Ano­re­xia, boa­la ca­re afec­te­a­ză grav să­nă­ta­tea ti­ne­ri­lor

O tul­bu­ra­re tot mai răs­pândi­tă în rândul ti­ne­ri­lor es­te ano­re­xia, ca­re are im­pli­cații atât fi­zi­ce, cât și emoți­o­na­le, iar în ca­zuri ex­tre­me per­soa­ne­le în cau­ză se pot îmbol­nă­vi grav, până la de­ces.

Romania Libera - Friday Edition - - Caleidoscoop - S Ele­na Ma­ri­nes­cu

Po­tri­vit unei sta­tis­tici da­te pu­bli­ci­tății de Aso­ciația pen­tru Pre­veni­rea și Tra­ta­rea Tul­bu­ră­ri­lor de Ali­men­tație, se es­ti­me­a­ză că una din 100 de ado­les­cen­te (10-19 ani) su­fe­ră de ano­re­xie ner­voa­să, iar ace­as­ta re­pre­zin­tă a treia cea mai co­mu­nă boa­la cro­ni­că întâlni­tă la fe­mei­le ti­ne­re. To­to­da­tă, un stu­diu al Na­ti­o­nal Asso­cia­ti­on of Ano­re­xia Ner­vo­sa and Asso­cia­ted Di­sor­ders ra­por­te­a­ză că 5-10% din­tre ano­re­xici mor în ze­ce ani de la de­cla­nșa­rea bo­lii; 18-20% din­tre ano­re­xici vor de­ce­da du­pă 20 de ani și nu­mai 30–40% se vor însă­nă­toși de­fi­ni­tiv.

În opi­nia psi­ho­lo­gu­lui Lau­ra Ma­ria Co­jo­ca­ru, ace­as­tă tul­bu­ra­re de ali­men­tație ma­ni­fes­tă ris­curi la ni­vel psi­hic și men­tal, prin con­fu­zie, gândi­re len­tă, prin com­por­ta­men­te ob­se­siv-com­pul­si­ve, bi­po­la­re și schi­zo­fre­ni­ce. La ni­vel fi­zic, ano­re­xia se ma­ni­fes­tă prin des­hi­dra­ta­re, le­tar­gie, obo­se­a­lă, ema­ci­e­re, slă­bi­ci­u­ne mus­cu­la­ră, ede­me la ni­ve­lul mâi­ni­lor și pi­ci­oa­re­lor, tem­pe­ra­tu­ra scă­zu­tă a cor­pu­lui, sen­zație de frig, du­reri ab­do­mi­na­le, tul­bu­rări ale sis­te­mu­lui di- ges­tiv (con­sti­pație), di­mi­nua­rea per­ce­pți­ei du­re­rii, pre­si­u­ne san­gu­i­nă scă­zu­tă etc. „În ca­zul ano­re­xi­ei, ris­cul de de­ces es­te de pa­tru ori mai ma­re de­cât în ca­zul de­pre­si­ei ma­jo­re, acest risc cres­când la per­soa­ne­le diag­nos­ti­ca­te cu ano­re­xie în ju­rul vârstei de 20 de ani. Cau­za poa­te fi o com­bi­na­ţie a unor fac­tori psi­ho­lo­gici, bi­o­lo­gici și so­cia­li, pre­cum: ati­tu­di­nea so­cia­lă fa­ţă de as­pec­tul fi­zic, in­fluen­ţa fa­mi­li­ei ca per­ce­pție, pro­veni­e­nța din fa­mi­lii foar­te stric­te, foar­te cri­ti­ce, per­fe­cți­o­nis­te sau foar­te pro­tec­toa­re, eveni­men­te cu grad de stres ri­di­cat: di­vorţ, de­ce­sul unei per­soa­ne dra­gi, schim­ba­rea do­mi­ci­li­u­lui sau a altor as­pec­te de viață, bo­li fi­zi­ce sau psi­hi­ce în fa­mi­lie. De ase­me­nea, ano­re­xia poa­te apă­rea pe fond me­di­cal: bo­li ale trac­tu­lui di­ges­tiv (cal­cu­li bi­liari sau pi­e­tre la bi­lă, ul­ce­re, boa­la de re­flux gas­tro­e­so­fa­gian etc.), tul­bu­rări hor­mo­na­le (boa­la lui Addi­son), afec­ţi­uni ale en­ce­fa­lu­lui (ac­ci­dent vas­cu­lar ce­re­bral, trau­ma­tis­me, de­men­ţă), bo­li cro­ni­ce in­fla­ma­to­rii, pi­er­de­rea sim­ţu­lui gus­ta­tiv, de­pre­sie, an­xi­e­ta­te sau di­fe­ri­te ti­puri de me­di­ca­men­te”, ex­pli­că psi­ho­te­ra­peu­tul.

Spe­cia­lis­tul afir­mă că ano­re­xia se ma­ni­fes­tă prin re­fu­zul de a mânca în fa­ţa altor per­soa­ne, prin mă­su­ra­rea po­rți­ei de mânca­re, prin tăi­e­rea ali­men­te­lor în po­rții foar­te mici, pre­gă­ti­rea me­se­lor bo­ga­te pen­tru cei dra­gi, dar la ca­re per­soa­ne­le ano­re­xi­ce nu par­ti­ci­pă, as­cun­de­rea ali­men­te­lor, su­pra­so­li­ci­ta­rea prin exer­ciții fi­zi­ce sau fo­lo­si­rea de la­xa­ti­ve sau me­di­ca­men­te ca­re re­duc pof­ta de mânca­re, prin do­ri­nța de a se cântări ob­se­siv. “Gândi­rea unei per­soa­ne cu ano­re­xie es­te dis­tor­si­o­na­tă, în sen­sul să își per­ce­pe cor­pul ca fi­ind su­pra­pon­de­ral când, obi­ec­tiv vor­bind, greu­ta­tea es­te mai mi­că de­cât cea nor­ma­lă. În ace­lași timp, o per­soa­nă ano­re­xi­că își va gu­ver­na viața nu­mai du­pă apro­bă­ri­le sau de­za­pro­bă­ri­le so­ci­e­tății și va avea o gândi­re ne­ga­ti­vis­tă, de ge­nul: nu co­res­pund, nu voi fi ac­cep­tat, nu pot fi iu­bit da­că sunt gras, nu me­rit să mă bu­cur de viață. Cel mai grav as­pect es­te că, da­că nu va atin­ge per­fe­cți­u­nea, se vor ivi gânduri su­i­ci­da­le. Es­te inun­dat de emoții ne­ga­ti­ve, pre­cum: fri­ca in­ten­să de îngrășa­re, im­pli­cit de res­pin­ge­re so­cia­lă, sen­ti­men­te de ruși­ne, vi­no­văție, neîncre­de­re în si­ne, în cei­la­lți și, într-un fi­nal, în viață și în opor­tu­ni­tăți­le ofe­ri­te de ea”, con­chi­de psi­ho­lo­gul Lau­ra Ma­ria Co­jo­ca­ru, preșe­din­te și fon­da­tor al Insti­tu­tu­lui de Neu­ro-Pro­gra­ma­re Lin­gvis­ti­că So­ma­to-Inte­gra­ti­vă (INLPSI).

FOTO: SHUTTERSTOCK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.