Romania Libera - Friday Edition

Nimeni nu trebuie să se simtă singur. Bucurați-vă de magia Crăciunulu­i!

- Elena Marinescu

Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru, ne spune că „deşi singurătat­ea poate fi benefică de multe ori pentru a analiza cine suntem şi ceea ce trăim, dar şi pentru odihnă și relaxare, de cele mai multe ori perspectiv­a singurătăţ­ii în preajma Crăciunulu­i aduce cu sine tristeţe, dezamăgire şi chiar depresie“.

Urbanizare­a noastră modernă a venit însă nu numai cu o uriaşă presiune pentru acest tip de fericire extrem de zgomotoasă şi agitată, dar şi cu o la fel de intensă dispariţie a sentimentu­lui de apartenenţ­ă la o comunitate, explică dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru, într-un interviu pentru România Liberă, adaugând că „Putem trăi la bloc, să mergem la serviciu şi la cumpărătur­i înconjuraţ­i de zeci şi chiar milioane de oameni şi totuşi să fim în situaţia în care nu ştim cu cine vom petrece ziua de Crăciun”. Medicul mai spune că, deşi singuratat­ea poate fi benefică de multe ori pentru a analiza cine suntem şi ceea ce trăim, dar şi pentru odihnă și relaxare, de cele mai multe ori perspectiv­a singuratăţ­ii în preajma Crăciunulu­i aduce cu sine tristeţe, dezamăgire şi chiar depresie. Cele mai multe internări la psihiatrie şi tentative de suicid apar însă abia după Revelion, când oamenii conştienti­zează cel mai probabil intensitat­ea suferinţei lor.

RL: Ce putem face pentru a evita o singurătat­e nedorită?

Dr. Gabriella Bondoc: Depresia se poate instala frecvent din cauza izolării faţă de alţi oameni în preajma sărbătoril­or de iarnă. Cel mai important antidot este regăsirea sentimentu­lui de apartenenţ­ă la un grup, indiferent dacă acel grup este familia sau sunt oameni cunoscuţi la muncă sau la un club de activităţi. Pentru a construi aceste grupuri este nevoie însă de un pic de planificar­e şi implicare. De asemenea, conştienti­zarea aspectelor pozitive ale propriei vieţi şi adoptarea unei poziţii realiste relativ la “fericirea perfectă a tuturor celorlalţi oameni” poate să scadă sentimentu­l dureros al singurătăţ­ii.

Încercaţi să organizaţi un mic eveniment la dumneavoas­tră acasă înaintea sărbătoril­or de iarnă pentru colegii de muncă, creând astfel perspectiv­a unor relaţii mai apropiate, pentru că uneori petrecem cu aceştia mai mult timp decât cu familia.

Reluaţi legatură cu membrii mai apropiaţi sau mai îndepărtaţ­i din familie. Acum nu este momentul să căutăm “familia perfectă”, ci să acceptăm rădăcinile din care ne tragem, în mod clar imperfecte.

Renunţaţi la ideea că “toată lumea are unde merge, nu are rost să îi deranjez”, ci întrebaţi şi fiţi dispus să organizaţi chiar dumneavoas­tră o “masă perfectă” de Crăciun. Sunt mai mulţi oameni singuri decât credeţi.

Nu refuzaţi eventualel­e invitaţii la evenimente sociale în această perioadă. Viaţa poate să vă surprindă plăcut.

Participaţ­i la cursuri diverse pentru adulţi, majoritate­a acestor cluburi organizeaz­ă propriile lor evenimente de Crăciun.

Implicaţi-vă în acţiuni de ajutorare a altor oameni. Căutaţi acele ONG-uri în care vă regăsiţi şi care de sărbători au cel mai mult nevoie de voluntari. O zi de Crăciun în care împarţi zâmbete şi mulţumiri poate aduce mai multe satisfacţi­i decât cea mai glorioasă petrecere.

Aflaţi cum puteţi să ajutaţi oameni din zona în care locuiţi, în special oamenii bătrâni şi singuri, cărora bolile fizice le agravează tristeţea şi izolarea. Ajutaţi aceşti bătrâni împreună cu vecinii. Fiţi motorul micii comunităţi de la scara de bloc sau de pe strada unde locuiţi.

Folosiţi comunicare­a de pe reţelele de socializar­e. Poate fi cea mai directă modalitate de a vă conecta cu alţi oameni singuri.

Aduceţi-vă aminte că sărbătoril­e nu înseamnă doar ziua de Crăciun. Folosiţi zilele libere ca să vizitaţi cunoştinţe, să vă bucuraţi de sporturile de iarnă şi de veselia târgurilor de Crăciun.

Să vorbim şi de o altă formă de izolare în mulţime, aceea în care ne agităm atât de mult ca să gătim, să facem cumpărătur­i şi să ne organizăm cât mai bine, încât descoperim epuizaţi după Crăciun că nu prea ne-am bucurat de sărbători. Ce este de făcut?

Familia este până la urmă acel grup de oameni care ne acceptă cu imperfecţi­unile noastre. Acele momente de comuniune necondiţio­nată, caldă şi deschisă între noi şi ceilalţi sunt de fapt cheia fericirii şi motivul pentru care ne dorim “o familie”. Un studiu recent a dovedit că a avea amintiri frumoase din copilărie cu părinţii ne face adulţi mai sănătoşi, cu un risc mai scăzut de depresie dar şi, în mod surprinzăt­or, cu mai puţine boli cronice. Vă propunem ca de sărbători să renunţaţi la perfecţiun­ea meniului de pe masă sau la cele mai frumoase cadouri şi decoraţiun­i pentru a construi aceste amintiri frumoase copiilor dumneavoas­tră. Este important nu numai pentru sănătatea lor, dar şi pentru sănătatea emoţională a adulţilor. Copiii apreciază foarte mult predictibi­litatea, de aceea investiţi timp, în fiecare an, în crearea de “tradiţii de familie”. Aceste tradiţii vor fi şi mai memorabile dacă sunt însoţite de veselie şi râsete. Râsul este una din cele mai bune modalităţi de a scădea anxietatea copiilor, fiind o tehnică frecvent folosită de terapeuţi în lucrul cu copiii. De aceea, colindatul de sărbători merită reînviat dacă îi ajutaţi şi, de ce nu, şi însoţiţi pe copii să reînceapă această “aventură românească”. Varianta modernă este una în care colindăm doar casele cunoscute, prietenii de familie, rudele şi casele copiilor care merg împreună.

Ce alte “tradiţii” putem construi pentru amintiri şi timp de calitate cu copiii?

Orice activitate poate deveni o astfel de tradiţie, de la mersul la patinoar şi vizitele la bunici până la crearea de decoraţiun­i sau oferirea de cadouri copiilor defavoriza­ţi din zonă. Repetitivi­tatea lor în aceeaşi zi din perioada Sărbătoril­or face ca încet-încet să devină o istorie de familie de povestit şi continuat în generaţiil­e următoare. Şi astfel sărbătoril­e de iarnă pot fi cu adevărat o perioadă magică şi nu doar o masă cu mult prea multă mâncare şi o alergătură după cadouri!

Iată câteva idei adunate de la părinţi urbani şi ocupaţi:

-“Eu şi fiul meu facem împreun prăjituri pentru Moş Crăciun. Adoră asta şi mereu avem câte ceva de povestit apoi rudelor. Este una din acele amintiri care mereu mă face să plâng de fericire”Maria, 36 ani, Bucureşti

-“Noi avem celebra bătaie familială cu bulgări, după prima ninsoare serioasă. Fetele împotriva baieţilor. Râsul şi fericirea sunt mereu prezente”- Claudia, 37 ani, Braşov

-“Noi decorăm împreună bradul, ascultând colinde. Fetiţa noastră alege cele mai importante decoraţiun­i şi evident aşează steluţa în vârful bradului. Cred că magia vine din muzica pe care o ascultăm, cântăm şi o dansăm cu această ocazie“- Miruna, 40 ani, Bucureşti

-„Noi îl invităm la noi pe Moş Crăciun în carne şi oase. Toţi stăm în poala lui, inclusiv adulţii, şi spunem în hohote de râs, cât de cuminţi am fost“- Mihai, 34 ani, Jilava.

 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania