Romania Libera - Friday Edition
Dan Buzdugan – un erou de legendă
Criticul și istoricul de bandă desenată Dodo Niţă revizitează pentru copiii de azi poveștile și personajele care au fascinat generaţii întregi.
„Dan Buzdugan“s-a născut pe 28 septembrie 1967. În acea zi apărea în chioșcurile de presă din România revista săptămânală pentru pionieri „Cutezătorii“.
Înfiinţarea sa a făcut parte din procesul naţional de schimbare a imaginii societăţii românești, sub conducerea noului conducător al ţării, Nicolae Ceaușescu. În acest context s-a constituit Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, în noiembrie 1966, organizaţie sub egida căreia va apărea, vreme de 22 de ani, revista „Cutezătorii“.
Una dintre principalele directive pe care Partidul Comunist Român le-a trasat în acea perioadă a fost redeșteptarea sentimentelor naţionale ale poporului român (înăbușite vreme de 20 de ani de internaţionalismul sovietic) prin propaganda de partid și de stat. Iar nou-înfiinţatei reviste pentru pionieri „Cutezătorii“i s-a rezervat de la început un rol principal.
De aceea s-a hotărât includerea în sumarul revistei a unei pagini de bandă desenată istorică, pagină ce se va păstra, cu unele excepţii, pe întreaga perioadă de existenţă a revistei, între anii 1967-1989.
Pentru pagina de bandă desenată istorică, poetul Mihai Negulescu, redactorul-șef al revistei, a făcut apel la un scriitor și istoric în vogă în acei ani, Dumitru Almaș, fondator și redactor-șef al noii reviste „Magazin Istoric“în aprilie 1967.
În acea perioadă, Dumitru Almaș studia cu mult interes istoria Valahiei la sfârșitul secolului XVI, corespunzând ascensiunii la putere și domniei lui Mihai Viteazul, focalizându-se pe unii dintre dregătorii acestuia, fraţii Buzești. (De notat că în deceniul următor – în 1971, 1975, 1977 – Almaș va publica trei romane istorice avându-i ca protagoniști pe celebrii căpitani ai lui Mihai Viteazul.)
Așa încât, în mod firesc, scriitorul va propune redacţiei „Cutezătorii“scenariul unei benzi desenate a cărei acţiune se desfășoară în timpul domniei lui Mihai Viteazul.
Pentru desenarea acesteia a fost aleasă Livia Rusz. Născută tot pe 28 septembrie, ca și Dan Buzdugan, dar în 1930, la Cluj, acolo unde a locuit toată viaţa (până în 1987, când s-a mutat la Budapesta), Livia Rusz a publicat vreme de peste zece ani ilustraţii și desene în paginile revistei de limbă maghiară „Napsugar“. De-abia în 1966 este remarcată și ofertată de către redacţiile revistelor pentru copii din București, debutând eclatant, concomitent în „Arici Pogonici“, „Cravata Roșie“și „Luminiţa“. În perioada când se decidea editarea revistei „Cutezătorii“, Livia Rusz desena peripeţiile maimuţei Kio, după scenarii de Ovidiu Zotta. Acesta, ajuns secretar de redacţie la „Cutezătorii“, o propune pentru desenarea scenariului lui Dumitru Almaș.
Dan Buzdugan este un ostaș din garda stolnicului Stroe Buzescu din Craiova, unul dintre dregătorii de seamă de la curtea domnitorului Mihai Viteazul. El se deosebește de fârtaţii lui nu doar prin isteţime și curaj, ci mai ales prin mânuirea cu mare pricepere în luptă a două buzdugane. De unde și numele său…
Buzduganele nu sunt oarecare, ci sunt „călite de meșterul Toader din Cetatea Băniei“. Iar Dan nu se desparte niciodată de ele. Când, uneori, în luptă mai rătăcește vreunul dintre ele, pare a-și pierde puterile și e nevoit să-l regăsească.
Acţiunea primului episod, precum și a următoarelor, se desfășoară exclusiv pe parcursul anului 1595, de o parte și de alta a Dunării, acolo unde îl trimit cu misiuni Stroe Buzescu sau chiar Mihai Viteazul.
Dumitru Almaș scrie scenarii pline de acţiune, de aventură pură, fără niciun fel de propagandă ideologică, așa că nu este de mirare că „Dan Buzdugan“a plăcut atât cititorilor, cât și redacţiei, care i-a cerut lui Dumitru Almaș să scrie scenariile la alte episoade.
Iată care sunt cele patru episoade din aventurile lui Dan Buzdugan, desenatorii lor și anii de apariţie:
1967 – „Dan Buzdugan“, desene de Livia Rusz;
1969 – „Noile isprăvi ale lui Dan Buzdugan“, desene de Puiu Manu;
1973 – „Alte întâmplări ale lui Dan Buzdugan“, desene de Vintilă Mihăescu;
1983 – „Oștenii lui Mihai Viteazul“, desene de Valentin Tănase.
Așadar, doi ani mai târziu, redacţia va oferi scenariul unui nou episod din „Dan Buzdugan“lui Puiu Manu, un veteran al benzilor desenate realiste, creatorul unui alt personaj celebru în epocă, Dim Dunăreanu.
Puiu Manu desenează noile aventuri ale lui Dan Buzdugan cu nervul obișnuit, personajele imaginate grafic de el fiind într-o permanentă mișcare, alergând, călărind și luptându-se fără odihnă. Cam în această perioadă Dan Buzdugan își cucerește reputaţia printre cititori, așa încât va reveni ca personaj atât în câteva strip-uri desenate tot de Puiu Manu, cât și pe copertă, alături de alte personaje favorite, sub peniţa lui Pompiliu Dumitrescu sau Radu Marian.
În 1973 apare cel de-al treilea episod, „Noile isprăvi ale lui Dan Buzdugan“, desenat de această dată de Vintilă Mihăescu. El este proaspăt angajat ca redactor artistic al revistei și alege să deseneze aventurile lui Dan Buzdugan într-o manieră grafică total deosebită de cea a predecesorilor săi, și anume în stilul expresionist. Face acest lucru cu intenţie, pentru că în „Cutezătorii“nu mai apărea decât o singură planșă de BD pe număr, și atunci se gândește să facă revista să pară cât mai diversificată prin adoptarea unui stil grafic diferit pentru fiecare bandă desenată pe care o semnează.
Zece ani mai târziu va apărea în paginile revistei „Cutezătorii“cel de-al patrulea și ultimul episod din aventurile lui Dan Buzdugan. Este desenat de Valentin Tănase, redactor din 1980 al revistei și deja colaborator al lui Dumitru Almaș, ca și ilustrator al celebrei trilogii „Povestiri Istorice“.
Dumitru Almaș va scrie de această dată cel mai lung scenariu și, probabil, cel mai elaborat, iar Valentin Tănase îl va ilustra în 18 pagini, într-un stil grafic realist. În acest episod, la bătălia de la Vidin, Dan Buzdugan salvează viaţa lui Mihai Viteazul, așa cum a făcut în realitate Stroe Buzescu.
Alături de Minitehnicus și Dim Dunăreanu, Dan Buzdugan a fost unul dintre puţinele personaje recurente ale revistei „Cutezătorii“, care au fermecat a zeci de mii de copii din ţara noastră.