Cum a reușit Regina Maria să convingă marii lideri ai lumii să recunoască Marea Unire

Nu e numai un scenariu de film!

Sâmbătă, de la ora 18.00, pe postul PRO TV se va difuza în premieră filmul documentar „Maria – Inima României“, realizat de John Florescu și echipa sa de la Chainsaw Europe, în semn de respect pentru contribuția pe care Regina Maria a avut-o la Marea Unire și la recunoașterea actului istoric de către Marile Puteri. Producţia de televiziune este în varianta scurtă, de 41 de minute. Marţi seară, la Ateneul Român, avanpremiera a făcut, cum se zice, sală plină. John Florescu, fiu de mare istoric plecat în exil, a fost ovaţionat minute în șir.

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, a prezentat-o pe eroina filmului drept singurul personaj care a reușit să concentreze energiile acestui popor: „1918 – acea corolă de minuni a României – și din graţia Reginei Maria“.

John Florescu, producătorul filmului, a arătat spre locul unde sunt pictaţi pe pereţi Mihai Viteazul și Regina Maria, îngemănaţi simbolic. Spotul de lumină a scos în evidenţă figurile marilor unioniști.

Am vorbit cu John Florescu, fiul unui mare istoric român, Radu Florescu, în biroul său de la sediul firmei de producţie a filmului.

RL: Din ce unghi aţi privit-o pe Regina Maria?

John Florescu: Mulţi români încă nu cunosc rolul Reginei Maria în realizarea Marii Uniri. Am vrut doar să o ridic la nivelul meritelor sale și să-i pun în lumină spiritul și viziunea. N-am căutat decât să-i înalţ prestigiul.

Ce aduce nou documentarul „Maria – Inima României“?

Am reușit printr-o colaborare cu o prestigioasă casă de producţie din Franţa să colorez figurile soldaţilor, a

Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Sunt primele imagini color ale Primului Război Mondial.

Cum aţi documentat filmul?

La baza scenariului a stat cartea „Ultima romantică. Viaţa Reginei Maria a României“, a scriitoarei Hannah Pakula, în care sunt descrise cu lux de amănunte toate detaliile vieţii sale, dar și legăturile cu somităţile vremii.

În plus?

Arhivele bibliotecilor americane, unele imagini apărând în premieră mondială. Sunt mii de poze nedescoperite încă. Dar și filme alb-negru despre vizita sa în SUA, mai puţin decât

în Franţa. În total, 14 arhive au fost consultate.

Ce v-a marcat cel mai mult în timpul strângerii „probelor“?

Faptul că Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri de atunci, a spus că „Regina Maria a reușit în trei zile ce n-a reușit el în șase săptămâni“.

Ce v-a inspirat în megaproducţia cinematografică?

În primul rând, mesajul tatălui meu pe patul de moarte, înconjurat de copii și de nepoţi: „Aveţi grijă de România!“.

Ce e nou în documentar despre Regina Maria?

Puţină lume cunoaște personajul la dimensiunea reală a faptelor sale. Lumea știe că a îngrijit soldaţi pe front, dar personalitatea sa e mult mai amplă, mai prestigioasă, mai încărcată de viziune pentru poporul român și ţara sa.

Mesajul cel mai de efect?

Când a plecat Regina la Paris: „România avea nevoie de o faţă acolo, am decis să fiu eu faţa“.

Cum a reușit să-i convingă pe marii șefi de stat să recunoască Marea Unire?

Prin șarm și spirit războinic. A știut cât de mult să apese pe pedală.

Ce nu apare în film?

Modul cum l-a sedus pe colonelul House, chief-of-staž al președintelui american Woodrow Wilson, aflat într-o grea suferinţă. Puţină lume știe că președintele a suferit, la Paris, o serie de atacuri vasculare cerebrale. Moment în care Regina Maria a știut cum să exploateze puterea colonelului.

Cel mai tensionat moment al istoriei de atunci?

Modul cum l-a înfruntat pe Woodrow Wilson de două ori. Convins de Regina Maria, colonelul House a decis să o susţină în faţa șefului de stat american.

Cum era văzută Regina în SUA?

Ca un businessman. I se spunea „Business Queen“.

Legenda spune că, odată instalată la Hotelul Ritz, i-ar fi trimis un bileţel lui Clemenceau în care scria: „De când un leu trebuie să invite un tigru la masă?“. În seara respectivă l-a convins. E prins în documentar momentul?

Nu. Nici nu știam despre acest aspect. Dar știu că a uzitat de șarmul ei și a cunoscut cum se relaţionează eficient cu presa.

Decorul, spaţiul, timpul?

Atâtea flori a primit la hotel a doua zi încât a trebuit să fie aduse vaze de la alte hoteluri, vă imaginaţi?

Cel mai elocvent?

Modul cum a ieșit la cumpărături. O strategie de marketing al imaginii.

Alte puncte tari ale Reginei Maria?

Modul cum îi înfrunta cordial și cum îi ameninţa jovial cu expansiunea bolșevismului.

Ce aţi urmărit prin această producţie editorială?

Obiectivul meu a fost să reevaluez personalitatea Reginei Maria. Să o prezint, în cadrul firesc al lucrurilor, noilor generaţii în căutare de modele eroice. Iată eroul! – mi-am spus. Nu în ultimul rând, am vrut să fac

o poveste pentru toată lumea.

Ce nu știu românii astăzi?

De ce mare prestigiu s-a bucurat România în trecut.

Ce idee vă mai vine?

Aș recomanda tinerilor să pună imaginea ei în header, acum, de Centenar, iar Banca Naţională a României să tipărească o bancnotă cu figura ei emblematică.

Câte ore de interviuri aţi realizat pe peliculă?

30 de ore, pe mai multe continente. Am consultat peste 700 de pagini de documente de arhivă.

De ce se intitulează filmul „Maria – Inima României“?

Idei au fost multe: „Femeia care a salvat România“, „De la război la unire“etc. În final, am mers pe varianta emoţională.

Cel mai impresionant text al Reginei?

Testamentul, firește.

Ce v-aţi propus?

Suntem o ţară fără eroi. Regina Maria este unul dintre marii eroi ai neamului.

În final?

Aș vrea să mulţumesc lui Horia Ciorcilă, directorul Băncii Transilvania, cel care a susţinut financiar proiectul, și istoricului Matei Cazacu, directorul executiv; și, firește, lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

România avea nevoie de o faţă acolo, am decis să fiu eu faţa.“

REGINA MARIA

Suntem o ţară fără eroi. Regina Maria este unul dintre marii eroi ai neamului.“

JOHN FLORESCU