Mă­suri pen­tru com­ba­te­rea efec­te­lor con­su­mu­lui ex­ce­siv de an­ti­bi­o­ti­ce

Bac­te­ri­i­le „ro­mânești“au de­venit ce­le mai re­zis­ten­te din Eu­ro­pa din cau­za ex­ce­su­lui de au­to­me­di­cație prac­ti­cat în ța­ra noas­tră.

Romania Libera - - Sănătate - Ele­na Ma­ri­nes­cu

Mi­nis­te­rul Să­nă­tă­ţii lu­cre­a­ză la o stra­te­gie pen­tru com­ba­te­rea apa­ri­ţi­ei re­zis­ten­ţei mi­cro­bi­e­ne, în con­di­ţi­i­le în ca­re ro­mânii sunt în con­ti­nua­re mari con­su­ma­tori de an­ti­bi­o­ti­ce eli­be­ra­te fă­ră pres­crip­ţie me­di­ca­lă.

Astfel, a fost ela­bo­rat un proi­ect de act nor­ma­tiv ca­re pre­ve­de că spe­cia­liști din in­sti­tu­ţi­i­le im­pli­ca­te, pre­cum Mi­nis­te­rul Să­nă­tă­ţii, Mi­nis­te­rul Agri­cul­tu­rii, Mi­nis­te­rul Me­di­u­lui, ANSVSA, Co­le­gi­ul me­di­ci­lor și Co­le­gi­ul far­ma­ciști­lor, vor sta­bi­li o stra­te­gie de ac­ţi­u­ne pe ter­men lung ca­re res­pec­tă con­cep­tul in­ter­na­ţi­o­nal ”one he­al­th” cu ac­ţi­uni con­cre­te în do­me­ni­ul să­nă­tă­ţii uma­ne și ve­te­ri­na­re și ac­ţi­uni de me­diu ca­re au ro­lul de mo­ni­to­ri­za­re a con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce și re­zis­ten­ţă mi­cro­bia­nă. To­to­da­tă, MS anun­ţă într-un co­mu­ni­cat de pre­să că, în ce­ea ce pri­vește con­tro­lul in­fec­ţi­i­lor in­tras­pi­ta­li­cești, sis­te­mul sa­ni­tar din Ro­mânia pre­ve­de pro­ce­duri în con­for­mi­ta­te cu ce­le mai înal­te stan­dar­de eu­ro­pe­ne în do­me­niu. În pe­ri­oa­da ur­mă­toa­re vor con­ti­nua con­troa­le­le pen­tru ve­ri­fi­ca­rea pu­ne­rii în apli­ca­re a aces­tor pro­ce­duri și se vor înăs­pri sanc­ţi­u­ni­le în ca­zul în ca­re ele nu sunt apli­ca­te co­res­pun­ză­tor.

Ro­mânia, în top 5

Pro­ble­ma re­zis­te­nței la an­ti­bi­o­ti­ce a cap­tat ate­nția pu­bli­cu­lui ro­mânesc doar du­pă tra­ge­dia de la Co­lec­tiv, când mai mul­te vic­ti­me in­ter­na­te în spi­ta­le­le ro­mânești au fost co­lo­ni­za­te cu bac­te­rii re­zis­ten­te, îngreu­nând tra­ta­men­tul unor răni de­ja foar­te com­pli­ca­te. De alt­fel, si­tuația con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce la ni­ve­lul Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne pla­se­a­ză Ro­mânia pe lo­cul al 4-lea și se con­sta­tă crește­rea ra­pi­dă a con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce de ul­ti­mă in­te­nție (car­ba­pe­ne­me și co­lis­tin). Chiar da­că la câte­va din­tre bac­te­ri­i­le afla­te în su­pra­ve­ghe­re s-a sem­na­lat o ușoa­ră scă­de­re a re­zis­te­nței față de anii pre­ce­de­nți, va­lo­ri­le înre­gis­tra­te încă ne pla­se­a­ză pe pri­me­le lo­curi în UE, iar la une­le spe­cii se sem­na­le­a­ză creșteri îngri­jo­ră­toa­re (Aci­ne­to­bac­ter spp., Ente­re­coc­cus fa­e­ci­um).

Președinte­le So­ci­e­tă­ţii Ro­mâne de Mi­cro­bi­o­lo­gie, prof. dr. Ale­xan­dru Ra­fi­la, aver­ti­ze­a­ză că si­tua­ţia con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce la ni­ve­lul UE pla­se­a­ză Ro­mânia pe pri­me­le lo­curi, de­oa­re­ce con­ti­nuă crește­rea ra­pi­dă a con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce de re­zer­vă, ca­re ar tre­bui să fie pres­cri­se în ul­ti­mă in­stan­ţă. În acest con­text, me­di­cii so­li­ci­tă im­ple­men­ta­rea de ur­gen­ţă sau con­ti­nua­rea mă­su­ri­lor pri­vind re­du­ce­rea con­su­mu­lui de an­ti­bi­o­ti­ce prin eli­mi­na­rea pres­crip­ţi­ei exa­ge­ra­te sau ne­po­tri­vi­te; in­for­ma­rea per­ma­nen­tă a pu­bli­cu­lui pri­vind im­por­tan­ţa uti­li­ză­rii ju­di­ci­oa­se a an­ti­bi­o­ti­ce­lor, nu­mai pe ba­ză de pres­crip­ţie, în do­za și pe du­ra­ta re­co­man­da­tă de că­tre me­dic. De ase­me­nea, spe­cia­liștii atrag aten­ţia că sunt ne­ce­sa­re re­du­ce­rea po­si­bi­li­tă­ţii de tran­smi­te­re a bac­te­ri­i­lor mul­ti­re­zis­ten­te în uni­tă­ţi­le me­di­ca­le prin scre­e­ning-ul pa­ci­en­ţi­lor pur­tă­tori, pre­cum și îngri­ji­rea lor se­pa­ra­tă, însuși­rea no­ţi­u­ni­lor de pre­veni­re a tran­smi­te­rii in­fec­ţi­i­lor de că­tre tot per­so­na­lul me­di­cal și in­for­ma­rea pa­ci­en­ţi­lor asu­pra con­du­i­tei igi­e­ni­ce de ur­mat. În plus, sunt ne­ce­sa­re îmbu­nă­tăți­rea și ex­tin­de­rea ca­pa­ci­tății de diag­nos­tic mi­cro­bi­o­lo­gic în spi­ta­le, a su­pra­ve­ghe­rii și con­tro­lu­lui cir­cu­lați­ei bac­te­ri­i­lor mul­ti­re­zis­ten­te și a in­fe­cți­i­lor aso­cia­te asis­te­nței me­di­ca­le.

33.000 de de­ce­se anual

Infec­ţi­i­le pro­vo­ca­te de su­per­bac­te­ri­i­le re­zis­ten­te la an­ti­bi­o­ti­ce ucid cir­ca 33.000 de per­soa­ne anual în Eu­ro­pa, aver­ti­ze­a­ză ex­per­ţii în do­me­ni­ul să­nă­tă­ţii, ca­re com­pa­ră po­va­ra aces­tor afec­ţi­uni cu cea pro­vo­ca­tă de to­ta­li­ta­tea ca­zu­ri­lor de gri­pă, tu­ber­cu­lo­ză și HIV com­bi­na­te. Po­tri­vit Ager­pres, o ana­li­ză a Cen­tru­lui Eu­ro­pe­an de Pre­veni­re și Con­trol al Bo­li­lor (ECDC) re­le­vă că im­pac­tul in­fec­ţi­i­lor re­zis­ten­te la tra­ta­ment s-a am­pli­fi­cat din 2007, cu creșteri îngri­jo­ră­toa­re în ca­zul bac­te­ri­i­lor re­zis­ten­te la ce­le mai pu­ter­ni­ce an­ti­bi­o­ti­ce, in­clu­siv la o cla­să de me­di­ca­men­te de­nu­mi­tă car­ba­pe­ne­me. “Si­tua­ţia es­te îngri­jo­ră­toa­re de­oa­re­ce aces­te an­ti­bi­o­ti­ce sunt ce­le mai noi ver­si­uni de tra­ta­ment dis­po­ni­bi­le”, pre­ci­ze­a­ză ECDC. Spe­cia­liștii es­ti­me­a­ză că cir­ca 70% din­tre bac­te­ri­i­le ca­re pro­duc in­fec­ţii ma­ni­fes­tă de­ja re­zis­ten­ţă la cel pu­ţin un an­ti­bi­o­tic fo­lo­sit în mod obișnu­it în tra­ta­men­tul aces­to­ra. Din acest mo­tiv, evo­lu­ţia “su­per­bac­te­ri­i­lor” re­zis­ten­te la unul sau mai

mul­te me­di­ca­men­te re­pre­zin­tă una din­tre ce­le mai mai ame­nin­ţări în do­me­ni­ul să­nă­tă­ţii la ora ac­tua­lă. Stu­di­ul ECDC, pu­bli­cat în re­vis­ta Lan­cet Infec­ti­o­us Di­se­a­ses, se axe­a­ză pe cinci ti­puri de in­fec­ţii pro­vo­ca­te de bac­te­ri­i­le re­zis­ten­te la tra­ta­men­tul cu an­ti­bi­o­ti­ce din Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă și în Spa­ţi­ul Eco­no­mic Eu­ro­pe­an (UE/SEE). Cer­ce­ta­rea a ajuns la con­clu­zia că cir­ca 75% din po­va­ra bo­li­lor pro­vo­ca­te de su­per­bac­te­rii are le­gă­tu­ră cu infec­ţi­i­le con­trac­ta­te în spi­ta­le și cen­tre de să­nă­ta­te, cu­nos­cu­te

sub de­nu­mi­rea de in­fec­ţii no­so­co­mia­le. “Stra­te­gi­i­le de pre­ven­ţie și con­trol în ca­zul bac­te­ri­i­lor re­zis­ten­te la an­ti­bi­o­ti­ce ne­ce­si­tă ac­ţi­uni coor­do­na­te la ni­ve­lul UE/SEE și la ni­vel glo­bal”, se mai pre­ci­ze­a­ză în cer­ce­ta­re. Se mai spu­ne, de ase­me­nea, că din cau­za va­ria­ţi­i­lor în ce­ea ce pri­vește nu­mă­rul ca­zu­ri­lor și ti­pu­lui de bac­te­rii re­zis­ten­te la an­ti­bi­o­ti­ce ca­re pro­duc in­fec­ţii în di­fe­ri­te ţări mă­su­ri­le de pre­ven­ţie și con­trol tre­bu­ie să fie adap­ta­te si­tua­ţi­i­lor na­ţi­o­na­le.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.