Cor­to Mal­te­se, cel mai îndră­git ma­ri­nar

Romania Libera - Friday Edition - - Prima Pagina - Do­do Ni­ţă

Năs­cut în 1967, în pa­gi­ni­le re­vis­tei ita­li­e­ne „Sgt Kirk“, sub pe­ni­ţa ar­tis­tu­lui Hu­go Pratt, Cor­to Mal­te­se es­te pre­zen­tat de to­ţi bi­o­gra­fii săi drept un pi­rat şi aven­tu­ri­er ro­man­tic. Cor­to spu­ne des­pre el însu­şi că a fost de­zer­tor şi pi­rat, deci un per­so­naj apa­rent ne­ga­tiv.

Năs­cut în 1967 în pa­gi­ni­le re­vis­tei ita­li­e­ne „Sgt. Kirk“, sub pe­ni­ţa ar­tis­tu­lui Hu­go Pratt, Cor­to Mal­te­se es­te pre­zen­tat de to­ţi bi­o­gra­fii săi drept un pi­rat și aven­tu­ri­er ro­man­tic.

Cor­to spu­ne des­pre el însuși că a fost de­zer­tor și pi­rat, deci un per­so­naj apa­rent ne­ga­tiv. Dar Bo­ca Do­u­ra­da, vră­ji­toa­rea bi­cen­te­na­ră din Sao Sal­va­dor de Ba­hia, nuan­ţe­a­ză și-i spu­ne aces­tu­ia: „Vrei să pari dur și ne­pă­să­tor, Cor­to! […]. Dar eu știu că în stră­fun­duri ești un ins cin­stit“.

Cor­to Mal­te­se es­te un aven­tu­ri­er ro­man­tic de ace­lași tip cu Rick Blai­ne din fil­mul „Ca­sa­blan­ca“: cu­ra­jos și sen­ti­men­tal, ego­cen­tric și altru­ist și, mai ales, iro­nic și au­toi­ro­nic.

„Cău­tând lu­mi pi­er­du­te și co­mori as­cun­se“, Cor­to stră­ba­te la bor­dul iah­tu­lui său oce­a­ne­le și mă­ri­le lu­mii, dar și pe jos, în au­to­mo­bil, în tren sau în avi­on Eu­ro­pa Occi­den­ta­lă, Afri­ca, Asia și Ame­ri­ca de Sud.

Deși es­te un tip so­li­tar, în că­lă­to­ri­i­le sa­le Mal­te­se cu­noaște și in­te­rac­ţi­o­nea­ză cu o mul­ti­tu­di­ne de per­so­na­je ma­gis­tral com­pu­se de Hu­go Pratt.

Per­so­na­je po­zi­ti­ve, nai­ve, dar încă­pă­ţâna­te, pre­cum ado­les­cen­ţii Pan­do­ra și Cain Groo­ves­no­re, Tris­tan Ban­tam sau pro­fe­so­rul Je­re­miah Stei­ner de la Uni­ver­si­ta­tea din Pra­ga. Per­so­na­je cu­ra­joa­se, dar cu des­tin tra­gic, pre­cum lo­co­te­nen­tul Chris­tian Slut­ter din Ma­ri­na Impe­ria­lă Ger­ma­nă, Tir Fix, șe­ful can­ga­cei­ros din jun­gla ama­zo­nia­nă, sau ser­gen­tul Sfar­mă-Fălci, agent du­blu. Per­so­na­je cu min­tea pi­er­du­tă, pre­cum paz­ni­cul fă­ră nu­me al co­mo­rii lui San­to, sau Iu­da Lo­kaar­th, mem­bru al ban­dei Evan­ghe­liști­lor, ce­le­brii ho­ţi din Anti­le.

Per­so­na­je ne­ga­ti­ve, dar la fel de co­lo­ra­te pre­cum ce­le po­zi­ti­ve: Că­lu­gă­rul, re­ge­le pi­ra­ţi­lor din Oce­a­nia; bă­tăușul Ochi de Broas­că; Fru-Fru, pușcă­riașul eva­dat din Guya­na Fran­ce­ză; ba­ro­nul Has­so von Ma­teu¢el, spi­on ger­man; ba­ro­nul Ro­man Von Urger­nSter­nberg, ur­mașul ca­va­le­ri­lor teu­toni din Esto­nia; și, cel mai com­plex din­tre to­ţi, Ras­pu­tin, cu ca­re Cor­to Mal­te­se între­ţi­ne o stra­nie re­la­ţie de dușmă­nie/pri­e­te­nie.

De de­par­te însă, ce­le mai atașan­te sunt per­so­na­je­le fe­mi­ni­ne, ale că­ror per­so­na­li­tă­ţi sunt atât de di­fe­ri­te, dar toa­te fas­ci­nan­te, do­ve­dind re­pu­ta­ţia lui Hu­go Pratt de bun cu­nos­că­tor al eter­nu­lui fe­mi­nin: Mor­ga­na Dias do San­tos, so­ra mu­la­tră a lui Tris­tan Ban­tam; doam­na Ja­va, pro­pri­e­ta­ră de pen­si­u­ne, bu­nă mânu­i­toa­re de pum­na­le; Ba­hia­nin­ha și Bo­ca Do­u­ra­da, vră­ji­toa­re și pre­zi­că­toa­re; Ambi­gu­i­ty de Poin­cy, des­cen­den­ta pi­ra­tu­lui Bar­ra­cu­da Bă­gă­re­ţul; fru­moa­sa și sen­si­bi­la So­le­dad Lo­kaar­th; Ve­ne­xia­na Ste­ven­son, ir­lan­de­za Ban­shee; du­ce­sa Ma­ri­na Se­mi­o­no­va; răz­boi­ni­ca Chan­ghai Li, din or­ga­ni­za­ţia clan­des­ti­nă a Lan­ter­ne­lor Roșii din Chi­na; Lo­u­i­se Brook­szo­wyc, ita­lian­ca năs­cu­tă la Va­rșo­via etc.

Une­le din­tre aven­tu­ri­le lui Cor­to Mal­te­se au apă­rut în re­vis­ta „Pif Gad­get“, în 1970-1973, ani în ca­re re­vis­ta era prin­tre ra­re­le pu­bli­ca­ţii fran­ţu­zești ca­re cir­cu­lau în Ro­mânia co­mu­nis­tă.

Lec­tu­ra aces­tor po­ves­tiri gra­fi­ce a des­cum­pă­nit mi­cii ci­ti­tori (cei de 9-12 ani), ca­re nu înţe­le­ge­au li­nia gra­fi­că, apa­rent sim­plă și anos­tă, și nici po­ves­ti­ri­le com­ple­xe, cu mul­tă psi­ho­lo­gie și apro­po-uri li­te­ra­re, ale lui Hu­go Pratt, dar i-a mar­cat pe ve­cie pe ado­les­cen­ţii de 13-18 ani.

Unii din­tre ei, aju­nși in­te­lec­tua­li de mar­că ai zi­le­lor noas­tre, nu ezi­tă să vor­be­as­că și să scrie des­pre plă­ce­rea de­o­se­bi­tă pe ca­re o sim­ţe­au, și o re­simt și astăzi, la lec­tu­ra fa­bu­loa­se­lor po­ves­tiri și ro­ma­ne gra­fi­ce sem­na­te de Hu­go Pratt.

Cri­ti­cul și is­to­ri­cul de ban­dă de­se­na­tă Do­do Ni­ţă re­vi­zi­te­a­ză pen­tru co­pi­ii de azi po­vești­le și per­so­na­je­le ca­re au fas­ci­nat ge­ne­ra­ţii între­gi.

Pri­mul ca­re a fă­cut-o în spa­ţi­ul pu­blic a fost Ho­ria-Ro­man Pa­ta­pi­e­vici, ca­re a vor­bit des­pre Cor­to Mal­te­se la înce­pu­tul ani­lor ’90, la una din­tre „Se­ra­te­le“te­le­vi­za­te ale lui Octa­vian Sa­va, dar a și scris în pa­gi­ni­le vo­lu­mu­lui său „Zbor în bă­taia să­ge­ţii“(Hu­ma­ni­tas, 1995).

În 1996, alţi pa­si­o­na­ţi, Adrian și Io­nuţ Bă­nu­ţă, edi­te­a­ză un nu­măr spe­cial din Jur­na­lul SF, un­de tra­duc în ro­mânește po­ves­ti­rea de­se­na­tă de Pratt „Le Son­ge d’un ma­tin d’hi­ver“.

În 1999, în su­pli­men­tul „Vi­neri“al re­vis­tei „Di­le­ma“, o pa­gi­nă între­a­gă es­te de­di­ca­tă „Că­lă­to­ri­i­lor lui Cor­to Mal­te­se“, sub sem­nă­tu­ra lui Ion Ma­no­les­cu. Doi ani mai târziu, tot în „Di­le­ma“, Adrian Ci­o­roia­nu ure­a­ză „La mul­ţi ani, Cor­to Mal­te­se!“unu­ia din­tre ce­le mai îndră­gi­te per­so­na­je de ben­zi de­se­na­te din lu­me.

În fi­ne, între 2013-2014, gă­sim ci­clul de ar­ti­co­le „Iu­bi­te­le lui Cor­to Mal­te­se“, sub sem­nă­tu­ra lui Mir­cea Mi­hăi­eș, în pa­gi­ni­le re­vis­tei „Ro­mânia Li­te­ra­ră“, iar pe si­te-ul la­pun­kt.ro mai mul­te ar­ti­co­le des­pre al­bu­me­le de­se­na­te de Hu­go Pratt, scri­se de Ioan Sta­no­mir, Te­o­dor Ba­con­schi, Ange­lo Mit­chi­e­vici. În anii 2014 și 2015 apar, unul du­pă altul, nu mai pu­ţin de trei vo­lu­me de exe­ge­ză a ope­rei gra­fi­ce a lui Hu­go Pratt: „Ca­me­ra ob­scu­ră – vis, ima­gi­na­ţie și ban­dă de­se­na­tă“, de Ioan Sta­no­mir, Edi­tu­ra Car­tea Ro­mâneas­că, 2014 (mai mult de ju­mă­ta­te din vo­lum); „Is­to­ria lui Cor­to Mal­te­se – pi­rat, anar­hist și vi­să­tor“, de Mir­cea Mi­hăi­eș, Edi­tu­ra Po­li­rom, 2014; „Hu­go Pratt, no­mad în Cor­to. Via­ţa ca o ban­dă de­se­na­tă“, de Ma­ti Bo­te­za­tu, Edi­tu­ra Stu­dis, 2015. Ci­ti­tor, la rândul său, al re­vis­tei „Pif Gad­get“, Alex Că­lin, di­rec­to­rul edi­tu­rii Car­tea Co­pi­i­lor, fu­se­se fas­ci­nat în ado­les­cen­ţă de pe­ri­pe­ţi­i­le lui Cor­to Mal­te­se, așa că, atunci când a vă­zut cum apă­re­au par­că din ce în ce mai des toa­te aces­te ar­ti­co­le și căr­ţi des­pre uni­ver­sul gra­fic al lui Hu­go Pratt, și în spe­cial vo­lu­mul „Hu­go Pratt, no­mad în Cor­to. Via­ţa ca o ban­dă de­se­na­tă“, a de­cis să pu­bli­ce în lim­ba ro­mână al­bu­me­le de ben­zi de­se­na­te cu Cor­to Mal­te­se.

A înce­put cu „Ba­la­da Mă­rii Să­ra­te”, în 2016, și va con­ti­nua cu câte un ti­tlu pe an, „Cor­to Mal­te­se sub sem­nul Ca­pri­cor­nu­lui“(2017) și „De­par­te. Tot mai de­par­te“(2018). Pri­me­le do­uă al­bu­me au fost tra­du­se de Mir­cea Mi­hăi­eș și pre­fa­ţa­te de Ioan Sta­no­mir, iar cel de-al trei­lea es­te tran­spus în lim­ba ro­mână de Tu­dor Că­lin Za­ro­ja­nu și pre­fa­ţat de H.-R. Pa­ta­pi­e­vici.

La mai bi­ne de 50 de ani de la naște­rea sa, Cor­to Mal­te­se con­ti­nuă să na­vi­ghe­ze în me­mo­ria afec­ti­vă a zeci de mii de ci­ti­tori de toa­te vârste­le, din Eu­ro­pa și din ţa­ra noas­tră.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.