Fa­ce­rea vi­nu­lui, de la ar­tă la ști­in­ţă

Prin­tre se­cre­te­le unui vin de ca­li­ta­te se află și mun­ca de la­bo­ra­tor pen­tru mo­ni­to­ri­za­rea efec­te­lor fer­ti­li­za­nți­lor și teh­no­lo­gi­i­lor apli­ca­te.

Romania Libera - Friday Edition - - Special - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Se spu­ne că pro­du­ce­rea unui vin de ca­li­ta­te es­te o ar­tă, pen­tru că un vin re­mar­ca­bil pre­su­pu­ne să fie obți­nu­tă o par­ti­cu­la­ri­ta­te uni­că, spe­ci­fi­că fi­e­că­rei cra­me, prin pu­ne­rea în va­loa­re a soi­u­ri­lor de stru­guri. Pro­du­cția de vi­nuri înse­am­nă lu­crări de întreți­ne­re a vi­ei du­pă un ca­len­dar res­pec­tat cu ri­goa­re, teh­no­lo­gii de fa­bri­cație mo­der­ne,dar nu în ul­ti­mul rând, la toa­te astea se adau­gă și cer­ce­ta­rea, mun­ca de la­bo­ra­tor ca­re să asi­gu­re pu­ri­ta­tea vi­nu­lui.Ase­me­nea unui me­dic, un cer­ce­tă­tor pu­ne diag­nos­tic și ofe­ră rețe­ta atunci când un fer­mi­er se con­frun­tă cu un agent pa­to­gen ca­re îi afec­te­a­ză via, când apar mo­di­fi­cări ale ci­clu­ri­lor bi­o­lo­gi­ce sau când do­rește o îmbu­nă­tăți­re a pro­ce­su­lui de vi­ni­fi­cație.

Ro­mânia – lo­cul 13 mon­dial, dar în de­fi­cit la cer­ce­ta­re

La acest ca­pi­tol, al cer­ce­tă­rii ști­i­nți­fi­ce în do­me­ni­ul pro­du­cți­ei de vi­nuri, avem un de­fi­cit, în po­fi­da fap­tu­lui că ța­ra noas­tră ocu­pă un loc im­por­tant pe piață. Anul tre­cut,Ro­mânia era pe lo­cul 13 în lu­me și pe lo­cul 6 în Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă la pro­du­cția de vi­nuri și, ală­turi de Por­tu­ga­lia, Unga­ria și Aus­tria, era în eșa­lo­nul sta­te­lor eu­ro­pe­ne ca­re au înre­gis­trat o crește­re în ra­port cu pro­du­cția din 2016. În Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă exis­tă o se­rie de la­bo­ra­toa­re și gru­puri de cer­ce­ta­re re­cu­nos­cu­te în do­me­ni­ul ana­li­zei vi­nu­ri­lor prin me­to­de­le dez­vol­ta­te și ex­per­ti­za pe ca­re o pun atât la dis­po­zi­ţia pro­du­că­to­ri­lor, cât și con­su­ma­to­ri­lor. Ce­le mai im­por­tan­te din­tre aces­tea sunt „Eu­ro­fins“din Fran­ţa, „Bun­de­sin­sti­tut führ Ri­si­ko­be­wer­tung“din Ger­ma­nia și „San Mi­che­le“din Ita­lia. În Ro­mânia încă nu exis­tă un sis­tem de cer­ce­ta­re vi­ni­co­lă bi­ne struc­tu­rat ca­re să re­a­li­ze­ze ac­ti­vi­ta­te de cer­ce­ta­re la ni­vel eu­ro­pe­an și ca­re să ofe­re ser­vi­cii și ana­li­ze. Exis­tă trei la­bo­ra­toa­re de încer­cări ana­li­ti­ce în do­me­ni­ul vi­ni­col, la Va­lea Că­lu­gă­re­as­că, Blaj și Odo­bești,dar aces­tea sunt des­ti­na­te pro­du­că­to­ri­lor, pen­tru so­luții strict co­mer­cia­le, nea­vând în pri­o­ri­tăți cer­ce­ta­rea.

Do­uă mi­li­oa­ne de eu­ro pen­tru cer­ce­ta­rea vi­ni­co­lă

Un pas im­por­tant pen­tru cer­ce­ta­rea vi­ni­co­lă a fost fă­cut prin mo­der­ni­za­rea Stați­u­nii de Cer­ce­ta­re-Dez­vol­ta­re pen­tru Vi­ti­cul­tu­ră și Vi­ni­fi­ca­ţie „Bu­jo­ru“(SDCVV) Târgu Bu­jor, afla­tă în su­bor­di­nea Aca­de­mi­ei de Ști­in­ţe Agri­co­le și Sil­vi­ce „Ghe­or­ghe Io­nes­cu-Șișești“. Înfi­i­nța­tă în 1977, stați­u­nea are și o su­pra­față de 4.000 de hec­ta­re cul­ti­va­te cu viță de vie. În spe­cial du­pă 1990 s-a con­frun­tat cu sub­fi­na­nța­rea ce a afec­tat do­me­ni­ul Cer­ce­tă­rii. Cu uti­la­je din anii ´80 și la­bo­ra­toa­re cu do­tări de­păși­te de stan­dar­de­le pi­eței vi­nu­ri­lor, era greu să se fa­că per­for­ma­nță. Schim­ba­rea s-a pro­dus la mo­men­tul în ca­re au apă­rut opor­tu­ni­tăți­le de obți­ne­re a fi­na­nță­ri­lor eu­ro­pe­ne pen­tru cer­ce­ta­re și în acest do­me­niu. În ca­drul Proi­ec­tu­lui „Mo­der­ni­za­rea in­fras­truc­tu­rii de cer­ce­ta­re vi­ni­co­lă în ve­de­rea ali­ni­e­rii la stan­dar­de­le eu­ro­pe­ne“, de­ru­lat în ca­drul POS Crește­rea Com­pe­ti­ti­vi­tă­ţii Eco­no­mi­ce, au fost in­ves­ti­te aproa­pe 2 mi­li­oa­ne de eu­ro în do­ta­rea la­bo­ra­toa­re­lor cu apa­ra­tu­ră de ul­ti­mă oră, mo­der­ni­za­rea flu­xu­ri­lor teh­no­lo­gi­ce ex­pe­ri­men­ta­le, dar și în re­a­bi­li­ta­rea spa­ţi­i­lor de lu­cru pen­tru ac­ti­vi­tă­ţi­le ști­in­ţi­fi­ce. Din va­loa­rea to­ta­lă eli­gi­bi­lă a proi­ec­tu­lui, de 8,75 mi­li­oa­ne de lei, fi­nan­ţa­rea eu­ro­pe­a­nă a fost de 7,05 mi­li­oa­ne de lei. Spre exem­plu, în la­bo­ra­to­rul de încer­cări fi­zi­co-chi­mi­ce au fost in­ves­ti­te 3 mi­li­oa­ne de lei. Au fost achi­ziți­o­na­te echi­pa­men­te per­for­man­te, ca­re pun în evi­de­nță com­po­nen­ţii de aro­mă și de cu­loa­re și to­ţi con­sti­tuen­ţii prin­ci­pa­li și se­cun­dari de im­por­tan­ţă or­ga­no­lep­ti­că ce in­tră în pi­că­tu­ra de vin su­pu­să ana­li­zei, dar și re­ma­nen­ţa și re­ten­ţia unor com­puși ca­re apar în ur­ma pro­ce­se­lor teh­no­lo­gi­ce, pu­tându-se iden­ti­fi­ca până la ni­vel de mi­cro­e­le­men­te to­ţi con­sti­tuen­ţii din plan­tă sau din sol.

Se­cre­tul vi­nu­lui cu­rat, mo­ni­to­ri­za­rea fer­ti­li­za­nți­lor

Cer­ce­tă­to­rii de la Târgu Bu­jor în co­la­bo­ra­re cu cei de la sta­ţi­u­ni­le de cer­ce­ta­re de la Mur­fa­tlar, Blaj, Iași și Insti­tu­tul de bi­o­teh­no­lo­gii de la Ște­fă­nești-Argeș sunt pe punc­tul de a fi­na­li­za un proi­ect na­ţi­o­nal,de­ru­lat timp de trei ani,în ca­re prin­ci­pa­lul obi­ec­tiv es­te mo­ni­to­ri­za­rea me­ta­le­lor gre­le și a pes­ti­ci­de­lor ca­re ajung în vin în func­ţie de teh­no­lo­gi­i­le apli­ca­te. Es­te un proi­ect coor­do­nat de Sta­ţi­u­nea de la Târgu Bu­jor,dar ex­tins în mai mul­te plan­tații vi­ti­co­le. „În vie se fo­lo­sesc fer­ti­li­zan­ţi, în anu­mi­te zo­ne se fo­lo­sește apă me­na­je­ră, ca­re are anu­mi­te pro­ble­me, se apli­că și o se­rie de tra­ta­men­te. Am do­rit să sta­bi­lim cum se re­flec­tă toa­te aces­tea în ca­li­ta­tea vi­nu­lui. În ul­ti­mă in­stan­ţă es­te vor­ba de a ajun­ge să apli­căm în vie pro­ce­se teh­no­lo­gi­ce ca­re să ne asi­gu­re un vin cât mai cu­rat, cât mai bi­ne struc­tu­rat și fă­ră ad­ju­van­ţi chi­mici ca­re să-i sca­dă ca­li­ta­tea“, spu­ne dr. ing. Flo­rin Bo­ra, de la Stați­u­nea din Târgu Bu­jor. Da­că e să ne re­fe­rim nu­mai la aces­te de­ter­mi­nări, evi­dent că in­ves­tiți­i­le în cre­a­rea unui sis­tem de cer­ce­ta­re ști­i­nți­fi­că în do­me­ni­ul pro­du­cți­ei de vi­nuri es­te o pri­o­ri­ta­te, pen­tru că poa­te adu­ce o con­so­li­da­re a lo­cu­lui pe ca­re îl ocu­pă Ro­mânia pe piața mon­dia­lă a vi­nu­ri­lor.

„Ampren­ta­rea“vi­nu­ri­lor, pen­tru ga­ran­ta­rea pro­veni­e­nței

Un alt proi­ect im­por­tant es­te cel pri­vind sta­bi­li­rea tra­sa­bi­li­tă­ţii vi­nu­ri­lor, o „am­pren­ta­re“a vi­nu­ri­lor în func­ţie de zo­ne­le ge­o­gra­fi­ce. „E vor­ba de o am­pren­ta­re cu ra­poar­te izo­to­pi­ce, ca­re să ara­te în mod clar ca­re es­te pro­veni­en­ţa unui anu­mit vin. Adi­că, da­că eu sunt con­su­ma­tor, nu mi-ar con­ve­ni să știu că se ia ma­te­ria pri­mă din­tr-un loc, e pre­lu­cra­tă într-un alt loc și apoi i se pu­ne o eti­che­tă nu știu de ca­re“,spu­ne cer­ce­tă­to­rul. Proi­ec­tul es­te ba­zat pe cu­mu­la­rea da­te­lor re­fe­ri­toa­re la si­tua­ţia par­ce­le­lor de vie, con­di­ţi­i­le pe­do-cli­ma­ti­ce, da­te re­fe­ri­toa­re la mo­ni­to­ri­za­rea stric­tă a tra­ta­men­te­lor, ast­fel încât să poa­tă fi de­ter­mi­na­tă ce­ea ce s-ar nu­mi o ti­pi­ci­ta­te a vi­nu­ri­lor și im­pli­cit,să se poa­tă fa­ce o au­ten­ti­fi­ca­re a lor. Și la ni­ve­lul Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne exis­tă pre­o­cu­pări pen­tru tra­sa­bi­li­ta­tea vi­nu­ri­lor, exis­tă și un sis­tem de eti­che­ta­re, tot pen­tru au­ten­ti­fi­ca­rea și sta­bi­li­rea pro­veni­en­ţei fi­e­că­rui vin. Prin ex­tin­de­rea aces­tui sis­tem de sta­bi­li­re a tra­sa­bi­li­tă­ţii vi­nu­ri­lor s-ar pu­tea ajun­ge la o mo­da­li­ta­te su­pli­men­ta­ră de pro­te­cție a con­su­ma­to­ri­lor. În acest proi­ect, cer­ce­tă­to­rii de la Stați­u­nea din Târgu Bu­jor co­la­bo­re­a­ză cu cei de la Uni­ver­si­ta­tea de Ști­in­ţe Agri­co­le, La­bo­ra­to­rul de Oe­no­lo­gie și de la sta­ţi­u­ni­le de cer­ce­tări de la Va­lea Că­lu­gă­re­as­că, Mur­fa­tlar și Iași.

Vi­nuri „de aur“

Ce­le mai con­cre­te re­zul­ta­te ale mun­cii de cer­ce­ta­re de la SCDVV Târgu Bu­jor sunt pre­mi­i­le obți­nu­te la con­cur­su­ri­le na­ţi­o­na­le și in­ter­na­ţi­o­na­le de vi­nu­ri­le pro­du­se din plan­tația de 4.000 ha a stați­u­nii.Prin­tre mi­tu­ri­le pod­go­ri­ei de la Târgu Bu­jor se află „Ca­ber­ne­tul Sau­vig­non“, „Mer­lot“-ul, „Șar­ba“și „Pri­nțe­sa Co­vur­lu­i­u­lui“, un ri­es­ling ita­lian foar­te dul­ce, me­da­liat cu aur la Con­cur­sul Inter­na­ţi­o­nal de Vi­nuri de la Bu­cu­rești, la con­cu­ren­ţă cu vi­nuri din Ger­ma­nia, Gre­cia, Mol­do­va, Chi­le, Uru­guay, Aus­tra­lia și No­ua Ze­e­lan­dă.În 2017, la Con­cur­sul Inter­na­ţi­o­nal de Vi­nuri de la Bu­cu­rești, „Fe­te­as­ca Ne­a­gră“și „Bur­gun­dul Ma­re“din 2015 au ob­ţi­nut Me­da­lii de Argint, iar la Fes­ti­va­lul Inter­na­ţi­o­nal al Vi­ei și Vi­nu­lui „Ba­chus“de la Fo­cșani, soi­u­ri­le „Ca­ber­net Sau­vig­non“și „Mer­lot“din 2015 au câști­gat Me­da­lii de Argint. La ediția 2018 a fes­ti­va­lu­lui de la Fo­cșani,vi­nu­ri­le „Bur­gund Ma­re“din 2017 și „Ca­ber­net Sau­vig­non“din 2017 au ob­ţi­nut Me­da­lii de Aur,iar soi­u­ri­le „Fe­te­as­că Ne­a­gră“din 2017 și „Mer­lot“din 2017 au obți­nut Me­da­lii de Argint.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.