Urmează alte modificări fiscale până pe 15 februarie 2019

Întreprinzătorii au fost obligaţi să cunoască și să pună în aplicare, în mai puţin de 12 luni, modificări și completări importante și numeroase. Este vorba despre 236 de articole din Codul Fiscal, conform Consiliului IMM-urilor.

În primele 11,5 luni ale anului 2018 (până pe 17.12.2018), cadrul legislativ a fost major modificat”, precizează CNIPMMR. Au fost adoptate 862 de acte normative: 309 legi, 18 ordonanţe, 107 OUG, 428 HG, fără a lua în calcul ordinele de ministere/agenţii și alte reglementări. Peste 45% din legile și ordonanţele adoptate au afectat direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile.

Cu câteva minute înainte de OUG anunţată marţi seară, 18 octombrie, de către ministrul Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, Dan Schwartz, managing partner RSM România, declara pentru “România liberă”: „E foarte probabil ca, până la sfârșitul anului, să se schimbe legislaţia fiscală din nou și, posibil, în mod semnificativ”.

„Nu pot să vă spun exact în ce constă schimbarea, dar este foarte probabil ca schimbarea să se producă la nivel de OUG, legi, ordine ale ministrului Finanţelor și președintelui ANAF”, a continuat Schwartz.

Aceste noi schimbări vor fi atât în zona fiscală, cât și în conformarea din Codul de Procedură Fiscală, a atras atenţia expertul, prefigurând: „Ce nu se va modifica până pe 1 ianuarie e foarte probabil să se modifice până în 15 februarie. Probabil că în anul 2019 schimbările legislative vor continua în ritm susţinut, în ciuda protestelor Consiliului IMM sau altor actori. Vor trebui cel puţin corectate unele efecte negative ale reformei fiscale din 2017”.

Costuri crescute, care se duc în preţuri și, în consecinţă, în inflaţie

Cum au fost afectate IMM-urile de măsurile acestea fiscale în cascadă? „În ultimii trei ani, legislaţia fiscală s-a schimbat de cel puţin 30 de ori. Aceasta presupune modificări multiple pe articole ș.a.m.d.”, spune Dan Schwartz.

El adaugă că „principalul impact pe care l-a simţit mediul de afaceri a fost cel generat de lipsa de stabilitate și de predictibilitate, ce duce la dificultăţi, dacă nu chiar la imposibilitatea de a lucra pe bugete anuale”.

Schwartz spune că, „la nivelul companiilor, activitatea de bugetare a devenit foarte dificilă și costisitoare. Tot ce ţine de planificare necesită și punerea în practică a planurilor de business, precum și a modificărilor legislative, solicitând investiţii semnificative: tehnică de calcul, personal ș.a.m.d.”.

Așadar, în momentul în care tu, antreprenor, îţi faci niște calcule financiare la începutul anului și în timpul anului se petrece o singură astfel de modificare, tu trebuie să refaci toate calculele.

„Ceea ce Guvernul face o dată sau de două ori pe an – așa-numita rectificare bugetară – în mediul de afaceri suntem obligaţi să o facem în mod continuu, tocmai ţinând cont de modificările legislative, care au caracter de continuitate. Aceasta înseamnă costuri contabile mai mari pentru firme, și nu numai contabile”, subliniază expertul.

La rândul lor, aceasta înseamnă costuri pentru companii, pentru că, „atunci când se schimbă, de exemplu, cota de TVA sau, semnificativ, legislaţia privind TVA, totul trebuie resetat”.

Case de marcat, software-uri de contabilitate noi. Cu introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, „schimbarea legislativă s-ar putea să presupună chiar investiţii de hardware semnificative, pentru că acestea nu existau până acum”. Este îndeajuns ca o casă de marcat să nu poată să lucreze decât cu Windows 10 Professional și firma să aibă Windows 7 sau 8. Totul se duce în costuri colaterale mari.

„Noi le numim costuri de conformare cu legislaţia unei ţări. La noi, în România, aceste costuri de conformare sunt din ce în ce mai mari și sunt generate în principal de schimbările legislative foarte frecvente, dar de multe ori sunt generate și de erorile pe care le întâlnim la nivel de ANAF, care trebuie corectate după aceea”, a explicat pentru RL Dan Schwartz.

OG 79 (așa-zisa Mare Revoluţie Fiscală) este în aer

Principala modificare pe care o aștepta mediul de business – aprobarea sau respingerea prin lege a OG 79 – încă nu a fost aprobată în Parlament. O parte dintre întreprinzători, explică Schwartz, „au introdus contribuţiile sociale în salariul brut, asumându-și riscul că, dacă OG 79 va fi respinsă, salariile brute să nu mai poată să fie readuse la nivelul anterior”.

„Alţi întreprinzători, mai prudenţi, nu au inclus în salariul brut contribuţiile sociale datorate de angajator, dar și-au compensat salariaţii prin diverse forme de stimulare – bonusuri, prime etc., astfel ca să le asigure un venit net la nivelul celui pe care îl aveau anterior apariţiei OG 79”, continuă specialistul în fiscalitate.

Primii tremură cu gândul la reversare prin respingerea OG 79, ceilalţi o așteaptă. Practic, mediul de business din România face echilibristică pentru a supravieţui modificărilor fiscale. Însă, „acolo unde ar fi trebuit să se schimbe, fiscalitatea nu s-a modificat, în schimb, apar alte modificări noi”, atrage atenţia Dan Schwartz.

De exemplu, toată lumea așteaptă anularea defalcării TVA. Măsura aceasta firească nu este luată de Finanţe. Mai există problema creșterii continue a salariului minim pe economie, fără să se ţină cont de productivitatea muncii. „Acestea generează creșteri de costuri salariale neavute în vedere la începutul anului”, spune Schwartz. Există și riscul ca unii întreprinzători să renunţe la o parte din personalul angajat, dar disponibilizările acestea sunt dificil de făcut, „pentru că cererea de forţă de muncă este foarte mare, iar oferta foarte mică”.

Care va fi impactul? „Vom asista la creșteri de costuri și preţuri, până la nivel de retail, pentru că aceste creșteri trebuie recuperate de undeva. Înseamnă implicaţii în inflaţie și scăderea puterii de cumpărare a populaţiei”, a spus expertul pentru “România liberă”.