De la CIFA-1 la aMIC

Romania Libera - Friday Edition - - Tehnologie - Ion Dia­man­di

În aces­te zi­le mar­căm cin­ci­zeci de ani de cer­ce­ta­re ro­mâneas­că în do­me­ni­ul cel mai înalt al teh­no­lo­gi­ei, cel al IT-ului, o is­to­rie pli­nă de di­na­mism și nos­tal­gie cu im­pli­ca­ţii pro­fun­de în so­ci­e­ta­tea de azi și de mâi­ne. Între aces­te cer­ce­tări s-au nu­mă­rat și pri­me­le ex­pe­ri­men­te le­ga­te de uti­li­za­rea cal­cu­la­toa­re­lor de că­tre co­pii.

Apa­ri­ţia cal­cu­la­toa­re­lor per­so­na­le în a do­ua ju­mă­ta­te a de­ce­ni­u­lui șap­te a pro­vo­cat schim­bări ma­jo­re la ni­ve­lul între­gii so­ci­e­tă­ţi. Da­că până atunci cal­cu­la­to­rul era uti­li­zat în sco­puri ști­in­ţi­fi­ce sau de că­tre com­pa­nii pen­tru ges­ti­u­ne sau proi­ec­ta­re (deci de că­tre spe­cia­liști), acum cal­cu­la­to­rul era la înde­mâna ori­cui și ori­când, pen­tru uzul pro­priu, mult mai ușor de ma­ne­vrat și la un preţ abor­da­bil.Pu­tea de­ve­ni deci și o uneal­tă cu lar­gă fo­lo­si­re în edu­ca­ţie, mai ales da­to­ri­tă răs­pândi­rii lui în mi­li­oa­ne de exem­pla­re. Si­tua­ţia din ţa­ra noas­tră nu oglin­dea nici pe de par­te acest lu­cru. La ITC se dez­vol­tau cal­cu­la­toa­re­le din ga­ma FELIX, pre­cum și ga­me­le de mini și mi­cro­cal­cu­la­toa­re ca­re se pro­du­ce­au în se­rie la fa­bri­că. Pre­o­cu­pa­rea prin­ci­pa­lă a “con­du­ce­rii de par­tid și stat” era pe eco­no­mie, în spe­cial in­dus­trie, ni­ci­de­cum pe edu­ca­ţie sau di­ver­tis­ment, do­me­nii pen­tru ca­re cal­cu­la­to­rul era con­si­de­rat un moft ne­ne­ce­sar.De alt­fel, con­tac­tul cu Occi­den­tul era foar­te slab, tot mai pu­ţini oa­meni ave­au per­mi­si­u­nea să ple­ce “afa­ră”, chiar și în in­te­res de ser­vi­ciu, iar cal­cu­la­toa­re­le erau sub em­bar­go. Prac­tic nu ave­ai po­si­bi­li­ta­tea să aduci un cal­cu­la­tor în ţa­ră și chiar da­că tre­ce­ai de va­ma oc­ci­den­ta­li­lor (pu­ţin îi in­te­re­sa pe nem­ţi că ieșe­ai din ţa­ra lor cu un apa­rat ca­re cos­ta 100 - 200 de mărci),va­meșii ro­mâni nu ra­tau oca­zia să re­cur­gă la con­fis­ca­re. Și to­tuși, la înce­pu­tul ani­lor ’80 se adu­na­se­ră în ţa­ră câte­va su­te (poa­te chiar mii) de mici cal­cu­la­toa­re per­so­na­le de un anu­mit tip, iar nu­mă­rul lor era în crește­re con­ti­nuă. Era la vre­mea ace­ea una din­tre pu­ţi­ne­le po­si­bi­li­tă­ţi de di­ver­tis­ment (jo­curi de înde­mâna­re dar și lo­gi­ce), mai ales în con­di­ţi­i­le da­te: un sin­gur ca­nal TV ca­re avea o func­ţi­o­na­re zil­ni­că de do­uă ore, din ca­re una de­di­ca­tă con­du­că­to­ru­lui mult iu­bit (în su­dul ţă­rii se “prin­de­au” bul­ga­rii iar ro­mânii înce­pu­se­ră să înve­ţe lim­ba ve­ci­ni­lor), clu­buri și dis­co­teci nu (mai) erau, fil­me­le erau cen­zu­ra­te iar res­tau­ran­te­le se închi­de­au pe la 10.

În Eu­ro­pa, cal­cu­la­to­rul SINCLAIR SPECTRUM era în ma­re vo­gă și fu­se­se pro­dus în pes­te un mi­li­on de exem­pla­re.Fă­ră îndoia­lă că da­to­ri­tă di­men­si­u­ni­lor sa­le

ex­trem de mici (pu­tea in­tra chiar și în bu­zu­na­rul hai­nei) era mult mai ușor de tre­cut la va­mă. Ini­ţial avea o me­mo­rie de doar 16 Ko iar pu­ter­ni­cul (la vre­mea ace­ea) mi­cro­pro­ce­sor Z-80 per­mi­tea apli­ca­ţii, în spe­cial jo­curi, foar­te spec­ta­cu­loa­se. Func­ţi­o­na prin cu­pla­rea la te­le­vi­zo­rul din ca­să iar pro­gra­me­le (apli­ca­ţii, jo­curi) se încăr­cau de pe ca­se­to­fon.

ITC in­tră pri­mul în joc

Cer­ce­tă­to­rii din Insti­tu­tul de Teh­ni­că de Cal­cul (ITC) au re­a­li­zat din timp opor­tu­ni­ta­tea pe ca­re o pu­te­au oferi în edu­ca­ţie aces­te cal­cu­la­toa­re ca­re func­ţi­o­nau cu un sis­tem de ope­ra­re în lim­baj BASIC. Pri­mul cal­cu­la­tor de acest tip a fost aMIC re­a­li­zat în co­la­bo­ra­re cu Insti­tu­tul Po­li­teh­nic Bu­cu­rești, Ca­te­dra de cal­cu­la­toa­re și pro­dus la fa­bri­ca ITC de la Ti­mișoa­ra. Fi­lia­le­le ITC s-au im­pli­cat ma­jor în proi­ec­ta­rea și pro­duc­ţia de ast­fel de cal­cu­la­toa­re în re­gim de mi­cro­pro­duc­ţie.Ast­fel a ur­mat PRAE, (foto) con­ce­put și fa­bri­cat la fi­lia­la ITC de la Cluj în 1983-1984 de că­tre echi­pa con­du­să de Mik­los Pa­tru­ba­ny, apoi CoBra la fi­lia­la ITC Brașov și TIM-S la ITC Ti­mișoa­ra (ul­ti­mi­le do­uă du­pă mo­de­lul de suc­ces Sinclair Spectrum) iar cu aces­te cal­cu­la­toa­re au fost înce­pu­te și ex­pe­ri­men­te­le de lu­cru cu co­pi­ii.

La înce­put a fost o ta­bă­ră

Suc­ce­sul enorm al ta­be­rei or­ga­ni­za­te de ITC la Ba­ciu (Brașov) în 1984 cu co­pii de di­fe­ri­te vârste și cu se­ri­i­le ze­ro de cal­cu­la­toa­re re­a­li­za­te la ITC a fă­cut ca acest ex­pe­ri­ment să se re­pe­te, ta­be­re­le de la Poia­na Brașov, ho­tel Intim, în pe­ri­oa­da va­can­ţe­lor, in­trând într-o tra­di­ţie ca­re s-a men­ţi­nut până la Re­vo­lu­ţie.Acti­vi­tă­ţi­le din ta­be­re cu­prin­de­au lec­ţii de uti­li­za­re a cal­cu­la­to­ru­lui, di­ver­tis­ment și sport (schi iar­na, înot și te­nis va­ra), in­struc­tori (atât la cal­cu­la­toa­re, cât și la sport) fi­ind cer­ce­tă­tori de la ITC ca­re s-au im­pli­cat cu ma­re en­tu­ziasm. Un cerc de cal­cu­la­toa­re pen­tru co­pii a fost or­ga­ni­zat la se­di­ul ITC din Bu­cu­rești (a func­ţi­o­nat până în 1993), înfi­in­ţându-se și un co­lec­tiv de cer­ce­ta­re. Ce­le mai in­te­re­san­te cer­ce­tări ex­pe­ri­men­ta­le s-au fă­cut cu co­pii de vârste mici (9 ani, une­ori chiar și 8 ani),con­di­ţia fi­ind să știe să scrie și să ci­te­as­că, aceștia reușind du­pă 4-5 lec­ţii să re­a­li­ze­ze sin­guri pro­gra­me de re­zol­va­re a unor pro­ble­me.Co­pi­ii ex­pe­ri­men­tau și pu­neau în ope­ră pro­pri­i­le idei.

Chil­dren in the Infor­ma­ti­on Age

Ves­tea aces­tor ini­ţia­ti­ve s-a răs­pândit cu ma­re vi­te­ză, or­ga­ni­za­ţi­i­le ju­de­ţe­ne de pi­o­ni­eri mer­gând pe ace­e­ași ca­le și or­ga­ni­zând în co­la­bo­ra­re cu ITC di­ver­se ma­ni­fes­tări, între ca­re ta­bă­ra de la Gă­lă­ci­uc fi­ind re­pre­zen­ta­ti­vă. În anii 19861987 ca­se­le pi­o­ni­e­ri­lor din acea vre­me au fost do­ta­te cu cal­cu­la­toa­re HC-85 și TIM-S ca­re înce­pu­se­ră să fie fa­bri­ca­te în se­rii mai mari iar încet-încet in­for­ma­ti­ca a înce­put să fie in­tro­du­să ca dis­ci­pli­nă în șco­li de la ni­vel gim­na­zial. Se or­ga­ni­zau con­cur­suri de pro­gra­ma­re la ni­vel na­ţi­o­nal, at­mos­fe­ra era en­tu­zias­tă iar mul­ţi co­pii atin­ge­au per­for­man­ţe înal­te, fi­ind în per­ma­nen­ţă pre­mia­ţi la olim­pia­de­le in­ter­na­ţi­o­na­le.

Cer­ce­tă­ri­le re­a­li­za­te în ITC și-au do­ve­dit din plin va­loa­rea edu­ca­ti­vă în dez­vol­ta­rea la co­pii a in­tu­i­ţi­ei, ima­gi­na­ţi­ei, a unei gândiri or­do­na­te, lo­gi­ce și a ca­pa­ci­tă­ţii de re­zol­va­re a pro­ble­me­lor în pași.Aces­te cer­ce­tări au fost re­cu­nos­cu­te și cu­prin­se și în pro­gra­mul UNESCO (1988-1992) la ca­re au par­ti­ci­pat 16 ţări, între ca­re SUA și Fran­ţa, fi­ind se­lec­ta­te drept ce­le mai va­lo­roa­se în stu­di­ul “Ni­ne Ca­se of Stu­dy” (1994).

Mul­ţi din­tre co­pi­ii ast­fel for­ma­ţi au de­venit ex­ce­len­ţi pro­gra­ma­tori, in­di­fe­rent da­că au ac­ti­vat în ţa­ră sau în străi­nă­ta­te. Și cei ca­re nu au con­ti­nuat în do­me­ni­ul IT se bu­cu­ră de o ma­re abi­li­ta­te în mo­dul de re­zol­va­re a pro­ble­me­lor.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.