Romania Libera - Friday Edition
ROMÂNIA NU MAI FACE TRANSPLANT DE PLĂMÂNI
Emoțiile britanicilor stârnite de Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății de acum și din 2016, în documentarul ”Colectiv” difuzat de BBC cu privire la soarta tristă a bolnavilor din România, obligați să aștepte.
Sena din filmul “Colectiv”, difuzat pe BBC, săptămâna trecută, prin care ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, susținea că Centrul de Transplant Pulmonar de la Sfânta Maria nu are secție de recuperare, a stârnit emoțiile britanicilor.
Scena din filmul “Colectiv”, difuzat pe BBC, săptămâna trecută, prin care ministrul sănătății, Vlăduț Voiculescu, susținea că Centrul de Transplant Pulmonar de la Sfânta Maria nu are secție de recuperare, a stârnit emoțiile britanicilor.
Sute de mesaje comentau, pe pagina de web a prestigiosului post, soarta tristă a bolnavilor, obligați să aștepte. Ministrul nu știa, pe vremea primului său mandat, unde se va organiza centrul de recuperare. Nu e vina lui, spun surse din sistemul medical.
La ora actuală, nu există un conflict deschis între conducerea Spitalului Clinic ”Sfânta Maria” și ministrul sănătății, ne-au asigurat sursele de încredere. Pur și simplu a expirat acreditarea. Dar asta nu rezolvă problemele celor cu nevoi urgente.
România a încheiat recent un acord cu Italia, prin care cinci pacienţi români pe an vor putea să se bucure de un transplant pulmonar, a declarat recent ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. În România, nu mai este posibil transplantul de plămâni după ce Spitalului “Sf. Maria” din Capitală, singurul unde se făcea transplant de plămâni, i-a expirat acreditarea pe 9 martie și nu a mai cerut alta, susține demnitarul.
Personalul medical din cadrul spitalului înţelege să îşi facă datoria faţă de pacienţii forme grave de COVID-19 pe care îi are în îngrijire, lăsându-i totodată Ministerului Sănătăţii opţiunea de a trimite pacienţii care necesită transplant pulmonar în străinătate”, precizează comunicatul de presă al Spitalul Clinic Sf. Maria.
România a reluat discuțiile și cu Ambasada Franței, cu specialiștii spitalului Universitar din Foch, unul din dintre cele mai importante spitale din Europa. Discuțiile fiind abandonate după plecarea domnului ministru Victor Costache”, a precizat consilierul onorific pe Facebook.
În replică, un comunicat al Spitalul Clinic ”Sfânta Maria” aduce lămuriri: “efectuarea de transplant pulmonar nu a mai fost posibilă, după ce, în cursul anului 2020, Clinica de ATI a spitalului fiind desemnată ca unitate COVID-19 de Ministerul Sănătăţii”. Dosarul de acreditare este gata. Va fi depus la Agenția Națională de Transplant “imediat după încheierea valului trei al pandemiei de COVID-19”, mai precizează documentul oficial. Pacienții care au nevoie de transplant pulmonar nu mai trebuie să-și caute o negație din partea medicilor specialiști în întocmirea dosarului care se depune la DSP-UL local, informează Mihăiță Bariz, consilierul onorific al ministrului. Sintagma “intervenția nu se poate face în România și că este o urgență medicală”, formulată și ștampilată de specialiști, nu va mai fi necesară. Pacienții cu aceste nevoi s-au adresat Ministerului Sănătății. În urma insistențelor acestora, ministerul sănătății, potrivit surselor guvernamentale, s-a adresat mai multor ambasade, pentru a cere sprijin pentru trimiterea lor în alte țări.
În urma demersurilor, s-a semnat acordul cu Italia, acord prin care pacienții români pot fi primiți în mai multe centre din Italia.
Disperați, mulți bolnavi au luat calea AKH. Dar stupoare. Nici cu bani nu au reușit. Europa are un sistem interstatal: Eurotransplant, prin care se fac schimburi de organe și de pacienți. Fiecare țară dorește să-și rezolve problemele cetățenilor lor, destăinuie unul dintre specialiștii români. “Am donat 40 de perechi de plămâni,” spune un oficial, care dorește să-și păstreze anonimatul. Și nu am mai reușit. în ultimii doi ani, să rezolvăm niciun caz nou.
Vina o poartă COVID-UL. Susține aceleași surse.
Singurul spital acreditat era Spitalul Clinic ”Sfânta Maria.” Această unitate modernizată în ultimii ani, într-un timp scurt, a reușit să rezolve opt cazuri. Majoritatea se simt bine, după recuperare. Este știut faptul că procedura de transplant pulmonar trebuie să aibă chirurgi cardiaci și chirurgi toracici, evident asistați de anesteziști. Procedura este extrem de complexă.
Narcis Copcă, directorul Spitalului Clinic ”Sfânta Maria,” a avut mult curaj, relevă surse din sistem. Dar a venit pandemia. Secția de recuperare era la doi km de spital. Nu în afara orașului, cum se întâmplă la Spitalul din Hanovra, din Germania.
După transplant, pacientul trebuie asistat minut cu minut, spun specialiștii. El e instruit cu exerciții de respirație, cunoscându-se că inspirația și expirația angajează doar 10% din capacitatea pulmonară. Organul este extrem de important pentru oxigenerarea sângelului. De el depinde majoritatea celorlalte, care fac posibilă viața.
În urmă cu doi ani, Gabriela Firea, fostul primar general al capitalei, anunța un bilanț de succes. Primii șase pacienți sunt bine, după intervenție.
Spitalul Clinic ”Sfânta Maria”, administrat de Primăria Capitalei prin ASSMB, singurul centru din România acreditat pentru realizarea transplantului pulmonar, a primit în anul 2018 diploma de onoare în cadrul celei de-a 14-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului din România, pentru inițierea programului de transplant pulmonar în România.
Ceea ce părea un imens succes, s-a fâsâit ca multe altele în România, în primul rând datorită lipsei unor circuite integrate și a unei echipe pluridisciplinare, de sine stătătoare, așa cum există în țările civilizate ale Europei.
Profesorul Narcis Copcă a încercat imposibilul, dărâmând preconcepțiile că românii nu sunt buni la nimic. L-a convins pe marele chirurg Igor Tudorache, specialist in chirurgie toracică și cardiacă, emigrat în Germania din Republica Moldova, să conducă operațiunile de salvare a pacienților români, aflați într-o situație critică.
Pacienții, ai căror plămâni sunt invadați de celule tumorale, nu pot fi pasibili de transplant pulmonar, dezvăluie surse din lumea mică a transplantologilor români. Cazurile de fibroză și de embolie pot fi rezolvate prin această procedură extrem de complexă.
România a reușit, însă, rezolvarea a sute de cazuri de transplant hepatic, asta pentru că echipele medicale au fost ani de zile pregătite, instruite și specializate în clinicile de renume ale lumii.
Pentru ca transplantul de plămâni să se poată relua, trebuie nu numai voință guvernamentală, ci și echipe de profesioniști ai transplantului care lucrează 24 de ore din 24 în România. Ar exista soluții, relevă sursele noastre, dar trebuie înțelegere, colaborare între specialiști și nu în ultimul rând, secții speciale de chirurgie. Evident, circuitele să fie funcționale, fără pacienți plimbați prin București, între centrele specializate. Spitalul Clinic “Sfânta Maria” va fi supus unei noi provocări. Până atunci, pacienții, alfați în stare critică, de abia mai răsuflă, darmite să protesteze.