CRIZA ENERGETICĂ DIN EUROPA RISCĂ SĂ FIE AMPLIFICATĂ DE O CRIZĂ DE LICHIDITĂŢI

Problemele Europei legate de aprovizionarea cu petrol şi gaze din această iarnă, pe fondul conflictului cu Rusia, ar putea fi exacerbate de o nouă criză pe piaţă, în care preţurile sunt deja ridicate: o criză de lichidităţi care ar putea duce la o creşter

Guvernele europene au reacţionat cu întârziere pentru a oferi sprijin financiar furnizorilor de energie aflaţi în pragul colapsului,într-un efort de a reduce presiunea asupra unei pieţe a cărei bună funcţionare este vitală pentru a oferi încălzire oamenilor.

„Avem o piaţă futures disfuncţională, care apoi creează probleme pentru piaţa fizică şi duce la preţuri mai mari şi o inflaţie mai mare”, a declarat o sursă din sectorul tranzacţiilor, pentru Reuters. Problema a ieşit la iveală pentru prima dată în martie,când o asociaţie de comercianţi de top, utilităţi, companii petroliere şi bancheri a trimis o scrisoare autorităţilor de reglementare în care solicită planuri de urgenţă.

Acest lucru a fost declanşat de jucătorii de pe piaţă care s-au grăbit să-şi acopere expunerea financiară la creşterea preţurilor la gaze prin instrumente derivate,punându-se la adăpot în fața viitoarelor creşteri ale preţurilor pe piaţa fizică, unde este livrat un produs, luând o poziţie ”scurtă”. De obicei, jucătorii de pe piaţă se împrumută pentru a construi poziţii scurte pe piaţa futures, 85-90% din fonduri provenind de la bănci. Aproximativ 10-15% din valoarea short-ului,cunoscută ca marjă minimă,este acoperită din fondurile proprii ale comercianţilor şi depusă în contul unui broker.dar dacă fondurile din cont scad sub cerinţa minimă de marjă, în acest caz 10-15%, se declanşează ”un apel în marjă”.

Cum se explică o viitoare criză de lichidități

Pe măsură ce preţurile energiei,gazelor şi cărbunelui au crescut în ultimul an,la fel a crescut şi preţul poziţiilor scurte,apelurile în marjă rezultate obligând companiile de petrol şi gaze, firmele comerciale şi utilităţile de energie electrică să angajeze mai mult capital.

Unele,în special firmele mai mici,au fost afectate atât de grav încât au fost forţate să renunţe la tranzacţionare, deoarece preţurile energiei au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie,ceea ce a agravat penuria globală generală.

Orice astfel de scădere a numărului de participanţi la tranzacţii reduce lichiditatea pieţei, ceea ce poate duce, la rândul

său, la o volatilitate şi mai mare şi la creşteri mai accentuate ale preţurilor, care pot dăuna chiar şi companiilor importante.

De la sfârşitul lunii august, guvernele Uniunii Europene au intervenit pentru a ajuta companii de utilităţi precum Uniper din Germania.

Cu toate acestea, având în vedere creşterea preţurilor de iarnă, nu există niciun indiciu dacă şi cât de repede guvernele şi UE pot sprijini băncile sau alte companii de utilităţi care trebuie să-şi protejeze tranzacţiile.

Bursele, casele de compensare şi brokerii au ridicat cerinţele de marjă iniţială la 100%-150% din valoarea contractului, de la 10-15%, au spus bancherii şi comercianţii, făcând acoperirea prea costisitoare pentru mulţi.

Bursa ICE, de exemplu, percepe rate de marjă de până la 79% la contractele futures pentru gaze TTF din Olanda.

Deşi participanţii de pe piaţă spun că lichiditatea care dispare rapid ar putea reduce semnificativ tranzacţiile cu combustibili precum petrolul, gazele şi cărbunele şi ar putea duce la întreruperi în aprovizionare şi falimente, autorităţile de reglementare încă spun că riscul este mic.

Firma de stat norvegiană Equinor,cel mai important comerciant de gaze din Europa, a declarat în această lună că firmele energetice europene, cu excepţia Marii Britanii, au nevoie de cel puţin 1.500 miliarde de euro pentru a acoperi costul expunerii la creşterea preţurilor la gaze. Aceasta se compară cu valoarea de 1.300 de miliarde de dolari a creditelor ipotecare subprime din SUA în 2007, care a declanşat o criză financiară globală.

Cu toate acestea, un guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat pentru Reuters că pierderile în cel mai rău caz s-ar ridica la 25-30 de miliarde de euro (25-30 de miliarde de dolari), adăugând că riscul revine mai degrabă speculatorilor decât pieţei reale„.

Semnale pozitive de pe piața de energie electrică

Vin semnale pozitive de pe piața angro de energie electrică. Prețurile au ajuns în acest sfârşit de săptămână la cel mai scăzut nivel de când a început criza energetică.

Ieftinirile s-au văzut nu doar în România, ci şi în majoritatea țărilor europene. A contribuit atât vremea, cât şi prețurieoliene. le mai mici la gaze naturale. Specialiştii spun,însă că va dura cel puțin câteva luni până am putea să avem parte şi de facturi mai mici.

Prețul energiei electrice pe piață pentru ziua următoare, adică o parte a pieței angro, a început să scadă serios în weekend, chiar mai puțin de jumătate față de prețurile din ultima perioadă. În România,prețul pe MWH a ajuns la 260 de euro şi apoi la 134 de euro, acesta a fost minimul.

Dacă ne uităm pe hartă,vedem că prețuri mici au fost în mai toată Europa. O explicație ar fi că vântul a fost destul de intens şi a crescut producția centralelor Săptămâna aceasta, prețurile au început din nou să urce.

Pentru 21 septembrie avem iarăşi peste 380 de euro pe MWH.

Scăderea este oricum mare față de finalul lunii august,când au fost prețuri şi de 730 de euro pe Mwh.luna septembrie a venit cu prețuri mai mici pentru că şi prețul gazului a scăzut, spun specialiştii. Perioadele cu scăderi, ca cele din weekend, nu se reflectă imediat în facturile pe care le plătim lunar la energie electrică. Ar fi nevoie de o perioadă mai lungă de scăderi de prețuri, iar contractele cu furnizorii sunt în general cu prețuri fixe pe un an.