Ce efecte poate avea desecretizarea protocoalelor SRI

Declasificarea protocoalelor dintre SRI și DNA, DIICOT, CSM și ICCJ va fi urmată de revizuirea sentințelor bazate pe interceptări realizate pe baza acestor documente, prevede o lege votată de Parlament.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declasificarea protocoalelor cu SRI,cu 174 de voturi „pentru”, 92 „împotrivă” și patru abţineri.Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Proiectul a fost aprobat cu voturile PSD, ALDE și UDMR, în timp ce deputații PNL,USR și PMP au fost împotrivă. PNL și USR se vor adresa Curții Constituționale (CCR). Potrivit legii, sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Propunerea legislativă vizează declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

În plus, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituţiile statului român - Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (PICCJ). De asemenea, se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de DNA și SRI în baza Protocolului din februarie 2009.Actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite.

Cum se contestă deciziile

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia parlamentară pentru controlul SRI și pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru ”constatarea încălcării drepturilor și libertăţilor fundamentale și repararea prejudiciului suferit”. „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei” – aceasta este o altă prevedere. Pe baza protocoalelor menționate, toate interceptările DNA sau DIICOT s-au făcut cu infrastructura SRI.

„Lucrătorii din SRI, precum și cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente și declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat de deputați.

Argumente pro și contra

Deputatul USR Stelian Ion l-a caracterizat pe Călin Popescu Tăriceanu drept „părintele protocoalelor” pentru că, în 2005, în calitate de premier,a semnat Hotărârea CSAT care stabilea obligativitatea încheierii protocoalelor. „Ceea ce urmăriţi este să redeschideţi toate dosarele din 2005 până la intrarea în vigoare a acestei legi”, a acuzat deputatul USR Stelian Ion. Deputatul PNL Gabriel Andronache a spus că liberalii se vor opune și ei proiectului, iar deputatul PMP Marius Pașcan a spus și el că partidul său nu votează legea.

În replică, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că a ajuns în același sistem poliţienesc de care a sperat că va scăpa în 1989,cu ascultări nelegale și cu imixtiunea serviciilor secrete în justiţie. Deputatul PSD Mircea Drăghici, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, a întrebat opoziţia de ce se teme de declasificarea protocoalelor. „Protocoalele au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte care au lucrat pentru înfăptuirea justiţiei? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Hai să le vedem!”, a declarat Drăghici.

FOTO: AGERPRES