To­ma Ci­u­rea, an­tre­pre­no­rul pen­tru ca­re co­mu­ni­ca­rea es­te esen­ţia­lă

Romania Libera - Friday Edition - - Antreprenori - S Ma­ria Ca­pe­los

Ori­ce fe­meie știe că ele­men­tul ese­nțial în look-ul său îl re­pre­zin­tă, din­co­lo de ori­ce alt ar­ti­fi­ciu de fru­mu­sețe, pă­rul. Tun­soa­rea și cu­loa­rea pă­ru­lui pot schim­ba fun­da­men­tal ima­gi­nea unei fe­mei.

Une­le din­tre noi știu exact ce vor când in­tră într-un sa­lon. Au con­sta­tat, în timp, că sunt avan­ta­ja­te de o anu­mi­tă tun­soa­re și pre­fe­ră să o păs­tre­ze à la lon­gue, alte­le îndrăz­nesc și înce­ar­că di­fe­ri­te tun­sori. Iar ce­le mai mul­te își do­resc un hair­sty­list cu ca­re să co­la­bo­re­ze în ale­ge­rea tun­so­rii și a cu­lo­rii pă­ru­lui.

Un ast­fel de sti­list es­te To­ma Ci­u­rea. Pe ca­re, oda­tă ce i-ai pășit pra­gul sa­lo­nu­lui, ai sen­zația că-l cu­noști de când lu­mea și că poți afla de la el nu nu­mai cam ce te-ar avan­ta­ja, dar și cum să-ți îngri­jești pă­rul până la ur­mă­toa­rea vi­zi­tă.

La 6 ani, To­ma a ple­cat cu fa­mi­lia în Fra­nța. S-a întors în Ro­mânia mu­lți ani du­pă, cu școa­la de coa­fori fă­cu­tă aco­lo, dar cu do­ri­nța de a trăi și a munci aici. „Cu cât crește­am, cu atât voiam să încep să lu­crez și să fac ce­va cu mâi­ni­le me­le. Din cla­sa a 8-a am înce­put să tund câți­va pri­e­teni cu mași­na de tuns, ca un hob­by. Asta îmi per­mi­tea să simt că exis­ta și altce­va de­cât mo­no­to­nia zil­ni­că de la școa­lă. Chiar da­că toa­te tun­so­ri­le pe ca­re le re­a­li­zam erau lip­si­te de ori­ce teh­ni­că sau ba­ză pro­fe­si­o­na­lă, mă stră­du­iam să le re­a­li­zez cu foar­te ma­re pre­ci­zie și cu mul­tă ate­nție la fi­ni­saj. Par­tea amu­zan­tă era că mă arun­cam la ori­ce tun­soa­re și im­pro­vi­zam pe loc. Ul­te­ri­or, în stu­di­i­le me­le am înțe­les ro­lul fi­e­că­rui gest și ne­ce­si­ta­tea lui într-o tun­soa­re. Am înce­put să învăț să tund și, cel mai im­por­tant, «de ce să tund»“, po­ves­tește To­ma.

Ho­tă­rât să ră­mână să lu­cre­ze și să in­ves­te­as­că aici, To­ma s-a lo­vit de mo­dul di­fe­rit de pre­gă­ti­re în școa­la din Ro­mânia față de cea din Fra­nța. „Sis­te­mul de învăță­mânt al me­se­ri­ei de coa­for în Fra­nța es­te des­tul de com­plet și bi­ne pus la punct. Îți per­mi­te do­uă mo­du­le pen­tru a obți­ne di­plo­ma de coa­for. Pri­mul con­stă în a alter­na învăță­mântul școa­lă/sa­lon timp de 2 ani, al doi­lea es­te doar la școa­lă și du­re­a­ză 3 ani. Am avut no­ro­cul să-mi gă­sesc un sa­lon pen­tru a op­ta pen­tru va­rian­ta școa­lă/sa­lon. La fi­na­lul aces­tor 2 ani la­bo­ri­oși și pe ba­za di­plo­mei obți­nu­te, an­ga­ja­to­rul mi-a pro­pus un con­tract, pe du­ra­tă ne­de­ter­mi­na­tă, pe pos­tul de coa­for la ace­lași sa­lon un­de îmi fă­cu­sem uce­ni­cia. O da­tă la do­uă săp­tă­mâni mă du­ce­am trei zi­le la școa­lă, câte 8 ore pe zi. Cu­noști­nțe­le pe ca­re le-am do­bândit timp de 2 ani de cur­suri au fost com­ple­men­ta­re pen­tru me­se­ria mea. În par­tea te­o­re­ti­că, am învățat mul­te ma­te­rii, cum ar fi chi­mie, ma­te­ma­ti­că, de­sen, con­ta­bi­li­ta­te, bi­o­lo­gie sau fran­ce­ză, cu apli­ca­bi­li­ta­te în do­me­ni­ul coa­fu­rii. Pe la­tu­ra prac­ti­că, am învățat pas cu pas di­ver­se­le teh­nici pen­tru re­a­li­za­rea unei șam­po­nări, de exem­plu, tuns vârfuri sau îndrep­tat pă­rul. Foar­te in­te­re­sant era să pui în prac­ti­că a do­ua zi ce­ea ce învățai la școa­lă“, des­crie To­ma pe­ri­oa­da de șco­la­ri­za­re.

To­ma îți po­ves­tește cu plă­ce­re, în timp ce lu­cre­a­ză, des­pre mo­men­te­le pe­tre­cu­te ca uce­nic în sa­lon, între­ru­pându-se din când în când pen­tru pen­tru a arun­ca o pri­vi­re mai de de­par­te asu­pra pă­ru­lui cli­en­tei și pen­tru a fa­ce câte o re­mar­că vi­za­vi de tun­soa­re. Pen­tru el, mo­men­te­le pe­tre­cu­te ca uce­nic în sa­lon au fost mi­nu­na­te. „Eram cel mai tânăr din­tre toți și a tre­bu­it să învăț cum se pri­mește un cli­ent, cum se spa­lă pă­rul și ce pro­du­se fo­lo­sești, cum gândești o tun­soa­re sau cum îi des­chi­zi cli­en­tei ușa la ple­ca­rea ei din sa­lon. Au fost mii de in­for­mații și de­ta­lii pe ca­re tre­bu­ia să le ob­ser­vi, asi­mi­le­zi și să le pui în prac­ti­că. În pri­mul an, am fost lă­sat să asi­mi­lez prin­ci­pi­i­le de ba­ză și, mai ales, să le pun în prac­ti­că într-un mod na­tu­ral și fi­resc. Al doi­lea an a fost cel în ca­re, trep­tat, am învățat și prac­ti­cat me­se­ria. Ave­am în per­ma­ne­nță mo­de­le (doam­ne ca­re ac­cep­tau să fie tun­se sau coa­fa­te gra­tis, de că­tre uce­nic, sub ob­ser­vația și îndru­ma­rea ma­es­tru­lui) ca să încep să-mi per­fe­cți­o­nez ges­tu­ri­le sau gândi­rea în ve­de­rea unui re­zul­tat fi­nal (coa­fu­ră sau tun­soa­re).“

Fi­e­ca­re eta­pă de lu­cru ne­ce­si­tă timp și răb­da­re

L-am între­bat da­că nu s-a plic­ti­sit, da­că nu se si­mțea ne­drep­tățit, iar răs­pun­sul a venit des­chis: „Par­tea pe ca­re mi-a fost greu să o înțe­leg la vre­mea ace­ea, dar că­reia i-am vă­zut ul­te­ri­or ros­tul, era evo­luția len­tă, trep­ta­tă și struc­tu­ra­tă în a tre­ce de la o eta­pă la alta de așa ma­ni­e­ră încât să stă­pânești per­fect o eta­pă înain­te de a tre­ce la ur­mă­toa­rea. Era ese­nțial să învăț să lu­crez pe toa­te ti­pu­ri­le de păr. Mai pre­cis, am înce­put cu coa­furi ale pă­ru­lui drept, îndrep­ta­rea pă­ru­lui on­du­lat, on­du­la­rea, tun­soa­re de vârfuri, în scări, tun­sori de băr­bați etc... Toa­te aces­te eta­pe ave­au foar­te mul­te sub-eta­pe și am avut ne­voie de un an de prac­ti­că in­ten­să pe mo­de­le înain­te să am pri­ma mea cli­en­tă la coa­fat (nici mă­car la tuns de vârfuri...). Chiar da­că mi s-a pă­rut lung la mo­men­tul res­pec­tiv, nu pot de­cât să le mu­lțu­mesc per­soa­ne­lor ca­re s-au ocu­pat de for­ma­rea mea“.

Du­pă so­si­rea în Ro­mânia, To­ma a lu­crat câte­va luni la un sa­lon ca­re abia se des­chi­se­se, tun­zând în pa­ra­lel câte­va cu­noști­nțe la ele aca­să. Eta­pa ur­mă­toa­re a însem­nat pen­tru scurt timp închi­ri­e­rea unui scaun la un sa­lon, cu ide­ea de a de­ve­ni cât mai re­pe­de pro­pri­ul său stă­pân, cum se spu­ne, adi­că an­tre­pre­nor. Și pes­te puțin timp și-a des­chis pro­pri­ul sa­lon, mic, pen­tru ca apoi să mai des­chi­dă unul și să reușe­as­că să-și fa­că și o mi­că echi­pă de lu­cru.

Sun­tem aici pen­tru a le as­cul­ta do­ri­nțe­le

Do­ri­nța de a adu­ce tun­sori de ca­li­ta­te, de a le ară­ta fe­mei­lor că pot fi fru­moa­se și îngri­ji­te, că, de fapt,nu exis­tă fe­meie urâtă, ci doar fe­meie ca­re nu și-a gă­sit încă sti­lul se sim­te din mo­dul în ca­re vor­bește cu ce­le ca­re îi cal­că pra­gul. Pen­tru că, spu­ne el: „Sun­tem aici pen­tru a le as­cul­ta do­ri­nțe­le, emoți­i­le și pro­ble­me­le pe ca­re le au în re­lația cu pă­rul lor. Le aju­tăm să-și înțe­le­a­gă pă­rul și să co­nști­en­ti­ze­ze ca­re sunt po­si­bi­li­tăți­le sau li­mi­te­le lui, cum ar tre­bui îngri­jit aca­să, ce es­te bi­ne sau nu de fă­cut cu el sau ce pro­du­se pot fo­lo­si. Foar­te des vin la noi cu pă­rul prins în coa­dă, lip­sit de vi­ta­li­ta­te, re­sem­na­te, fă­ră idei sau so­luții, spu­nând: «Îl prind în coa­dă pen­tru că nu are ni­cio for­mă și nu știu ce să fac cu el!». Aici in­ter­venim cu so­luții per­so­na­li­za­te, re­a­lis­te, ar­tis­ti­ce și con­cre­te pen­tru a eli­mi­na acest blo­caj, a le dez­vol­ta ima­gi­nația și li­ber­ta­tea vis-à-vis de pă­rul lor.

Re­zol­văm di­le­ma «Vre­au o tun­soa­re ca­re să nu ne­ce­si­te coa­fat, pen­tru că nu am timp de­loc!» prin tun­sori prac­ti­ce și es­te­ti­ce pe ca­re le pot pur­ta. Pro­pu­nem și con­si­li­e­re vis-à-vis de pro­du­se­le ca­pi­la­re fo­lo­si­te aca­să și învățăm fi­e­ca­re cli­en­tă în par­te cum să se spe­le co­rect pe cap, în fun­cție de pă­rul ei, sau cum se apli­că o mas­că și în ce cir­cum­sta­nțe, îi ex­pli­căm ca­re sunt po­si­bi­li­tăți­le de cu­lori spe­ci­fi­ce pă­ru­lui ei, când le-ar pu­tea pur­ta și de ce“.

To­ma Ci­u­rea ofe­ră fi­e­că­rei fe­mei so­luția pen­tru a se împri­e­teni cu pă­rul ei și vi­ne cu de­ta­lii ca­re le fac spe­cia­le și încre­ză­toa­re. El dă idei cli­en­tei des­pre di­ver­se coa­furi pe ca­re le poa­te fa­ce cu ace­e­ași tun­soa­re.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.