Graffiti – strada ca o simeză

Din ce în ce mai mult, strada se transformă în display pentru o formă de artă destul de controversată: graffiti-ul. Deși de multe ori era (și este) considerat un act de vandalism, acesta are rezultate pline de valenţe estetice, mai ales că uneori se implică și artiști consacraţi, iar scopul său este acela de a comunica anumite mesaje.

Din punct de vedere istoric, graffiti-ul a apărut într-o primă etapă sub forma unor inscripţii pe vasele de ceramică, pe piatră, în temple sau pe zidurile unor așezăminte. Odată cu evoluţia societăţii, această modalitate de comunicare a devenit mai complexă, acoperind mai multe domenii. Mărturie stau, în diferite colţuri ale lumii, desene, anunţuri, declaraţii de dragoste sau lucrări de artă. În ultimul timp a început să fie recunoscută ca formă de artă, fiind studiată în universităţi.

Astăzi ne întâlnim cu graffiti-ul în fiecare zi: în staţiile mijloacelor de transport, pe zidurile clădirilor sau chiar în locuri neobișnuite. A devenit o formă de artă urbană. Asociat cu evoluţia culturii hip-hop, el a fost prezent și în cea rock și, de asemenea, și-a făcut simţită prezenţa în generaţia boom-ului jocurilor video, marcând ca o reţea de socializare revolta artistică a mai multor generaţii.

Liber, unic sau cu șabloane, graffiti-ul este folosit cu succes atât în amenajările interioare private, cât și în cele publice.

Poate fi văzut în toată lumea, uneori ca o expresie de protest politic, alteori ca o reclamă inedită. Are și o latură mai puţin plăcută, fiind o modalitate de marcare a teritoriului unui grup, dar reprezintă și o formă de expresie artistică. Cu siguranţă însă că își atinge întotdeauna scopul, acela de a atrage atenţia într-un mod spectaculos. Paleta sa cromatică jonglează între un dialog auster alb-negru și o feerie de nuanţe solare, strălucitoare, cu imagini dintre cele mai inedite. Mai nou, pot fi admirate și compoziţii tridimensionale, care taie respiraţia privitorului.

Și în România a prins contur această formă de expresie artistică, mulţi artiști contemporani venind din acest domeniu și dovedindu-și incontestabilul talent și creativitatea. Lucrările lor se află pe cea mai generoasă simeză, strada.

Tehnica de realizare presupune spray-uri cu vopsea colorată și foarte multă imaginaţie.

Un exemplu este intersecţia străzilor Berzei cu Știrbei, unde a existat o clădire în stil Art Nouveau, care, din nefericire, a fost demolată. Ca o ironie a sorţii, aici a înflorit cumva o alveolă de creaţie. Multe dintre clădirile valoroase ale Capitalei au dispărut, iar în locul lor, de multe ori, nu s-a construit nimic sau au crescut vertiginos imagini brutale ale ceea ce cu greu numim construcţii moderne. Însă cineva a simţit nevoia să protesteze. Este vorba despre tinerii artiști, contestaţi uneori, dar care au materializat un gând frumos.

Aspectul trist al imobilului dat ca exemplu în rândurile de mai sus a fost reconsiderat, iar în urma concursului IRONLAK BBQ BURNNER BUCHAREST, artiști precum Allan Dalla, Mr. Kero, Pisica Pătrată, Irlo, Nego, Lux, Sweet Damage, Dubios 21 au realizat câteva lucrări minunate. Notabil este și faptul că, în aceste imagini suprarealiste în stil grafitti, eu au reușit să integreze și elementele prezente în decor, precum o bancă sau un transformator.

Mai complicat este în cazul clădirilor de patrimoniu, mai ales când pe faţade sunt ornamentaţii speciale. Un exemplu este Cinematograful Dacia (fost Marconi), clădire unică în stil autentic art-deco, încadrată ca monument de categorie B și având pe faţada laterală un basorelief excepţional, din păcate distrus aproape în întregime. Clădirea este complet distrusă iar artistul Alexandru Ciubotariu, cunoscut sub numele de Pisica Pătrată, a atras atenţia asupra sa tot prin intermediul unor mijloace artistice de tip graffiti.

Recunoaștere și mijloc de destresare

Strada ca muzeu în aer liber este mereu ofertantă. Poate că ar trebui să nu mai considerăm graffiti-ul ca un exemplu de artă ce trebuie ignorată, ci să îi acordăm atenţia cuvenită și să îi păstrăm un loc în admiraţia și respectul nostru. Pe mulţi dintre acești adevăraţi protestatari îi vom întâlni în marile muzee ale lumi. Acest lucru s-a întâmplat deja cu Jean Michel Basquiat sau Keith Haring.

Pe de altă parte, lucrurile s-au schimbat mult în ceea ce privește percepţia și considerarea graffiti-ului. La Viena, una dintre marile capitale Art Nouveau, zone întinse din malurile betonate ale Dunării au fost împărţite și date în “exploatare” pentru realizarea de graffiti diverselor societăţi și asociaţii de artiști dar și a unora care organizează pentru amatori cursuri, lecţii și chiar concursuri de graffiti, aceștia realizând activităţi (cum sunt cele de DO-IT-YOURSELF sau grădinărit) care sunt distractve și elimină stresul. Se pune la dispoziţie, deasemenea, un material tip var cu care se pot șterge desenele pentru a face loc altora.

În Germania este înfiinţată de mai mulţi ani Street Art Academy. La târgul Crreative World care se desfășoară la Frankfurt va fi o noutate, și anume un show special dedicat artei stradale ‘Urban Art Lab’ al cărui protagonist va fi Carlos Lorente, din conduceea Academiei Grafitti.

Se vor dezbate teme interesante ca: istoria, uneltele și dezvoltarea viitoare a artei stradale și graffiti. În plus, este pus la dispoziţie un perete de dimensiuni mari acoperit cu diverse suprafeţe (lemn, beton, carton, etc) pentru a demonstra diversitatea de materiale care pot fi folosite.