Dacă intrăm în spaţiul Schengen, ne trage acolo Bulgaria

Plenul Parlamentului European a adoptat o rezoluţie prin care solicită admiterea imediată a României și Bulgariei în spaţiul Schengen. Rezoluţia a fost aprobată cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă și 38 de abţineri.

Rezoluţia se bazează pe un raport realizat de europarlamentarul bulgar Serghei Stanișev (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiștilor și Democraţilor - S&D), în care el aduce critici Consiliului UE pentru că nu a permis aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Transportatorii sunt primii care au de beneficiat

Cum are de câștigat România economic dacă va intra în Spaţiul Schengen? Dragoș Anastasiu, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), spune că implicaţiile „sunt de confort și, într-adevăr, pentru transportatori există și implicaţii economice, în sensul unei eventuale scurtări a timpului de transport, fie că este transport de persoane, fie că este vorba despre transport de marfă”.

Întrebarea este în ce măsură se respectă aceste lucruri care ţin de principiul circulaţiei libere în Spaţiul Schengen, pentru că „vedem că, în interiorul Spaţiului Schnegen, chiar dacă teoretic sunt eliminate controalele la graniţe, tot se fac controale”, a explicat României libere Anastasiu.

„Nu mai e în graniţă, se fac controale la zece kilometri sau la cincisprezece kilometri de frontieră, când vin mașini din România, fie de marfă, fie de persoane, mai sunt oprite, sigur, nu cu aceeași intensitate ca la o graniţă”, detaliază expertul. Transportul rutier asigura în anul 2014 deplasarea a aproape trei sferturi (72%) din mărfurile duse pe cale terestră în UE, având o cifră de afaceri anuală de 300 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul UE, nota Capital. 20% din toate camioanele de pe relaţia cu UE circulă fără încărcătură. La nivel naţional, acest procentaj crește până la 25%. În sectorul transportului rutier există aproximativ 600.000 de companii, dintre care o mare parte sunt IMM, în care lucrează aproximativ trei milioane de persoane.

Când stai în frontieră cu camionul, pierzi bani

„Impactul major este pe cărăușia de marfă”, a spus RL fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. Să ne imaginăm ce se întâmplă cu un TIR când stă în frontiera Schengen.

Camionul, cel puţin pentru încălzire și celelalte servicii pentru șoferi, consumă motorină. Aici nu discutăm despre o mașină mică, la care consumul în relanti e minor, ci despre un monstru de 20, 40 sau 60 de tone, la care fiecare minut de stat pe loc înseamnă bani. Punem la socoteală și consumul pentru camerele frigorifice, dacă e cazul, la produsele perisabile, ce ridică și mai mult consumul.

Pe de altă parte, șoferii aleargă spre destinaţie cu marfă, ce trebuie livrată la termen. Totul e calculat pe ceas, inclusiv timpii de odihnă și repaos. Ieșirile din grafic înseamnă bani pierduţi.

E previzibil și că intrarea în Schengen poate schimba și socotelile benzinarilor, ce pot scădea eventual preţurile motorinelor, dar și socotelile guvernanţilor, care ar putea descoperi virtuţile unor accize mai scăzute, ce duc la scăderi de preţuri, măriri ale consumului și venituri majorate la buget. Chit că, în genere, pe carburanţii auto, cererea e neelastică.

Florile din Olanda vor ajunge mai proaspete la București

„Noi facem o mare parte din cărăușia cu flori din Olanda. În al doilea rând, Portul Constanţa, ca escală utilă pentru ce face tranzit pe relaţia terestră, este un factor important. Se câștigă niște bani”, a mai spus RL Cristian Diaconescu.

Este un semnal politic, spune diplomatul, cum se întâmplă în domeniul multilateral, cu forţă politică, adică în general membrii unei organizaţii ţin seamă de un astfel de semnal, dar nu sunt obligaţi să și adopte politici naţionale în acest sens. „Domeniul multilateral” la care se referă expertul este cel paneuropean.

Ce urmează acum? „Rezoluţia se trimite la Consiliul Uniunii Europene. Acolo se ia decizia legislativă. Entitatea care se va ocupa de subiect este JAI (Justiţie și Afaceri Interne). Decizia politică finală se ia în Consiliul Uniunii Europene”, detaliază Cristian Diaconescu.

Din anul 2011, și România, și Bulgaria au tot primit semnale privind aderarea la Schengen. În jurul anului 2011, Grupurile Cheval au analizat problema tehnic. „Noi am cheltuit niște bani, aproape un miliard de euro, pe frontiere, sistem de informatizare, apoi Grupurile Cheval au dat un aviz tehnic, spunând că este în regulă”, amintește Diaconescu.

Apoi, „a început toată discuţia fixată pe blocaje naţionale. Simplificând, pe relaţia multilaterală, toţi au fost de acord că suntem ok. Ca și bulgarii. Toți au fost de acord că între MCV și Schengen nu există nici o legătură. Etiologia juridică a celor două este total diferită”, a explicat RL fostul șef al diplomaţiei române.

Dar decizia din Consiliul UE nu poate fi luată decât prin consens. Adică, dacă un stat se opune, România și Bulgaria nu intră în Spaţiul Schengen.

De ce așa? România, pe Schengen, a avut probleme, succesiv, pe relaţia bilaterală, cu Olanda, Olanda și Finlanda, apoi cu Franţa, iar acum cu Germania și Olanda. „Nimeni din multilateral nu poate obliga un stat ca în relaţia bilaterală să aibă tot felul de argumente și să spună că nu poate susţine consensul”, explică Cristian Diaconescu.

Calea aeroporturilor

O soluţie ar fi o intrare parţială în Schengen pe transporturile aeroportuare. Și Bulgaria acum, ca și România, în 2012, au avut semnale pozitive. Totuși, problema e că, juridic (entitatea JAI + Consiliul UE), nu poţi să accepţi intrarea parţială în Schengen. Juridic, pentru că aici, la acest capitol, sunt dificultăţi. „Ori e Schengen cu totul (teritorial, maritim, aerian), ori nu este deloc. Al doilea aspect e că bulgarii vor trage destul de serios. Acum, România poate avea o șansă enormă”, atrage atenţia Diaconescu.

Pentru că, da, ideea aceasta este: bulgarii sunt acum mult în faţa noastră și joacă rolul de locomotivă pentru Schengen. Nu trebuie să ne simţim lezaţi: de-a lungul timpului, cupla România – Bulgaria, așa cum ne privesc vest-europenii, a avut de mai multe ori ca locomotivă Bucureștiul și de câteva ori Sofia.

„Șansa e că, fiind la președinţia Consiliului UE, ca să nu decuplezi Bulgaria de România, ceea ce ar fi devastator, să se facă un oarecare forţaj, dar să te baţi bine în relaţia bilaterală, ca să te bage la pachet. Multilateral nu mai ai ce discuta”, susţine specialistul.

„Varianta cealaltă, ca, sub președinţia ta, tu să rămâi și bulgarii să intre în Schengen, chiar parţial, ca semnal, e devastatoare”, atenţionează Cristian Diaconescu.