Ni­meni nu tre­bu­ie să se sim­tă sin­gur. Bu­cu­rați-vă de ma­gia Cră­ci­u­nu­lui!

Romania Libera - Friday Edition - - Prima Pagina - Ele­na Ma­ri­nes­cu

Ga­bri­el­la Bon­doc, me­dic pri­mar psi­hia­tru, ne spu­ne că „de­şi sin­gu­ră­ta­tea poa­te fi be­ne­fi­că de mul­te ori pen­tru a ana­li­za ci­ne sun­tem şi ce­ea ce trăim, dar şi pen­tru odih­nă și re­la­xa­re, de ce­le mai mul­te ori per­spec­ti­va sin­gu­ră­tă­ţii în pre­aj­ma Cră­ci­u­nu­lui adu­ce cu si­ne tris­te­ţe, de­za­mă­gi­re şi chiar de­pre­sie“.

Urba­ni­za­rea noas­tră mo­der­nă a venit însă nu nu­mai cu o uria­şă pre­si­u­ne pen­tru acest tip de fe­ri­ci­re ex­trem de zgo­mo­toa­să şi agi­ta­tă, dar şi cu o la fel de in­ten­să dis­pa­ri­ţie a sen­ti­men­tu­lui de apar­te­nen­ţă la o co­mu­ni­ta­te, ex­pli­că dr. Ga­bri­el­la Bon­doc, me­dic pri­mar psi­hia­tru, într-un in­ter­viu pen­tru Ro­mânia Li­be­ră, adau­gând că „Pu­tem trăi la bloc, să mer­gem la ser­vi­ciu şi la cum­pă­ră­turi încon­ju­ra­ţi de zeci şi chiar mi­li­oa­ne de oa­meni şi to­tu­şi să fim în si­tua­ţia în ca­re nu ştim cu ci­ne vom pe­tre­ce zi­ua de Cră­ci­un”. Me­di­cul mai spu­ne că, de­şi sin­gu­ra­ta­tea poa­te fi be­ne­fi­că de mul­te ori pen­tru a ana­li­za ci­ne sun­tem şi ce­ea ce trăim, dar şi pen­tru odih­nă și re­la­xa­re, de ce­le mai mul­te ori per­spec­ti­va sin­gu­ra­tă­ţii în pre­aj­ma Cră­ci­u­nu­lui adu­ce cu si­ne tris­te­ţe, de­za­mă­gi­re şi chiar de­pre­sie. Ce­le mai mul­te in­ter­nări la psi­hia­trie şi ten­ta­ti­ve de su­i­cid apar însă abia du­pă Re­ve­li­on, când oa­me­nii con­şti­en­ti­ze­a­ză cel mai pro­ba­bil in­ten­si­ta­tea su­fe­rin­ţei lor.

RL: Ce pu­tem fa­ce pen­tru a evi­ta o sin­gu­ră­ta­te ne­do­ri­tă?

Dr. Ga­bri­el­la Bon­doc: De­pre­sia se poa­te in­sta­la frec­vent din cau­za izo­lă­rii fa­ţă de alţi oa­meni în pre­aj­ma săr­bă­to­ri­lor de iar­nă. Cel mai im­por­tant an­ti­dot es­te re­gă­si­rea sen­ti­men­tu­lui de apar­te­nen­ţă la un grup, in­di­fe­rent da­că acel grup es­te fa­mi­lia sau sunt oa­meni cu­nos­cu­ţi la mun­că sau la un club de ac­ti­vi­tă­ţi. Pen­tru a con­strui aces­te gru­puri es­te ne­voie însă de un pic de pla­ni­fi­ca­re şi im­pli­ca­re. De ase­me­nea, con­şti­en­ti­za­rea as­pec­te­lor po­zi­ti­ve ale pro­pri­ei vi­e­ţi şi adop­ta­rea unei po­zi­ţii re­a­lis­te re­la­tiv la “fe­ri­ci­rea per­fec­tă a tu­tu­ror ce­lor­lal­ţi oa­meni” poa­te să sca­dă sen­ti­men­tul du­re­ros al sin­gu­ră­tă­ţii.

Încer­ca­ţi să or­ga­ni­za­ţi un mic eveni­ment la dum­nea­voas­tră aca­să înain­tea săr­bă­to­ri­lor de iar­nă pen­tru co­le­gii de mun­că, creând ast­fel per­spec­ti­va unor re­la­ţii mai apro­pia­te, pen­tru că une­ori pe­tre­cem cu aceş­tia mai mult timp de­cât cu fa­mi­lia.

Re­lua­ţi le­ga­tu­ră cu mem­brii mai apro­pia­ţi sau mai înde­păr­ta­ţi din fa­mi­lie. Acum nu es­te mo­men­tul să cău­tăm “fa­mi­lia per­fec­tă”, ci să ac­cep­tăm ră­dă­ci­ni­le din ca­re ne tra­gem, în mod clar im­per­fec­te.

Re­nun­ţa­ţi la ide­ea că “toa­tă lu­mea are un­de mer­ge, nu are rost să îi de­ran­jez”, ci între­ba­ţi şi fi­ţi dis­pus să or­ga­ni­za­ţi chiar dum­nea­voas­tră o “ma­să per­fec­tă” de Cră­ci­un. Sunt mai mul­ţi oa­meni sin­guri de­cât cre­de­ţi.

Nu re­fu­za­ţi even­tua­le­le in­vi­ta­ţii la eveni­men­te so­cia­le în ace­as­tă pe­ri­oa­dă. Via­ţa poa­te să vă sur­prin­dă plă­cut.

Par­ti­ci­pa­ţi la cur­suri di­ver­se pen­tru adul­ţi, ma­jo­ri­ta­tea aces­tor clu­buri or­ga­ni­ze­a­ză pro­pri­i­le lor eveni­men­te de Cră­ci­un.

Impli­ca­ţi-vă în ac­ţi­uni de aju­to­ra­re a altor oa­meni. Cău­ta­ţi ace­le ONG-uri în ca­re vă re­gă­si­ţi şi ca­re de săr­bă­tori au cel mai mult ne­voie de vo­lun­tari. O zi de Cră­ci­un în ca­re împar­ţi zâmbe­te şi mul­ţu­miri poa­te adu­ce mai mul­te sa­tis­fac­ţii de­cât cea mai glo­ri­oa­să pe­tre­ce­re.

Afla­ţi cum pu­te­ţi să aju­ta­ţi oa­meni din zo­na în ca­re lo­cu­i­ţi, în spe­cial oa­me­nii bă­trâni şi sin­guri, că­ro­ra bo­li­le fi­zi­ce le agra­ve­a­ză tris­te­ţea şi izo­la­rea. Aju­ta­ţi aceş­ti bă­trâni împreu­nă cu ve­ci­nii. Fi­ţi mo­to­rul mi­cii co­mu­ni­tă­ţi de la sca­ra de bloc sau de pe stra­da un­de lo­cu­i­ţi.

Fo­lo­si­ţi co­mu­ni­ca­rea de pe re­ţe­le­le de so­cia­li­za­re. Poa­te fi cea mai di­rec­tă mo­da­li­ta­te de a vă co­nec­ta cu alţi oa­meni sin­guri.

Adu­ce­ţi-vă amin­te că săr­bă­to­ri­le nu înse­am­nă doar zi­ua de Cră­ci­un. Fo­lo­si­ţi zi­le­le li­be­re ca să vi­zi­ta­ţi cu­noş­tin­ţe, să vă bu­cu­ra­ţi de spor­tu­ri­le de iar­nă şi de ve­se­lia târgu­ri­lor de Cră­ci­un.

Să vor­bim şi de o altă for­mă de izo­la­re în mul­ţi­me, ace­ea în ca­re ne agi­tăm atât de mult ca să gă­tim, să fa­cem cum­pă­ră­turi şi să ne or­ga­ni­zăm cât mai bi­ne, încât des­co­pe­rim epu­i­za­ţi du­pă Cră­ci­un că nu prea ne-am bu­cu­rat de săr­bă­tori. Ce es­te de fă­cut?

Fa­mi­lia es­te până la ur­mă acel grup de oa­meni ca­re ne ac­cep­tă cu im­per­fec­ţi­u­ni­le noas­tre. Ace­le mo­men­te de co­mu­ni­u­ne ne­con­di­ţi­o­na­tă, cal­dă şi des­chi­să între noi şi cei­lal­ţi sunt de fapt cheia fe­ri­ci­rii şi mo­ti­vul pen­tru ca­re ne do­rim “o fa­mi­lie”. Un stu­diu re­cent a do­ve­dit că a avea amin­tiri fru­moa­se din co­pi­lă­rie cu pă­rin­ţii ne fa­ce adul­ţi mai să­nă­to­şi, cu un risc mai scă­zut de de­pre­sie dar şi, în mod sur­prin­ză­tor, cu mai pu­ţi­ne bo­li cro­ni­ce. Vă pro­pu­nem ca de săr­bă­tori să re­nun­ţa­ţi la per­fec­ţi­u­nea me­ni­u­lui de pe ma­să sau la ce­le mai fru­moa­se ca­do­uri şi de­co­ra­ţi­uni pen­tru a con­strui aces­te amin­tiri fru­moa­se co­pi­i­lor dum­nea­voas­tră. Es­te im­por­tant nu nu­mai pen­tru să­nă­ta­tea lor, dar şi pen­tru să­nă­ta­tea emo­ţi­o­na­lă a adul­ţi­lor. Co­pi­ii apre­cia­ză foar­te mult pre­dic­ti­bi­li­ta­tea, de ace­ea in­ves­ti­ţi timp, în fi­e­ca­re an, în cre­a­rea de “tra­di­ţii de fa­mi­lie”. Aces­te tra­di­ţii vor fi şi mai me­mo­ra­bi­le da­că sunt înso­ţi­te de ve­se­lie şi râse­te. Râsul es­te una din ce­le mai bu­ne mo­da­li­tă­ţi de a scă­dea an­xi­e­ta­tea co­pi­i­lor, fi­ind o teh­ni­că frec­vent fo­lo­si­tă de te­ra­peu­ţi în lu­crul cu co­pi­ii. De ace­ea, co­lin­da­tul de săr­bă­tori me­ri­tă reînviat da­că îi aju­ta­ţi şi, de ce nu, şi înso­ţi­ţi pe co­pii să reînce­a­pă ace­as­tă “aven­tu­ră ro­mâneas­că”. Va­rian­ta mo­der­nă es­te una în ca­re co­lin­dăm doar ca­se­le cu­nos­cu­te, pri­e­te­nii de fa­mi­lie, ru­de­le şi ca­se­le co­pi­i­lor ca­re merg împreu­nă.

Ce alte “tra­di­ţii” pu­tem con­strui pen­tru amin­tiri şi timp de ca­li­ta­te cu co­pi­ii?

Ori­ce ac­ti­vi­ta­te poa­te de­ve­ni o ast­fel de tra­di­ţie, de la mer­sul la pa­ti­noar şi vi­zi­te­le la bu­nici până la cre­a­rea de de­co­ra­ţi­uni sau ofe­ri­rea de ca­do­uri co­pi­i­lor de­fa­vo­ri­za­ţi din zo­nă. Re­pe­ti­ti­vi­ta­tea lor în ace­e­a­şi zi din pe­ri­oa­da Săr­bă­to­ri­lor fa­ce ca încet-încet să de­vi­nă o is­to­rie de fa­mi­lie de po­ves­tit şi con­ti­nuat în ge­ne­ra­ţi­i­le ur­mă­toa­re. Şi ast­fel săr­bă­to­ri­le de iar­nă pot fi cu ade­vă­rat o pe­ri­oa­dă ma­gi­că şi nu doar o ma­să cu mult prea mul­tă mânca­re şi o aler­gă­tu­ră du­pă ca­do­uri!

Ia­tă câte­va idei adu­na­te de la pă­rin­ţi ur­bani şi ocu­pa­ţi:

-“Eu şi fi­ul meu fa­cem împreun pră­ji­turi pen­tru Moş Cră­ci­un. Ado­ră asta şi me­reu avem câte ce­va de po­ves­tit apoi ru­de­lor. Es­te una din ace­le amin­tiri ca­re me­reu mă fa­ce să plâng de fe­ri­ci­re”Ma­ria, 36 ani, Bu­cu­reş­ti

-“Noi avem ce­le­bra bă­taie fa­mi­lia­lă cu bul­gări, du­pă pri­ma nin­soa­re se­ri­oa­să. Fe­te­le împo­tri­va bai­e­ţi­lor. Râsul şi fe­ri­ci­rea sunt me­reu pre­zen­te”- Clau­dia, 37 ani, Bra­şov

-“Noi de­co­răm împreu­nă bra­dul, as­cul­tând co­lin­de. Fe­ti­ţa noas­tră ale­ge ce­le mai im­por­tan­te de­co­ra­ţi­uni şi evi­dent aşe­a­ză ste­lu­ţa în vârful bra­du­lui. Cred că ma­gia vi­ne din mu­zi­ca pe ca­re o as­cul­tăm, cântăm şi o dan­săm cu ace­as­tă oca­zie“- Mi­ru­na, 40 ani, Bu­cu­reş­ti

-„Noi îl in­vi­tăm la noi pe Moş Cră­ci­un în car­ne şi oa­se. To­ţi stăm în poa­la lui, in­clu­siv adul­ţii, şi spu­nem în ho­ho­te de râs, cât de cu­min­ţi am fost“- Mi­hai, 34 ani, Ji­la­va.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.