Bunurile bisericilor din Ţara Sfântă, ameninţate de un proiect de lege

Un proiect de lege israelian ar putea permite exproprierea bunurilor imobiliare ale instituțiilor religioase creștine din Ierusalim care beneficiază de un statut special în vigoare din epoca otomană. Sub presiunea Bisericilor creștine din Ierusalim, premierul Benjamin Netanyahu a intervenit pentru frânarea examinării acestui proiect de lege, ceea ce nu înseamnă și anularea lui. Proiectul a apărut după dezvăluirea că patriarhul greco-ortodox a vândut unele terenuri deținute în Ierusalim unor investitori anonimi și dacă va fi aprobat, va autoriza statul evreu să confiște pământurile din Israel vândute de Bisericile din Locurile Sfinte și să le ofere promotorilor privați. În paralel, ecleziaștii luptă pentru obținerea abandonării de către municipalitatea Orașului Sfânt a taxării activităților lor comerciale legate de pelerinaj și de turism, sector care permite congregațiilor religioase să se finanțeze și să vină în ajutorul creștinilor din Orient. Dezbaterea textului a fost amânată în Knesset, însă propunerea de repunere în discuție a suscitat din nou îngrijorarea șefilor Bisericilor creștine, deși premierul asigurase în două reprize că va fi retras. Zilele trecute au fost date chiar asigurări că guvernul nu are nici o intenție de confiscare a pământurilor bisericilor sau să cauzeze o problemă economică. Textul a fost depus prima oară în iulie anul trecut în Knesset, când Bisericile creștine au văzut în această propunere o atingere a dreptului de proprietate. Pe 19 octombrie, o scrisoare semnată de patriarhul ortodox al Ierusalimului, Theophilos III, de Fratele Francesco Patton, custode al Locurilor Sfinte și de patriarhul armean Nourhan Manougian, a fost doar un prim semn de protest față de reapariția pe culoarele parlamentare israeliene a proiectului pe care bisericile îl consideră „umilitor“. Guvernul anunțase în februarie suspendarea examinării după închiderea Sfântului Mormânt decisă de bisericile din Ierusalim în semn de protest, însă, în iulie, proiectul a reapărut camuflat sub o nouă versiune care șterge orice referință la Biserici.

Acestea nu s-au lăsat înșelate și s-au adresat din nou premierului precizând că vor riposta dacă va fi necesar și au criticat iar „un proiect de lege scandalos“, „un atac sistematic și fără precedent împotriva creștinilor din Țara Sfântă“, un text capabil să mineze „rețeaua delicată de relații“construită în decenii între comunitățile creștine locale și statul evreu.