Mo­ti­ve fol­clo­ri­ce în de­co­ruri ac­tua­le

Tra­diți­i­le ro­mânești in­spi­ră de­sig­nul con­tem­po­ran

Romania Libera - Friday Edition - - Casa Mea - S Ion Dia­man­di

De ani buni în in­te­ri­oa­re­le con­tem­po­ra­ne își au lo­cul ac­ce­so­rii, de­co­ra­ţi­uni și chiar mo­bi­li­er re­a­li­za­te ma­nual de meșteri ar­ti­zani sau de­sig­neri ca­re rein­ter­pre­te­a­ză mo­ti­ve și mo­de­le tra­di­ţi­o­na­le ro­mânești – o ten­din­ţă con­stan­tă în de­sig­nul de in­te­ri­or.

Între pro­du­se­le tra­di­ţi­o­na­le ro­mânești ca­re au cel mai ma­re suc­ces se nu­mă­ră ţe­să­tu­ri­le de ori­ce fel, în spe­cial co­voa­re­le. Va­se­le, obi­ec­te­le de­co­ra­ti­ve sau ac­ce­so­ri­i­le pen­tru ma­să din ce­ra­mi­că sunt de ase­me­nea pre­fe­ra­te obi­ec­te­lor in­dus­tria­li­za­te. În ce­ea ce pri­vește ma­te­ria­le­le, pri­me­a­ză lem­nul, ce­ra­mi­ca, me­ta­lul, pia­tra, blă­nu­ri­le.

Sti­lul tra­di­ţi­o­nal ro­mânesc

În arhi­tec­tu­ră sti­lul ne­o­ro­mânesc reu­nește un mix de ca­rac­te­ris­tici ce are la ba­ză sti­lul brânco­venesc, dar în el se re­gă­sesc și ele­men­te fol­clo­ri­ce. Sti­lul tra­di­ţi­o­nal ro­mânesc ce adau­gă ele­men­te con­tem­po­ra­ne și, nu în ul­ti­mul rând, rus­ti­ce și re­tro – es­te o sur­să ne­se­ca­tă de in­spi­ra­ţie atât pen­tru con­struc­ţia ca­sei, cât și pen­tru ame­na­jări de in­te­ri­or sau ex­te­ri­or, pu­tând fi les­ne abor­dat într-o in­ter­pre­ta­re mo­der­nă.

Ele­men­te tra­di­ţi­o­na­le în fi­ni­sa­je­le și de­co­rul in­te­ri­or

Fi­ni­sa­je­le sunt in­ten­se și ex­pre­si­ve – câte­va ac­cen­te tra­di­ţi­o­na­le ro­mânești într-un in­te­ri­or con­tri­bu­ie la cre­a­rea unei at­mos­fe­re con­for­ta­bi­le și spi­ri­tua­le. Un ast­fel de in­te­ri­or va fi bo­gat în ma­te­ria­le na­tu­ra­le, obi­ec­te de ar­tă sau an­ti­ca­riat, pre­cum și obi­ec­te de ar­ti­za­nat.

Ast­fel de obi­ec­te, între ca­re co­voa­re­le ol­te­nești, icoa­ne­le pic­ta­te in­clu­siv ce­le pe sti­clă, cer­gi­le, ouă­le pic­ta­te și ac­ce­so­ri­i­le sau de­co­ra­ţi­u­ni­le din lemn sculp­tat sunt foar­te bi­ne co­ta­te astă­zi și bi­ne co­mer­cia­li­za­te la târgu­ri­le de spe­cia­li­ta­te, iar ma­ga­zi­ne­le de la Mu­zeul Sa­tu­lui atrag foar­te mul­ţi tu­riști.Au apă­rut și ma­ga­zi­ne on­li­ne de suc­ces cu ast­fel de pro­du­se pre­lua­te de la ar­ti­zani au­ten­tici.

De­sig­neri cum sunt, de exem­plu, Iri­na Ne­a­cșu, Na­ta­lia Be­re­zov­skaia sau cei de la Di­zai­năr, se in­spi­ră de­se­ori din tra­di­ţi­i­le po­pu­la­re în re­a­li­ză­ri­le lor.

Co­lec­ţia Ma­ra­ma

Fa­bri­caDePro­fi­le, bran­dul ro­mânesc de pro­duc­ţie pro­fi­le ar­hi­tec­tu­ra­le pen­tru in­te­ri­or și ex­te­ri­or, a lan­sat anul aces­ta co­lec­ţia MA­RA­MA de pro­fi­le de­co­ra­ti­ve de in­spi­ra­ţie tra­di­ţi­o­na­lă ro­mâneas­că, de­di­ca­tă Cen­te­na­ru­lui Ma­rii Uniri. Por­nind de la fru­mu­sețea scoa­rțe­lor ro­mânești, cre­a­ţia de­sig­ne­ru­lui Na­ta­lia Be­re­zov­skaia, de la stu­di­o­ul Cre­a­tiv In­te­ri­or, adu­ce în con­tem­po­ran sim­bo­luri ar­hai­ce, pre­cum cru­cea, co­lul mo­rii sau tri­foi­ul cu pa­tru foi,rein­ter­pre­ta­te cu aju­to­rul teh­no­lo­gi­ei mo­der­ne. Ce­le opt mo­de­le de­co­ra­ti­ve pot fi in­te­gra­te într-un mod cât se poa­te de ori­gi­nal în ame­na­jări in­te­ri­oa­re pe pe­re­te, pe ta­van sau pi­e­se de mo­bi­li­er. Ele­men­te­le stan­dard pot fi ală­tu­ra­te, în di­ver­se mo­duri,ca într-un puz­zle, per­so­na­li­za­rea pu­tând fi re­a­li­za­tă nu nu­mai de că­tre de­sig­ner în fun­cție de gus­tul fi­e­că­rui cli­ent, dar chiar și de că­tre pro­pri­e­tar.

Ca­se tra­di­ţi­o­na­le

Pe de altă par­te mai exis­tă și ca­se tra­di­ţi­o­na­le în ca­re se re­gă­sesc mul­te din­tre „in­gre­di­en­te­le“rus­ti­ce ro­mânești cu­nos­cu­te, pre­cum fru­moa­se so­be de pă­mânt, po­de­le și bârne de lemn, preșuri lu­cra­te ma­nual, pa­turi tra­di­ţi­o­na­le de lemn, „ta­pi­ţe­rii“pen­tru pe­re­ţi lu­cra­te de mână. O par­te din­tre aces­te ac­cen­te tra­di­ţi­o­na­le pot fi păs­tra­te în de­co­rul fi­nal, iar alte­le pot fi înlo­cu­i­te cu obi­ec­te de de­cor ac­tua­le, re­a­li­za­te de de­sig­neri sau chiar din ma­ga­zi­ne mo­der­ne.

La Bi­e­na­la de Arhi­tec­tu­ră din acest an, la sec­ţi­u­nea de­sign in­te­ri­or a fost no­mi­na­li­za­tă res­tau­ra­rea ca­sei tra­di­ţi­o­na­le din sa­tul Be­de­ciu re­a­li­za­tă de Adria­na Be­ca (Zen­box). Res­tau­ra­rea ca­sei a avut ca te­mă prin­ci­pa­lă adu­ce­rea gos­po­dă­ri­ei la sta­rea ini­ţia­lă, prin înlă­tu­ra­rea adi­ţi­i­lor re­a­li­za­te de-a lun­gul tim­pu­lui, dar și o abor­da­re con­tem­po­ra­nă a spa­ţi­u­lui in­te­ri­or. Do­rin­ţa be­ne­fi­cia­ru­lui a fost res­tau­ra­rea in­te­gra­lă a lo­cu­in­ţei atât la ni­vel es­te­tic, cât mai ales la ni­vel struc­tu­ral inițial.

Pe­re­ţii au fost fi­ni­sa­ţi atât la ex­te­ri­or, cât și la in­te­ri­or, cu lut ames­te­cat cu paie și ten­cu­iți cu var ames­te­cat cu paie. Fe­res­tre­le, uși­le, scă­ri­le, la­vița pen­tru ci­tit, so­ba și po­de­le­le au fost re­a­li­za­te in­te­gral din ele­men­te re­con­di­ţi­o­na­te exis­ten­te în fa­za ini­ţia­lă sau pro­cu­ra­te lo­cal. Inte­ri­o­rul îmbi­nă ele­men­te spe­ci­fi­ce ca­se­lor tra­di­ţi­o­na­le într-un spa­ţiu func­ţi­o­nal cu un iz con­tem­po­ran.

Sti­lul tra­di­ţi­o­nal ro­mânesc va fi me­reu un stil ine­dit și re­pre­zen­ta­tiv, iar rein­ter­pre­ta­rea aces­tu­ia poa­te les­ne con­du­ce că­tre de­co­ru­ri­le con­tem­po­ra­ne, fi­ind și o ca­le im­por­tan­tă de a tran­smi­te tra­di­ţia ur­mă­toa­re­lor ge­ne­ra­ţii.

Co­voa­re­le ma­ra­mu­reșe­ne, la ma­re cău­ta­re în Fran­ţa

Co­voa­re­le și ac­ce­so­ri­i­le tex­ti­le ex­pu­se de com­pa­nia Wool­fol­li­es, al că­rei pro­mo­tor și de­sig­ner es­te Andre­ea Co­man, stârnesc un re­al in­te­res în Fran­ţa, un­de își are se­di­ul fir­ma. Suc­ce­sul se da­to­re­a­ză fap­tu­lui că sunt fo­lo­si­te exact in­gre­di­en­te­le la ma­re mo­dă atât în li­fes­ty­le, cât și în do­me­ni­ul ho­me&de­co: ma­te­ria­le și cu­lori na­tu­ra­le, teh­nici ar­ti­za­na­le, de­sign tra­di­ţi­o­nal cu­plat cu ele­men­te mo­der­ne. Co­voa­re­le din lână sunt ţe­su­te de meșteri ma­ra­mu­reșeni cu mo­de­le și mo­ti­ve din ace­as­tă re­gi­u­ne a ţă­rii. De­sig­ne­rul in­se­re­a­ză ele­men­te din pi­e­le – ca­re dau o stră­lu­ci­re spe­cia­lă – și de ase­me­nea adau­gă ele­men­te gra­fi­ce ge­o­me­tri­ce, din­tre ca­re une­le de in­spi­ra­ţie brâncușia­nă au pu­te­re de sim­bol.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.