Riscuri și soluţii pentru bolile cardiovasculare

La ora actuală, bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaș din lume și din România și fac tot mai multe victime în rândul persoanelor tinere. Dr. Camelia Oprea, medic specialist medicină internă, enumeră într-un interviu pentru „România liberă“principalele riscuri și soluţii, în contextul în care aceste boli cardiovasculare „omoară“din ce în ce mai mulţi tineri.

RL: Ce putem face ca inima și arterele să rămână cât mai mult timp sănătoase?

Dr. Camelia Oprea: Îmbolnăvirea aparatului cardiovascular are ca punct de plecare colesterolul, deci având ca substrat procesul aterosclerotic, adică depunerea pe pereţii arterelor a unor depozite de colesterol (mai întâi sub forma unor striuri de colesterol, apoi în formele avansate chiar ateroame). Acest proces debutează încă de la vârsta de 20 de ani, astfel încât la 40 de ani este foarte probabil ca fiecare dintre noi să aibă depuneri de colesterol pe pereţii arterelor. Dacă ne referim la arterele care irigă mușchiul inimii, vom defini boala coronariană (coronarele fiind arterele inimii, cele implicate în infarctul miocardic acut), dacă vorbim de arterele care irigă creierul, ne referim la arterele carotide și cerebrale implicate în accidentul vascular cerebral), sau de arterele membrelor inferioare, adică boala arterială periferică, toate acestea fiind incluse în familia bolilor cardiovasculare. Obiectivele principale ale prevenţiei vizează eliminarea riscului apariţiei primului eveniment cardiovascular sau al reapariţiei acestuia (recurenţa unui infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral), dar și prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular, cu scopul final de a prelungi supravieţuirea bolnavului, cât și creșterea calităţii vieţii (să dăm ani vieţii, dar și viaţă anilor). Concret, care sunt cele mai importante reco- mandări pentru a preveni bolile cardiovasculare?

Este esenţial cu ocazia unei vizite medicale (având ca motiv de prezentare diverse acuze cardiace) să identificăm printr-o anamneză minuţioasă, un examen clinic atent și un set de analize de sânge specific, care este riscul pacientului de a dezvolta boala cardiacă sau de a dezvolta o complicaţie majoră, precum infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau moarte subită cardiacă. Astfel, pentru pacientul care nu se știe suferind de o boală cardiacă, încercăm să îl ţinem cât mai departe de boală (prevenţia primară), iar pentru cel care se cunoaște cu boală cardiacă (IMA, angină pectorală, AVC, boală arterială periferică) să nu facă un alt infarct sau un alt accident vascular și să nu i se agraveze angina (prevenţie secundară). Acești factori de risc cardiovasculari identificaţi pot fi introduși în diverse grile de calcul al riscului de îmbolnăvire și vom obţine o încadrare a pacientului într-o grupă de risc sau putem estima care este riscul în următorii ani de a face un eveniment cardiovascular major. Scopul este identificarea factorilor de risc cardiovascular și ţinerea lor sub control/corectarea lor, dar și aprecierea prin metode paraclinice a efectului pe care l-au avut asupra inimii și a arterelor, adică vom efectua EKG, ecocardiografie/Doppler artere carotide sau Doppler artere membre inferioare.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, internare în spital și handicap fizic la nivelul populaţiei adulte și vârstnice din Europa. Când spun handicap fizic, mă refer la urmările lăsate în calitatea vieţii a unui pacient la care se indică amputaţia unui membru (boala arterială periferică) sau imposibilitatea folosirii motorie a unui membru (mână, picior) după un accident vascular cerebral sau apariţia insuficienţei cardiace stadiu avansat, care invalidează pacientul atât de mult că nu își mai poate desfășura nici activităţile de autoîngrijire elementare. Toate aceste efecte se răsfrâng și asupra sistemului public de sănătate prin costurile implicate. Cum pot fi controlaţi factorii de risc?

Controlul cât mai riguros al factorilor de risc presupune o implicare activă deopotrivă din partea medicului, dar și a pacientului. După ce ne-am asigurat că înţelege importanţa acestui control îl vom implica în măsurile de corectare a obiceiurilor alimentare nocive, a stilului de viaţă nepotrivit, a respectării schemei de tratament, a calendarului de vizite medicale periodice. De regulă, în bolile cardiovasculare, măsurile terapeutice se întind pe o perioadă lungă de timp (câteodată toată viaţa) și atunci riscul de a scădea aderenţa la tratament sau chiar riscul de abandon terapeutic este foarte mare, cu urmările aferente, de aceea trebuie să ne asigurăm că pacientul a conștientizat ce înseamnă factori de risc cardiovasculari, de ce îl tratăm, cât îl tratăm. Astfel încurajăm renunţarea la fumat, încurajăm activitatea fizică periodică, cât mai mult aeroba (mers la pas, mers alert, nu cele care blocheză respiraţia, ridicatul greutăţilor), dieta mediteraneană (3-5 porţii fructe și legume). De asemenea, menţinerea sub control a diabetului zaharat este foarte importantă, întrucât diabetul este intens aterogen (favorizează depunerea de colesterol pe artere.)

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România, cu un nivel al mortalităţii mult mai ridicat decât media europeană. Societatea Română de Cardiologie şi-a propus reducerea cu 20% a incidenţei bolilor cardiovasculare în România în intervalul 2020-2025. Experţii în domeniu demonstrează, atât în Ghidul european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, cât şi în Carta Europeană a Sănătăţii Inimii, importanţa scăderii mortalităţii de cauză cardiovasculară în principal prin modificarea comportamentului la nivel populaţional în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul. De aici şi importanţa vizitei medicale pentru a ajuta pacientul să identifice care îi sunt factorii de risc pentru a ţine cât mai departe momentul instalării bolii cardiace“. DR. CAMELIA OPREA, MEDIC SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ, COMPETENŢE ECOGRAFIE GENERALĂ ŞI ECOCARDIOGRAFIE

FOTO: SHUTTERSTOCK