Andro­nes­cu: Re­a­li­za­rea ma­nua­le­lor de Edi­tu­ra Di­dac­ti­că, de­ci­zie nein­spi­ra­tă

Romania Libera - Friday Edition - - Prima Pagina - S Lau­re­nțiu Mușoiu

Mi­nis­trul Edu­cați­ei, Eca­te­ri­na Andro­nes­cu, su­sți­ne, într-un in­ter­viu pen­tru RO­MÂNIA LI­BE­RĂ, că de­ci­zia ca Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că să edi­te­ze ma­nua­le­le șco­la­re a fost una neis­pi­ra­tă. Fi­na­li­za­rea noii le­gi a Edu­cați­ei es­te pri­o­ri­ta­tea mi­nis­tru­lui. Andro­nes­cu ple­de­a­ză pen­tru rein­tro­du­ce­rea ru­tei alter­na­ti­ve spre ba­ca­lau­re­at și bac di­fe­re­nțiat.

RL: Cum ați gă­sit Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei, acum, când ați pre­luat man­da­tul pen­tru a pa­tra oa­ră?

Eca­te­ri­na Andro­nes­cu: Cu foar­te mul­te pro­ble­me, vă măr­tu­ri­sesc, pe ca­re tre­bu­ie să le re­zol­văm într-un timp cât mai ra­pid. Un mi­nis­ter ca­re, în opi­nia mea ar tre­bui să fie mai fun­cți­o­nal de­cât es­te. De ace­ea, în aces­te zi­le, lu­crăm la o no­uă or­ga­ni­gra­mă a mi­nis­te­ru­lui, în așa fel încât să așe­zăm mai bi­ne res­pon­sa­bi­li­tăți­le pe ci­cluri de învăță­mânt și să încer­căm să atra­gem oa­meni ca­re au și ex­pe­ri­e­nță, au și cu­noști­nță de car­te, ast­fel încât lu­cru­ri­le ca­re de­pind de mi­nis­ter să fie fă­cu­te, da­că se poa­te, cu cel mai înalt grad de pro­fe­si­o­na­lism.

Ca­re ar fi ma­ri­le schim­bări în or­ga­ni­gra­mă? Ca­re ar fi obi­ec­ti­ve­le ur­mă­ri­te?

Nu știu da­că aș pu­tea să vor­besc de mari schim­bări, dar aș vrea să fac câte­va schim­bări. De exem­plu, ne lip­sește in­for­ma­ti­za­rea. Cum es­te po­si­bil să ne gândim la in­for­ma­ti­za­rea sis­te­mu­lui de învăță­mânt, cât timp noi, aici, nu avem o struc­tu­ră ca­re să ur­mă­re­as­că să dez­vol­te pro­gra­me în ace­as­tă di­re­cție? Du­pă cum știți, le­gat de ace­as­tă par­te, au fost pro­ble­me chiar cu si­te-ul Mi­nis­te­ru­lui Edu­cați­ei. Ca­re es­te si­tuația în acest mo­ment? Are ci­ne să se ocu­pe de aces­te pro­ble­me, în si­tuația în ca­re poa­te că­dea din nou si­te-ul, poa­te chiar în pe­ri­oa­da eva­luă­ri­lor nați­o­na­le sau a ba­ca­lau­re­a­tu­lui?

Per­so­nal, cred că mi­nis­te­rul

tre­bu­ie să ai­bă o struc­tu­ră. Acum, să ve­dem ca­re va fi mo­da­li­ta­tea prin ca­re gândim ace­as­tă struc­tu­ră, ca­re să se ocu­pe de tot ce înse­am­nă in­for­ma­ti­za­rea sis­te­mu­lui de învăță­mânt, in­clu­siv a mi­nis­te­ru­lui. Pen­tru că eu cred că mi­nis­te­rul tre­bu­ie să ai­bă o plat­for­mă, in­clu­siv o plat­for­mă de re­sur­se edu­cați­o­na­le des­chi­se, pe ca­re să o poa­tă ac­ce­sa ori­ce pro­fe­sor sau ori­ce elev și din ca­re săși poa­tă ex­tra­ge su­bi­ec­te­le de in­te­res.

Ați spus că ați gă­sit foar­te mul­te pro­ble­me în mi­nis­ter. La ce de­par­ta­men­te?

Nu vre­au să vor­besc de de­par­ta­men­te. Dar, vre­au să por­nesc de la ur­mă­toa­rea idee… Am încer­cat să ana­li­zez da­te­le șco­la­re ale anu­lui 2018. Și, de exem­plu, da­că ne ui­tăm doar la ce s-a întâmplat la cla­sa a VIII-a, o să con­sta­tăm că din 150.000 de ele­vi, acum cla­sa a IX-a, în acest an șco­lar, 55.000 au luat no­te mai mici de 5, ce­ea ce înse­am­nă 36%. Du­pă pă­re­rea mea, es­te un re­zul­tat de ava­rie și pen­tru a încer­ca să oprim ava­ria va tre­bui să gă­sim so­luții re­me­dia­le. Și de ace­ea am vor­bit pu­blic, iar acum sun­tem la eta­pa în ca­re încer­căm să con­cre­ti­zăm, să fa­cem cur­suri re­me­dia­le, pro­ba­bil înce­pând de la cla­sa a III-a, de un­de se pa­re că înce­pe de­ca­la­jul din­tre cei ca­re țin rit­mul cu pro­gra­ma și cei ca­re nu țin rit­mul. De­ca­la­jul se ac­cen­tue­a­ză pe mă­su­ră ce ne apro­pi­em de cla­sa a VIII-a.

Am vă­zut că ați afir­mat că ar pu­tea fi im­ple­men­ta­te aces­te cur­suri re­me­dia­le chiar din se­mes­trul al doi­lea.

Da.

Exis­tă spații în uni­tăți­le de învăță­mânt, un­de să se ți­nă aces­te cur­suri? Și ce pro­fe­sori se vor ocu­pa?

Între­ba­rea pe ca­re mi-am pus-o eu es­te alta: Pu­tem fa­ce ce­va pen­tru acești co­pii sau nu? Cum a fost po­si­bil să apa­ră de­ca­la­jul de la cla­sa a III-a și să se ac­cen­tue­ze până la cla­sa a VIII-a? Să răs­pund nu pu­tem fa­ce ni­mic, pen­tru că nu avem spații, că nu avem pro­fe­sori... Mi se pa­re că nu tre­bu­ie să dau acest răs­puns și tre­bu­ie să gă­sesc ace­le so­luții ca­re să-i aju­te pe acei co­pii să nu mai fie în acest de­ca­laj și să ai­bă re­zul­ta­te mai bune la cla­sa a VIII-a și chiar și pe par­cur­sul li­ceu­lui. Da­că la cla­sa a VIII-a de­ca­la­jul es­te atât de ma­re, nu mai poa­te fi re­cu­pe­rat pe par­cur­sul li­ceu­lui și, ca ur­ma­re, ne tre­zim la sfârși­tul cla­sei a XII-a, cu un nu­măr ma­re de ab­sol­venți ca­re nu pot pro­mo­va exa­me­nul de ba­ca­lau­re­at. Cred că es­te obli­ga­to­riu pen­tru Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei și pen­tru fi­e­ca­re școa­lă în par­te să gă­se­as­că so­luții re­me­dia­le pen­tru ace­as­tă si­tuație.

Ați pro­nu­nțat ter­me­nul “obli­ga­to­riu”. Vor fi obli­ga­to­rii aces­te cur­suri re­me­dia­le?

Da. Pen­tru co­pi­ii ca­re sunt în de­ca­laj, tre­bu­ie să fie obli­ga­to­rii. Nu pen­tru toți co­pi­ii. În acest mo­ment, de­par­ta­men­tul pen­tru învăță­mânt preu­ni­ver­si­tar al mi­nis­te­ru­lui lu­cre­a­ză la con­cre­ti­za­rea aces­tor cur­suri re­me­dia­le. Au exis­tat ast­fel de cur­suri și în pe­ri­oa­da co­mu­nis­tă. Și atunci exis­ta pro­ble­ma că unii pă­ri­nți nu vroiau să ac­cep­te obli­ga­ti­vi­ta­tea pre­ze­nței co­pi­i­lor la aces­te cur­suri. Cre­deți că se poa­te re­zol­va ace­as­tă pro­ble­mă a dia­lo­gu­lui cu pă­ri­nții, ca­re să nu se sim­tă jig­niți, pro­ba­bil, de o ast­fel de de­ci­zie? Eu cred că ori­ce pă­rin­te vrea ce es­te mai bi­ne pen­tru co­pi­lul lui. Ori, noi nu vrem să cre­em pro­ble­me pă­ri­nți­lor sau co­pi­i­lor. Con­sta­tând că sunt pro­ble­me, cu re­sur­se­le pe ca­re le avem, să încer­căm să le re­me­di­em. Tre­bu­ie tra­ta­tă cu con­si­de­rație re­lația cu pă­ri­nții și cu ele­vii. Nu tre­bu­ie con­si­de­rați alt­fel, ci doar că, pe par­cur­sul șco­la­ri­ză­rii sa­le, a apă­rut un de­ca­laj. I se poa­te întâmpla ori­cui. Și da­că nu re­me­di­em ace­as­tă pro­ble­mă, ce se întâmplă? Ia­tă, din 2011, su­te de mii de ab­sol­venți de cla­sa a XII-a nu reușesc să pro­mo­ve­ze exa­me­nul de ba­ca­lau­re­at și sunt aban­do­nați de so­ci­e­ta­te.

Pro­fe­so­rii vor fi plă­tiți su­pli­men­tar pen­tru ace­as­tă ac­ti­vi­ta­te în plus?

Știți că avem un acord cu sin­di­ca­te­le din învăță­mânt, sem­nat în lu­na de­cem­brie și cred că și noi, ca sis­tem de învăță­mânt avem obli­gații față de ce se întâmplă în școa­lă. Nu doar sta­tul tre­bu­ie să alo­ce re­sur­se, ci și noi tre­bu­ie să dăm ce­va îna­poi so­ci­e­tății. Exis­tă o res­pon­sa­bi­li­ta­te so­cia­lă pe ca­re ori­ce școa­lă tre­bu­ie să o ai­bă. Mie nu-mi e in­di­fe­rent ce se întâmplă cu ele­vul din cla­sa mea, da­că din el tri­mit un om pre­gă­tit că­tre so­ci­e­ta­te sau îl aban­do­nez.

Alte schim­bări în se­mes­trul al doi­lea sau în anul șco­lar ur­mă­tor?

Aș vrea să spun lim­pe­de: Nu pro­du­cem schim­bări în tim­pul anu­lui șco­lar. Cum a fost anu­nțat pro­gra­mul anu­lui șco­lar, la înce­put, așa se va ter­mi­na. Da­că vom fa­ce mo­di­fi­cări, le vom fa­ce cu înce­pu­tul unui nou an șco­lar. O altă obli­gație pe ca­re o avem noi, ca mi­nis­ter, es­te să ela­bo­răm o no­uă le­ge a Edu­cați­ei. Am vor­bit și cu par­te­ne­rii so­cia­li, pro­ba­bil, că vom avea un ca­dru de trei le­gi, Le­gea sis­te­mu­lui preu­ni­ver­si­tar, Le­gea învăță­mântu­lui su­pe­ri­or și Sta­tu­tul ca­dru­lui di­dac­tic. Ori­ce le­ge tre­bu­ie să dea o vi­zi­u­ne. Per­mi­te sis­te­mu­lui să se dez­vol­te. Mi-aș dori să sta­bi­lim în ace­as­tă le­ge obi­ec­ti­ve cla­re pen­tru fi­e­ca­re ci­clu de învăță­mânt. Așa și obli­gați­i­le noas­tre, ale das­că­li­lor din Învăță­mânt, pro­ba­bil că sunt mai cla­re. În ace­lași timp, mi-aș dori ca, prin le­ge și prin pla­nu­ri­le de învăță­mânt, ca­re sunt do­cu­men­te nor­ma­ti­ve sub­sec­ven­te, să sta­bi­lim cum înde­pli­nim ace­le obi­ec­ti­ve, cum sta­bi­lim com­pe­te­nțe­le, ap­ti­tu­di­ni­le și ati­tu­di­ni­le.

Vor­bim de o no­uă le­ge, ca­re va abro­ga Le­gea 1/2011? Vor­bim de o le­ge ca­dru ca­re va cu­prin­de aces­te le­gi?

Da. Vor­bim de o le­ge ca­dru

ca­re va cu­prin­de aces­te trei le­gi. Ca să fie mai ușor de ope­rat cu ea. Pro­ba­bil că pe un pro­fe­sor sau pe un pă­rin­te din preu­ni­ver­si­tar nu îl in­te­re­se­a­ză ce pre­ve­de Sta­tu­tul ca­dru­lui di­dac­tic sau învăță­mântul su­pe­ri­or. Ace­as­tă le­ge tre­bu­ie să fie ac­cep­ta­tă de sis­tem și tre­bu­ie să re­zul­te din dez­ba­teri cu învăță­mântul preu­ni­ver­si­tar, cu pă­ri­nții și cu so­ci­e­ta­tea. Pen­tru că învăță­mântul for­me­a­ză oa­meni pen­tru so­ci­e­ta­te. Și răs­pun­sul so­ci­e­tății tre­bu­ie luat în se­a­mă. De ase­me­nea, aș vrea să avem în ace­as­tă le­ge ce fel de per­so­na­li­ta­te for­măm prin școa­lă, o per­so­na­li­ta­te ca­re să fie ca­pa­bi­lă să se adap­te­ze la schim­ba­re. Pen­tru că trăim o pe­ri­oa­dă în ca­re schim­bă­ri­le sunt de o frec­vență și o am­pli­tu­di­ne fă­ră pre­ce­dent. Si­gur cei ca­re sunt acum în școa­lă nu vor avea un sin­gur job. Școa­la tre­bu­ie să-i aju­te să-i pre­gă­te­as­că să se adap­te­ze pen­tru un nou job pe ca­re so­ci­e­ta­tea i-l va oferi. Cel șco­lit tre­bu­ie să pri­me­as­că și cu­noști­nțe ca­re să-l aju­te să înțe­le­a­gă lu­mea în ca­re trăi­ește. Unul din­tre ma­rii spe­cia­liști în Edu­cație, din zi­ua de astă­zi, Lor­dul Ken Ro­bin­son spu­ne că ge­ne­rația șco­li­tă astă­zi tre­bu­ie să fie învăța­tă să fa­că o lu­me scoa­să din mi­nți, în sen­sul scoa­să din mi­nți­le lor. Atunci, da­to­ria noas­tră es­te să le do­tăm mi­nți­le cu ce­le ne­ce­sa­re pen­tru a crea o lu­me pen­tru ce­re­ri­le noii ge­ne­rații.

Asta ar însem­na și noi pro­gra­me șco­la­re?

Da. Pen­tru că ge­ne­rația ca­re es­te acum în șco­li es­te mult di­fe­ri­tă de ce­le de acum 10 sau 20 de ani, iar pro­gra­ma tre­bu­ie să ți­nă cont de aces­te mo­di­fi­cări, de aștep­tă­ri­le ei. Cei ca­re sunt acum în șco­li au cres­cut cu o ta­ble­tă și se aște­ap­tă, când vin la școa­lă să le cre­as­că achi­ziția pen­tru ce­ea ce ei au acu­mu­lat ante­ri­or. O pre­da­re cu mij­loa­ce­le ne­ce­sa­re ar fi ab­so­lut ne­ce­sa­ră în școa­la ro­mâneas­că de astă­zi.Tre­bu­ie să avem în fi­e­ca­re cla­să o ta­blă in­te­li­gen­tă și com­pu­te­re pen­tru co­pii.

Dar acest lu­cru nu vă le­a­gă de po­si­bi­li­tăți­le ad­mi­nis­trați­ei pu­bli­ce lo­ca­le?

De ce? Mi­nis­te­rul, din proi­ec­te­le pe ca­re le are în des­fășu­ra­re, să du­că ta­ble­le în șco­li. Si­gur, nu res­pin­gem im­pli­ca­rea au­to­ri­tăți­lor lo­ca­le sau a spon­so­ri­lor. Și com­pa­ni­i­le înțe­leg că es­te ne­voie de fo­rță de mun­că pre­gă­ti­tă ne­ce­sar. La înce­pu­tul aces­tui an șco­lar, am fost la școa­la gim­na­zia­lă “Bră­tes­cu Voi­nești” din Târgo­viște, un­de ave­au ta­ble in­te­li­gen­te în toa­te cla­se­le, cum­pă­ra­te de pri­mă­rie. Dar, aco­lo un­de nu se poa­te, și noi să com­ple­tăm cu fon­duri din proi­ec­te­le eu­ro­pe­ne.

Dar încă mai avem șco­li cu toa­le­tă în cur­te. Pu­tem să vor­bim de ta­ble in­te­li­gen­te pen­tru aces­te șco­li?

Da. Avem 1.400 de șco­li în ace­as­tă si­tuație. Au fost mai mul­te. Câte­va su­te au fost cu­prin­se în proi­ec­tul de in­ves­tiții al Mi­nis­te­ru­lui Dez­vol­tă­rii. Ce­le 1.400 de șco­li sunt lua­te ca pri­o­ri­ta­te de MEN pen­tru a le tran­smi­te că­tre MDRAP. Toa­te in­ves­tiți­i­le se fac prin Mi­nis­te­rul Dez­vol­tă­rii. Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei nu are bani de in­ves­tiții. Ce­le mai mul­te din­tre aces­te si­tuații nu au fost re­zol­va­te pen­tru că lo­ca­li­tăți­le nu au apă cu­ren­tă. Dar poa­te gă­sim so­luții și în acest sens. Se poa­te să­pa un puț și toa­le­ta să ai­bă apă cu­ren­tă. Sau se pot achi­ziți­o­na niște mo­du­le, des­pre ca­re ne-am in­te­re­sat, ce pot fi mon­ta­te ca gru­puri sa­ni­ta­re. Exis­tă so­luții. Es­te o pro­ble­mă pe ca­re tre­bu­ie să o re­zol­văm cu pri­o­ri­ta­te.

Se poa­te da un ter­men pen­tru re­zol­va­rea aces­tei pro­ble­me?

Ter­me­nul până la ca­re aș vrea eu să se re­zol­ve pro­ba­bil că es­te ne­re­a­list. Dar, da­că acum doi ani erau 2.600 de șco­li în ace­as­tă si­tuație și acum sunt 1.400, pro­ba­bil că vom reuși.

Să vor­bim și de pre­gă­ti­rea pro­fe­so­ri­lor. Ați vor­bit, în spați­ul pu­blic des­pre reînfi­i­nța­rea li­ce­e­lor pe­da­go­gi­ce. Ca­re es­te si­tuația, în acest mo­ment?

Au fost des­fi­i­nța­te de trei ori și eu le-am reînfi­i­nțat, de fi­e­ca­re da­tă când am fost la mi­nis­ter. Acum sunt ac­ti­ve.

În acest mo­ment pot scoa­te pro­fe­sori pen­tru învăță­mântul pri­mar și preșco­lar?

Nu. Li­ce­e­le pe­da­go­gi­ce au fost gândi­te pen­tru pre­gă­ti­rea edu­ca­to­ri­lor și învăță­to­ri­lor. La exi­ge­nțe­le de astă­zi, nu mai pu­tem să avem un ab­sol­vent de li­ceu ca­re să pre­dea, dar pu­tem să-i încu­ra­jăm să ur­me­ze un pro­gram de li­ce­nță în acest sens și să ne asi­gu­răm că star­tul în pre­gă­ti­rea pe­da­go­gi­că es­te mult mai bun.

Deci nu vom avea pro­fe­sori cu 12 cla­se, ca­re să pre­dea acum, du­pă fi­na­li­za­rea li­ceu­lui?

Nu. Fin­lan­de­zii au înce­put cu pre­gă­ti­rea pro­fe­so­ri­lor pen­tru ci­clul pri­mar, deci nu avem cum să nu acor­dăm o de­o­se­bi­tă ate­nție aces­tei pre­gă­tiri. Și în ca­zul meu, învăță­toa­rea mea a avut un rol foar­te im­por­tant în star­tul pe ca­re l-am avut, ca elev. Voi avea o întâlni­re cu rec­to­rii uni­ver­si­tăți­lor ca­re pre­gă­tesc pro­fe­so­rii, ca să ve­dem cum pu­tem ame­li­o­ra pre­gă­ti­rea, întă­rind, în pri­mul rând, com­po­nen­ta pe­da­go­gi­că. Pe de altă par­te, de­cât să avem, ca acum, un pro­fe­sor ca­re să pre­dea în do­uă sau trei șco­li, poa­te în co­lțuri di­fe­ri­te ale ju­dețu­lui, va tre­bui să ne gândim la du­bla spe­cia­li­za­re. De exem­plu, pro­fe­so­rul de chi­mie să ai­bă și spe­cia­li­za­rea de fi­zi­că. Acest lu­cru es­te va­la­bil pen­tru cei ca­re ur­me­a­ză să fie for­mați ca pro­fe­sori. Între­ba­rea pe ca­re mi-am pus-o es­te cum să fa­cem cu cei aflați acum în ac­ti­vi­ta­te? În pri­mul rând, avem un proi­ect pe fon­duri eu­ro­pe­ne, ce are ca scop for­ma­rea a 55.000 de pro­fe­sori. Are do­uă com­po­nen­te: for­ma­rea pe­da­go­gi­că, in­clu­siv pre­da­rea cu noi­le teh­no­lo­gii, și for­ma­rea în co­nți­nu­tul dis­ci­pli­nei, întă­ri­rea și adu­ce­rea în ac­tua­li­ta­te a co­nți­nu­tu­lui dis­ci­pli­nei pe ca­re o pre­dă. Mi-aș dori ca acești 55.000 de pro­fe­sori să fie ei for­ma­tori, la rândul lor. Da­că nu, pro­ba­bil că vom mai avea și alte proi­ec­te pe fon­duri eu­ro­pe­ne, ca­re să com­ple­te­ze pre­gă­ti­rea pro­fe­so­ri­lor.

Spu­neați că cei ca­re nu pro­mo­ve­a­ză exa­me­nul de ti­tu­la­ri­za­re nu vor mai avea drep­tul să pre­dea.

Da. Cum poa­te să mai pre­dea ci­ne­va ca­re nu obți­ne no­ta 5? E foar­te greu să te ve­zi pe lis­tă cu no­ta 2 și ce­va și apoi să pre­dai în fața ele­vu­lui.

Și cum vor fi su­pli­ni­te aces­te lo­curi? Cu ne­ca­li­fi­cați?

Nu. Nu aș ple­da pen­tru ne­ca­li­fi­cați, Din con­tră. În man­da­te­le me­le, ajun­se­sem să avem doar 100 – 200 de ne­ca­li­fi­cați. Acum sunt apro­xi­ma­tiv 6.000. Dar ge­ne­rația tână­ră tre­bu­ie încu­ra­ja­tă să in­tre în învăță­mânt. Sunt mu­lți ab­sol­venți ca­re vor ter­mi­na la va­ră. Și sa­la­ri­i­le sunt un pic mai bune de­cât au fost în ur­mă cu ani. Și, prin le­ge, aș dori să întă­rim și au­to­ri­ta­tea lor pro­fe­si­o­na­lă. Să-i dăm mai mul­tă au­to­no­mie, prin le­ge. Pro­fe­so­rul să poa­tă adap­ta le­cția la ni­ve­lul cla­sei la ca­re pre­dă.

Chiar cre­deți că es­te re­a­li­za­bil ca în anul șco­lar ur­mă­tor să nu mai pre­dea pro­fe­sori cu no­te mai mici de 5 la Ti­tu­la­ri­za­re sau spe­rați la o di­mi­nua­re a nu­mă­ru­lui aces­to­ra?

Nu. Chiar cred că es­te re­a­li­za­bil.

Între­ba­rea ră­mâne cu ce o să se com­ple­te­ze ace­le lo­curi?

Cu ge­ne­rația tână­ră. Eu vin din­tr-o uni­ver­si­ta­te un­de nu au fost pri­miți să pre­dea de­cât șe­fii de pro­moție sau ab­sol­venți ca­re au obți­nut o me­die mi­ni­mă, im­pu­să de se­na­tul Po­li­teh­ni­cii.

Da. Dar în sis­te­mul de învăță­mânt preu­ni­ver­si­tar e ne­voie de mult mai mu­lți pro­fe­sori de­cât la Po­li­teh­ni­că.

Sunt de acord. Dar poa­te, pe vi­i­tor, vom reuși, tot prin le­ge, să ofe­rim o bo­ni­fi­cație ab­sol­ven­tu­lui ca­re in­tră în sis­tem și a ab­sol­vit un li­ceu pe­da­go­gic.

Alte schim­bări în anul șco­lar 2019-2020? În struc­tu­ra anu­lui șco­lar?

Nu. Dar aș vrea să vor­bim des­pre aces­te schim­bări du­pă ce su­pu­nem dez­ba­te­rii pu­bli­ce draf­tul de le­ge. Va tre­bui, pro­ba­bil, să co­rec­tăm și eva­luă­ri­le de la cla­se­le a II-a, a IV-a și a VI-a. Sunt eva­luări ca­re tre­bu­ie in­tro­du­se într-un pro­gram re­me­dial. Poa­te reușim, tot prin le­ge, să re­gândim for­ma­rea pro­fe­si­o­na­lă. Acum, du­pă ab­sol­vi­rea cla­sei a VIII-a, ele­vul poa­te op­ta fie pen­tru școa­la pro­fe­si­o­na­lă, ca­re es­te în do­uă for­me, cea cla­si­că și cea dua­lă. Avan­ta­jul es­te pen­tru școa­la pro­fe­si­o­na­lă dua­lă. Aici, an­ga­ja­to­rul ofe­ră loc de prac­ti­că și are chiar o con­tri­buție la su­sți­ne­rea fi­nan­cia­ră a ele­vu­lui în școa­lă. Da­că am reuși să avem un sin­gur tip de școa­lă pro­fe­si­o­na­lă și ace­ea să fie cea dua­lă, cred că ar fi un pas în față. Cei­la­lți ab­sol­venți op­te­a­ză pen­tru li­ceu. În li­ce­e­le te­o­re­ti­ce ra­ta de pro­mo­va­bi­li­ta­te a exa­me­nu­lui de la ba­ca­lau­re­at es­te între 95% și 100%. Aici se ori­en­te­a­ză cei mai buni ab­sol­venți de cla­sa a VIII-a. Tre­bu­ie să-i aju­tăm să-și me­nți­nă și să-și cre­as­că per­for­ma­nța. Pro­ble­ma es­te la li­ce­e­le teh­no­lo­gi­ce, un­de, de ani de zi­le, nu pro­mo­ve­a­ză ni­meni ba­ca­lau­re­a­tul. Tre­bu­ie să ve­dem cum pu­tem tran­sfor­ma aces­te li­cee în li­cee teh­no­lo­gi­ce dua­le. Du­pă ab­sol­vi­re, ele­vii să poa­tă op­ta fie pen­tru su­sți­ne­rea ba­ca­lau­re­a­tu­lui nați­o­nal, ca­re să le des­chi­dă dru­mul spre o uni­ver­si­ta­te, fie spre un ba­ca­lau­re­at teh­no­lo­gic, ca­re să-i des­chi­dă ca­lea spre școa­la post-li­ce­a­lă.

Cei ca­re op­te­a­ză pen­tru șco­li pro­fe­si­o­na­le vor pu­tea, even­tual, să tre­a­că la li­ceu, apoi?

Da. Pen­tru că sis­te­mul tre­bu­ie să ră­mână des­chis. Da­că ab­sol­ven­tul vrea să tre­a­că la un li­ceu teh­no­lo­gic, du­pă ab­sol­vi­rea șco­lii pro­fe­si­o­na­le, să poa­tă fa­ce acest lu­cru. Poa­te cu re­cu­noaște­rea unor cur­suri. Da­că ab­sol­ven­tul de ba­ca­lau­re­at teh­no­lo­gic vrea să me­ar­gă că­tre o uni­ver­si­ta­te, să poa­tă su­sți­ne Ba­ca­lau­re­a­tul nați­o­nal. Anul aces­ta, an­ga­ja­to­rii cer de do­uă ori mai mu­lți ele­vi în șco­li­le pro­fe­si­o­na­le. Va tre­bui să creștem ci­fra de șco­la­ri­za­re la șco­li­le pro­fe­si­o­na­le. Tre­bu­ie să ne gândim la ele­vii ca­re vin din me­di­ul ru­ral, la li­ce­e­le din oraș. Tre­bu­ie să re­con­si­de­răm in­ter­na­te­le șco­la­re. Pen­tru că nu tre­bu­ie să obli­găm ele­vii să fa­că na­ve­ta. Acum câți­va ani, dis­cu­tam des­pre proi­ec­tul cam­pu­suri șco­la­re. Și era lua­tă în dis­cuție con­stru­i­rea a 162 de cam­pu­suri șco­la­re. Pen­tru une­le chiar a înce­put con­stru­cția. Un ast­fel de cam­pus pre­su­pu­nea spații de ca­za­re pen­tru ele­vi și pro­fe­sori, spații de stu­diu și spații de re­cre­e­re, să­li de sport, clu­buri etc. Se for­ma o co­mu­ni­ta­te, pen­tru că pro­fe­so­rii erau la un loc cu ele­vii. Un ase­me­nea cam­pus e aproa­pe ga­ta în co­mu­na Vână­tori, din ju­dețul Ne­a­mț. Din pă­ca­te, mai ne­ce­si­tă, și aco­lo, des­tul de mul­te in­ves­tiții.

Ați venit la mi­nis­ter du­pă un scan­dal des­tul de ma­re, le­gat de ma­nua­le­le șco­la­re. Nici până acum nu au ajuns ma­nua­le­le la toți ele­vii. Ca­re es­te si­tuația?

Ana­li­zând re­zul­ta­te­le, se poa­te con­sta­ta că de­ci­zia de a avea o sin­gu­ră edi­tu­ră, Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că, nu a fost una in­spi­ra­tă. Am avut foar­te mul­te greșe­li în ma­nua­le. Iar o greșe­a­lă într-un ma­nual es­te foar­te pă­gu­boa­să. Ele­vul învață că, da­că în ma­nua­lul lui sunt greșe­li, și el poa­te greși. În acest mo­ment avem ga­ta me­to­do­lo­gia de asi­gu­ra­re a ca­li­tății ma­nua­lu­lui. Încer­căm să des­pă­rțim eva­lua­rea ma­nua­le­lor în do­uă. O pri­mă eta­pă, ca­re să fie eli­mi­na­to­rie și ca­re să ți­nă de co­nți­nu­tul ma­nua­lu­lui, un­de sunt mul­te cri­te­rii im­por­tan­te, cum ar fi co­res­pon­de­nța cu pro­gra­ma șco­la­ră, co­nți­nu­tul ști­i­nți­fic co­rect, com­pa­ti­bi­li­ta­tea cu vârsta ele­vu­lui că­ru­ia i se adre­se­a­ză etc. Vor fi cri­te­rii de ca­li­ta­te ca­re per­mit au­to­ru­lui obți­ne­rea a ma­xim 100 de punc­te, dar nu mai puțin de 90. Es­te pro­bă eli­mi­na­to­rie. Du­pă ace­as­ta, înce­pem pro­ce­du­ra de achi­ziție a ma­nua­lu­lui.

În anul șco­lar ur­mă­tor se va mer­ge tot pe ma­nua­le edi­ta­te doar de Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că?

Cred că nu. Tre­bu­ie să avem o me­to­do­lo­gie de achi­ziție ca­re să nu mai per­mi­tă blo­ca­rea prin con­tes­tații. Va tre­bui să in­tro­du­cem ter­meni li­mi­tă de li­vra­re. Exis­tă și po­si­bi­li­ta­tea ca Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că să edi­te­ze ma­nua­le­le, da­că o altă edi­tu­ră nu a re­a­li­zat ter­me­nul. Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că poa­te fi o edi­tu­ră de si­ne stă­tă­toa­re și să se înscrie la li­ci­tații, ca și ce­le­lal­te edi­turi. Exis­tă ma­nua­le cu ti­raj ma­re, pen­tru ma­te­rii stu­dia­te în toa­te șco­li­le, ca­re sunt atrac­ti­ve pen­tru edi­tu­ri­le par­ti­cu­la­re, din pris­ma pro­fi­tu­lui, și ma­nua­le cu ti­raj mai mic, în lim­ba mi­no­ri­tăți­lor. Aces­tea din ur­mă ar pu­tea fi re­a­li­za­te de Edi­tu­ra Di­dac­ti­că și Pe­da­go­gi­că.

Ați avut dis­cuții cu doam­na di­rec­tor a Edi­tu­rii Di­dac­ti­ce și Pe­da­go­gi­ce?

Da. Am avut.

Cum ve­deți struc­tu­ra aces­tei edi­turi?

Eu cred că, în timp, Edi­tu­ra Di­dac­ti­că poa­te de­ve­ni per­for­man­tă, cum a mai fost. Înain­te de 1989 era sin­gu­ra edi­tu­ră ca­re edi­ta ma­nua­le șco­la­re, dar avea mu­lți teh­no­re­dac­tori și spe­cia­liști.

Să înțe­le­gem că nu vom mai avea ma­nual unic pe ma­te­rie?

Si­gur nu. Con­form noii me­to­do­lo­gii, pri­me­le trei ma­nua­le cla­si­fi­ca­te vor fi ad­ju­de­ca­te. Vom avea trei ma­nua­le la fi­e­ca­re dis­ci­pli­nă.

Ca­re mai es­te si­tuația cu Ba­za Cu­te­ză­to­rii?

Con­form unei ho­tă­râri a Gu­ver­nu­lui, ea es­te la RAAPPS. Aces­ta es­te sta­tu­tul. Eu sper ca mi­nis­te­rul să re­cu­pe­re­ze ce are de re­cu­pe­rat.

Fa­ci­li­tăți sau pro­gra­me pen­tru ele­vi?

Pro­gra­me pen­tru ele­vi. Nu am foar­te cla­ră si­tuația ju­ri­di­că a Ba­zei Cu­te­ză­to­rii, în acest mo­ment. Ju­ri­di­cul din mi­nis­ter are obli­gația să cla­ri­fi­ce ca­re sunt drep­tu­ri­le mi­nis­te­ru­lui din acel con­tract.

Bi­ro­crația în învăță­mânt?

Es­te uci­gă­toa­re. Am vrut să văd da­că acel pro­cent de 16% aban­don șco­lar es­te re­a­lă. Nu a fost po­si­bil, pen­tru că avem ele­vi ple­cați la șco­li în străi­nă­ta­te, dar ca­re nu fi­gu­re­a­ză în sta­tis­ti­că. Și apar ca neșco­liți, deși ei sunt la o uni­ta­te de învăță­mânt înscriși. Am aflat de la preșe­din­ta Co­mi­si­ei de Învăță­mânt din Se­na­tul spa­ni­ol și am aflat, aici nu ave­am da­te­le, că sunt 100.000 de co­pii ro­mâni ca­re învață în Spa­nia. Nu avem o si­tuație a co­pi­i­lor ro­mâni ple­cați la școa­lă în străi­nă­ta­te.

Proi­ec­tul „Ro­mânia Edu­ca­tă“ce pă­re­re v-a lă­sat?

Im­por­tant es­te ca no­ua le­ge a Edu­cați­ei să fie pro­mo­va­tă și să aju­te învăță­mântu­lui. Da­că în proi­ec­tul Ro­mânia Edu­ca­tă sunt lu­cruri bune, tre­bu­ie lua­te și in­tro­du­se în le­ge. Le­gea Edu­cați­ei nu es­te a lui Andro­nes­cu, a PSD sau a dom­nu­lui preșe­din­te Io­han­nis.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.