Ris­curi și so­lu­ţii pen­tru bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re

Romania Libera - Friday Edition - - Sănătate - S Ele­na Ma­ri­nes­cu

La ora ac­tua­lă, bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re sunt prin­ci­pa­lul uci­gaș din lu­me și din Ro­mânia și fac tot mai mul­te vic­ti­me în rândul per­soa­ne­lor ti­ne­re. Dr. Ca­me­lia Oprea, medic specialist medicină internă, enu­me­ră într-un in­ter­viu pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“prin­ci­pa­le­le ris­curi și so­lu­ţii, în con­tex­tul în ca­re aces­te bo­li car­di­o­vas­cu­la­re „omoa­ră“din ce în ce mai mul­ţi ti­neri.

RL: Ce pu­tem fa­ce ca ini­ma și ar­te­re­le să ră­mână cât mai mult timp să­nă­toa­se?

Dr. Ca­me­lia Oprea: Îmbol­nă­vi­rea apa­ra­tu­lui car­di­o­vas­cu­lar are ca punct de ple­ca­re co­les­te­ro­lul, deci având ca sub­strat pro­ce­sul ate­ros­cle­ro­tic, adi­că de­pu­ne­rea pe pe­re­ţii ar­te­re­lor a unor de­po­zi­te de co­les­te­rol (mai întâi sub for­ma unor stri­uri de co­les­te­rol, apoi în for­me­le avan­sa­te chiar ate­roa­me). Acest pro­ces de­bu­te­a­ză încă de la vârsta de 20 de ani, ast­fel încât la 40 de ani es­te foar­te pro­ba­bil ca fi­e­ca­re din­tre noi să ai­bă de­pu­neri de co­les­te­rol pe pe­re­ţii ar­te­re­lor. Da­că ne re­fe­rim la ar­te­re­le ca­re iri­gă mușchi­ul ini­mii, vom de­fini boa­la co­ro­na­ria­nă (co­ro­na­re­le fi­ind ar­te­re­le ini­mii, ce­le im­pli­ca­te în in­farc­tul mi­o­car­dic acut), da­că vor­bim de ar­te­re­le ca­re iri­gă crei­e­rul, ne re­fe­rim la ar­te­re­le ca­ro­ti­de și ce­re­bra­le im­pli­ca­te în ac­ci­den­tul vas­cu­lar ce­re­bral), sau de ar­te­re­le mem­bre­lor in­fe­ri­oa­re, adi­că boa­la ar­te­ria­lă pe­ri­fe­ri­că, toa­te aces­tea fi­ind in­clu­se în fa­mi­lia bo­li­lor car­di­o­vas­cu­la­re. Obi­ec­ti­ve­le prin­ci­pa­le ale pre­ven­ţi­ei vi­ze­a­ză eli­mi­na­rea ris­cu­lui apa­ri­ţi­ei pri­mu­lui eveni­ment car­di­o­vas­cu­lar sau al re­a­pa­ri­ţi­ei aces­tu­ia (re­cu­ren­ţa unui in­farct mi­o­car­dic acut sau a unui ac­ci­dent vas­cu­lar ce­re­bral), dar și pre­veni­rea han­di­ca­pu­lui de­ter­mi­nat de un eveni­ment car­di­o­vas­cu­lar, cu sco­pul fi­nal de a pre­lun­gi su­pra­vi­e­ţu­i­rea bol­na­vu­lui, cât și crește­rea ca­li­tă­ţii vi­e­ţii (să dăm ani vi­e­ţii, dar și via­ţă ani­lor). Con­cret, ca­re sunt ce­le mai im­por­tan­te re­co- man­dări pen­tru a pre­ve­ni bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re?

Es­te esen­ţial cu oca­zia unei vi­zi­te me­di­ca­le (având ca mo­tiv de pre­zen­ta­re di­ver­se acu­ze car­dia­ce) să iden­ti­fi­căm prin­tr-o anam­ne­ză mi­nu­ţi­oa­să, un exa­men cli­nic atent și un set de ana­li­ze de sânge spe­ci­fic, ca­re es­te ris­cul pa­ci­en­tu­lui de a dez­vol­ta boa­la car­dia­că sau de a dez­vol­ta o com­pli­ca­ţie ma­jo­ră, pre­cum in­farc­tul mi­o­car­dic acut (IMA), ac­ci­den­tul vas­cu­lar ce­re­bral (AVC) sau moar­te su­bi­tă car­dia­că. Ast­fel, pen­tru pa­ci­en­tul ca­re nu se știe su­fe­rind de o boa­lă car­dia­că, încer­căm să îl ţi­nem cât mai de­par­te de boa­lă (pre­ven­ţia pri­ma­ră), iar pen­tru cel ca­re se cu­noaște cu boa­lă car­dia­că (IMA, an­gi­nă pec­to­ra­lă, AVC, boa­lă ar­te­ria­lă pe­ri­fe­ri­că) să nu fa­că un alt in­farct sau un alt ac­ci­dent vas­cu­lar și să nu i se agra­ve­ze an­gi­na (pre­ven­ţie se­cun­da­ră). Acești fac­tori de risc car­di­o­vas­cu­lari iden­ti­fi­ca­ţi pot fi in­tro­duși în di­ver­se gri­le de cal­cul al ris­cu­lui de îmbol­nă­vi­re și vom ob­ţi­ne o înca­dra­re a pa­ci­en­tu­lui într-o gru­pă de risc sau pu­tem es­ti­ma ca­re es­te ris­cul în ur­mă­to­rii ani de a fa­ce un eveni­ment car­di­o­vas­cu­lar ma­jor. Sco­pul es­te iden­ti­fi­ca­rea fac­to­ri­lor de risc car­di­o­vas­cu­lar și ţi­ne­rea lor sub con­trol/co­rec­ta­rea lor, dar și apre­ci­e­rea prin me­to­de pa­ra­cli­ni­ce a efec­tu­lui pe ca­re l-au avut asu­pra ini­mii și a ar­te­re­lor, adi­că vom efec­tua EKG, ecocardiografie/Dop­pler ar­te­re ca­ro­ti­de sau Dop­pler ar­te­re mem­bre in­fe­ri­oa­re.

Bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re sunt prin­ci­pa­la cau­ză de de­ces, in­ter­na­re în spi­tal și han­di­cap fi­zic la ni­ve­lul po­pu­la­ţi­ei adul­te și vârst­ni­ce din Eu­ro­pa. Când spun han­di­cap fi­zic, mă re­fer la ur­mă­ri­le lă­sa­te în ca­li­ta­tea vi­e­ţii a unui pa­ci­ent la ca­re se in­di­că am­pu­ta­ţia unui mem­bru (boa­la ar­te­ria­lă pe­ri­fe­ri­că) sau im­po­si­bi­li­ta­tea fo­lo­si­rii mo­to­rie a unui mem­bru (mână, pi­ci­or) du­pă un ac­ci­dent vas­cu­lar ce­re­bral sau apa­ri­ţia in­su­fi­ci­en­ţei car­dia­ce sta­diu avan­sat, ca­re in­va­li­de­a­ză pa­ci­en­tul atât de mult că nu își mai poa­te des­fășu­ra nici ac­ti­vi­tă­ţi­le de au­toîngri­ji­re ele­men­ta­re. Toa­te aces­te efec­te se răs­frâng și asu­pra sis­te­mu­lui pu­blic de să­nă­ta­te prin cos­tu­ri­le im­pli­ca­te. Cum pot fi con­tro­la­ţi fac­to­rii de risc?

Con­tro­lul cât mai ri­gu­ros al fac­to­ri­lor de risc pre­su­pu­ne o im­pli­ca­re ac­ti­vă de­o­po­tri­vă din par­tea me­di­cu­lui, dar și a pa­ci­en­tu­lui. Du­pă ce ne-am asi­gu­rat că înţe­le­ge im­por­tan­ţa aces­tui con­trol îl vom im­pli­ca în mă­su­ri­le de co­rec­ta­re a obi­cei­u­ri­lor ali­men­ta­re no­ci­ve, a sti­lu­lui de via­ţă ne­po­tri­vit, a res­pec­tă­rii sche­mei de tra­ta­ment, a ca­len­da­ru­lui de vi­zi­te me­di­ca­le pe­ri­o­di­ce. De re­gu­lă, în bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re, mă­su­ri­le te­ra­peu­ti­ce se întind pe o pe­ri­oa­dă lun­gă de timp (câte­o­da­tă toa­tă via­ţa) și atunci ris­cul de a scă­dea ade­ren­ţa la tra­ta­ment sau chiar ris­cul de aban­don te­ra­peu­tic es­te foar­te ma­re, cu ur­mă­ri­le afe­ren­te, de ace­ea tre­bu­ie să ne asi­gu­răm că pa­ci­en­tul a co­nști­en­ti­zat ce înse­am­nă fac­tori de risc car­di­o­vas­cu­lari, de ce îl tra­tăm, cât îl tra­tăm. Ast­fel încu­ra­jăm re­nun­ţa­rea la fu­mat, încu­ra­jăm ac­ti­vi­ta­tea fi­zi­că pe­ri­o­di­că, cât mai mult ae­ro­ba (mers la pas, mers alert, nu ce­le ca­re blo­che­ză res­pi­ra­ţia, ri­di­ca­tul greu­tă­ţi­lor), di­e­ta me­di­te­ra­nea­nă (3-5 por­ţii fruc­te și le­gu­me). De ase­me­nea, men­ţi­ne­rea sub con­trol a dia­be­tu­lui za­ha­rat es­te foar­te im­por­tan­tă, întru­cât dia­be­tul es­te in­tens ate­ro­gen (fa­vo­ri­ze­a­ză de­pu­ne­rea de co­les­te­rol pe ar­te­re.)

Bo­li­le car­di­o­vas­cu­la­re sunt prin­ci­pa­la cau­ză de de­ces în Ro­mânia, cu un ni­vel al mor­ta­li­tă­ţii mult mai ri­di­cat de­cât me­dia eu­ro­pe­a­nă. So­ci­e­ta­tea Ro­mână de Car­di­o­lo­gie şi-a pro­pus re­du­ce­rea cu 20% a in­ci­den­ţei bo­li­lor car­di­o­vas­cu­la­re în Ro­mânia în in­ter­va­lul 2020-2025. Exper­ţii în do­me­niu de­mon­stre­a­ză, atât în Ghi­dul eu­ro­pe­an de pre­ven­ţie a bo­li­lor car­di­o­vas­cu­la­re, cât şi în Car­ta Eu­ro­pe­a­nă a Să­nă­tă­ţii Ini­mii, im­por­tan­ţa scă­de­rii mor­ta­li­tă­ţii de cau­ză car­di­o­vas­cu­la­ră în prin­ci­pal prin mo­di­fi­ca­rea com­por­ta­men­tu­lui la ni­vel po­pu­la­ţi­o­nal în ce­ea ce pri­veş­te ali­men­ta­ţia şi fu­ma­tul. De aici şi im­por­tan­ţa vi­zi­tei me­di­ca­le pen­tru a aju­ta pa­ci­en­tul să iden­ti­fi­ce ca­re îi sunt fac­to­rii de risc pen­tru a ţi­ne cât mai de­par­te mo­men­tul in­sta­lă­rii bo­lii car­dia­ce“. DR. CA­ME­LIA OPREA, MEDIC SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ, COMPETENŢE ECOGRAFIE GENERALĂ ŞI ECOCARDIOGRAFIE

FOTO: SHUTTERSTOCK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.