Pre­dic­ţii de vi­i­tor

Romania Libera - - Opinii - MA­RI­US GHI­LE­ZAN

În între­a­ga is­to­rie a uma­ni­tă­ţii, oa­me­nii au fost pre­o­cu­pa­ţi de pre­dic­ţi­i­le de vi­i­tor. Nu mă gândesc la șar­la­ta­ni­i­le Ora­co­lu­lui din Del­phi, nici ale ci­ti­to­ri­lor în ste­le sau în cris­ta­le, doar la pu­te­rea de pre­dic­ţie a ce­lor ca­re, ba­zându-se pe ex­pe­ri­en­ţa is­to­ri­ei, au vă­zut din­co­lo de ori­zont.

Win­ston Chur­chill avea să spu­nă me­reu că nu se pre­o­cu­pă prea mult de stra­te­gi­i­le de lup­tă, pre­fe­ră să scru­te­ze greșe­li­le din tre­cut și să nu le mai re­pe­te.

Pu­ţini ro­mâni cu­nosc vi­zi­u­nea lui Con­rad Hass, ar­ti­le­ris­tul de ge­niu din Her­man­stadt ca­re a proi­ec­tat ra­che­ta în trei trep­te cu pa­tru secole înain­te de ex­pe­ri­men­te­le de la Ca­pe Ca­na­ve­ral cu ra­che­te­le mo­der­ne in­ter­ga­lac­ti­ce. Înain­te de că­de­rea mă­ru­lui în ca­pul lui New­ton, el a pre­vă­zut că exis­tă un strat în atmos­fe­ră ca­re atra­ge ori­ce obi­ect zbu­ră­tor îna­poi. Gra­vi­ta­ţia. Așa a in­ven­tat un dis­po­zi­tiv, pe ca­re l-a proi­ec­tat într-un Co­li­gat, pe ba­za ex­pe­ri­en­ţei ar­ti­fi­ci­e­ri­lor chi­ne­zi de di­nain­te de Hris­tos.

Între­bat oda­tă de un stu­dent, ce se va întâmpla da­că te­o­ria re­la­ti­vi­tă­ţii se va in­fir­ma într-un vi­i­tor apro­piat, Albert Ein­stein a răs­puns sec: “Atunci se va de­mon­stra că nu exis­tă Dum­ne­zeu!”.

Ade­vă­ra­ţii oa­meni de stat au cu­nos­cut și au stu­diat te­mei­nic is­to­ria pen­tru a pu­tea fa­ce pre­dic­ţii de vi­i­tor.

Cu­noaștem exis­ten­ţa com­pu­te­re­lor de doar do­uă de­ce­nii. În re­a­li­ta­te, încă de pe tim­pul ce­lui de-al doi­lea răz­boi mon­dial, un tânăr, Alan Tu­ring, fi­ind însăr­ci­nat cu mi­si­u­nea spe­cia­lă de spar­ge­re a co­du­ri­lor mași­nă­ri­ei de răz­boi ger­ma­ne, a in­ven­tat un dis­po­zi­tiv elec­tro­mag­ne­tic ca­re pu­tea fa­ce des­ci­frări pe ba­za unui al­go­ritm ma­te­ma­tic. Pen­tru ca Hi­tler să nu-și dea se­a­ma, co­man­da­men­tul mi­li­tar bri­ta­nic lo­vea doar a șap­tea ţin­tă des­co­pe­ri­tă în mi­si­u­nea de atac. Ma­re­le ci­nism al răz­boi­u­lui, ulte­ri­or de­crip­tat, a fost lip­sa de de­ci­zie a ar­ma­tei ame­ri­ca­ne de a se apă­ra în ata­cul ni­mi­ci­tor de la Pe­arl Har­bor din 7 de­cem­brie 1941. SUA ave­au ne­voie de un mo­tiv de a in­tra în răz­boi împo­tri­va Axei Ber­lin-To­kio-Ro­ma.

Cer­ce­tând is­to­ria ne e mai sim­plu să fa­cem pre­dic­ţii pen­tru vi­i­tor.

Gad­get-uri­le și ro­bo­ţii ca­re ne vor ocu­pa tim­pul vor mi­cșo­ra IQ-ul po­pu­la­ţi­ei. Ser­vit de teh­no­lo­gie, omu­lui mo­dern îi va fi tot mai greu să gânde­as­că. Va gândi pen­tru el in­te­li­gen­ţa ar­ti­fi­cia­lă. Scă­de­rea ca­pa­ci­tă­ţii de gândi­re și de ale­ge­re va du­ce la o po­pu­la­ţie tot mai ușor de con­tro­lat. Noi­le răz­boaie nu se vor mai du­ce cu ar­ma­ta sau cu avi­oa­ne­le, ci prin ma­ni­pu­lări do­lo­si­ve cu te­me pa­ra­zi­ta­re. Atunci când o se­rie de ele­men­te din sis­te­mul pe­ri­o­dic al lui Men­de­le­ev vor dis­pă­rea de pe ma­jo­ri­ta­tea hăr­ţi­lor de re­sur­se ale ţă­ri­lor ci­vi­li­za­te, ma­ri­le ză­că­min­te din jun­glă vor tre­bui să fie ex­ploa­ta­te.

Du­pă ruși­noa­sa înfrânge­re în Sai­gon, ame­ri­ca­nii nuși vor mai per­mi­te să piar­dă atâtea vi­e­ţi ome­nești pe te­ri­to­rii un­de prin­ci­pa­lul ina­mic îl re­pre­zin­tă jun­gla și ani­ma­le­le săl­ba­ti­ce. Pen­tru a fi pre­gă­tit mo­men­tul de asalt, așa-nu­mi­ta so­ci­e­ta­te ci­vi­lă de pro­tec­ţie a ani­ma­le­lor, de aju­to­ra­re a să­ra­ci­lor afri­cani sau a lo­cu­i­to­ri­lor ama­zo­ni­eni se va împri­e­teni cu băști­nașii. Ata­cul se va fa­ce prin ei. Aceștia vor fi an­te­nu­ţe­le de ghi­daj pen­tru de­san­tul ae­ro­pur­tat. Stra­te­gia e ve­che. De la Sun Tzu se cu­noaște că ar­ta răz­boi­u­lui poa­te fi câști­gă­toa­re doar da­că res­pec­ţi o se­rie de prin­ci­pii: „Ni­cio ța­ră nu poa­te fi cu­ce­ri­tă fă­ră o com­pli­ci­ta­te din in­te­ri­or”. Și com­pli­cii vor fi în pat cu dușma­nul la mo­men­tul po­tri­vit.

Po­pu­la­ţia Eu­ro­pei va fi din ce în ce mai se­den­ta­ră. Până în 2100 vor fi ne­ce­sa­re pes­te 100 de mi­li­oa­ne de lu­cră­tori. De un­de vor fi aduși și se­lec­ţi­o­na­ţi? Prin mi­gra­ţia cu­ren­tă e doar o pri­mă eta­pă. Ur­me­a­ză va­luri mult mai con­sis­ten­te. Aran­ja­te de stă­pânii cei mari ai ţă­ri­lor eu­ro­pe­ne. Nici bar­ba­rii n-au dis­trus Ro­ma, au sal­vat-o, avea să ex­pli­ce Octa­vian Pa­ler într-o car­te de suc­ces.

Vi­i­to­rul nu va fi al pro­gre­sis­mu­lui. Oa­me­nii se vor întoar­ce la tra­di­ţii și la crești­nism. Pa­ra­dig­ma ne­o­mar­xis­tă va mai cu­prin­de min­ţi­le sla­be de înger câte­va de­ce­nii, timp în ca­re ma­rii pă­pușari își vor înde­plini mi­si­u­ni­le co­lo­nia­le, pe ba­za nai­vi­tă­ţii ma­se­lor de ma­ne­vră de a lup­ta pen­tru o se­rie de cau­ze de di­nain­te pre­gă­ti­te. Nu poţi să te ba­ţi cu leii da­că n-ai in­trat ni­ci­o­da­tă în cușcă!

În ze­ce ani, teh­no­lo­gia va fi cu to­tul alt­fel. Ne­po­ţii vor râde de noi că ave­am to­u­ch-scre­en-uri. Se va co­mu­ni­ca prin ho­lo­gra­me, iar fi­e­ca­re obi­ect va avea un cod ca­re va răs­pun­de la co­men­zi­le di­gi­ta­le ale omu­lui. Mai mult de do­uă mi­liar­de de oa­meni vor avea ne­voie de asis­ten­ţă în ac­ti­vi­tă­ţi­le cu­ren­te. Vor de­ţi­ne su­fi­ci­en­ţi bani să plă­te­as­că wor­keri din lu­mea a treia. Ni­cio ci­oc­ni­re a ci­vi­li­za­ţi­i­lor nu se va înre­gis­tra. Asta da­că nu va proi­ec­ta ci­ne­va în la­bo­ra­tor o ast­fel de lup­tă pen­tru a dis­tra­ge aten­ţia de la mi­si­u­nea im­po­si­bi­lă de ex­pli­cat lu­mii.

Cer­ce­tă­ri­le me­di­ca­le vor du­ce la pre­lun­gi­rea vi­e­ţii uma­ne. In­dus­tria ge­ria­tri­că va di­na­mi­ta bur­se­le. Can­ce­rul nu va fi era­di­cat. Se vor des­co­peri noi bo­li, une­le des­pre ca­re nu s-a ști­ut ni­mic ni­ci­o­da­tă.

Ma­rea pro­ble­mă va fi fi­nan­ţa­rea de­fi­ci­tu­lui de pen­sii. Dar și acest lu­cru se va re­a­li­za prin im­pu­ne­rea de ta­xe bo­ga­ţi­lor lu­mii. In­dus­tria eco (ne­po­luan­tă) va fi su­pe­rac­ci­za­tă. Oa­me­nii se vor de­pla­sa mai ra­pid, dar vor fi mai înce­ţi la min­te, de­pen­den­ţi de teh­no­lo­gie, crei­e­rul nu se va atro­fia, dar lip­sa de adre­na­li­nă nu va mai fa­ce ac­ti­ve si­nap­se­le, iar ce­lu­le­le neu­ro­na­le vor muri din lip­să de ac­ti­vi­ta­te. Se­co­lul XXI a fost al lui Big Brot­her, al con­tro­lu­lui in­di­vi­du­lui. Se­co­lul XXII va fi al con­tro­lu­lui min­ţii. Întot­de­au­na vor exis­ta com­pe­ti­ţii între ma­ri­le pu­teri. Ci­ne va con­tro­la mai mul­te co­nști­in­ţe va con­du­ce lu­mea.

Du­pă o pe­ri­oa­dă de ex­plo­zie a pro­gre­sis­mu­lui ne­o­mar­xist se va închi­de cer­cul ide­o­lo­gic in­ven­tat pe Mun­te­le Ade­vă­ru­lui de Ge­or­ge Luc­kacs, fos­tul mi­nis­tru al Cul­tu­rii din Gu­ver­nul Bel­la Kun, dat jos în 1919 și cu spri­ji­nul ar­ma­tei re­ga­le ro­mâne, și se va des­chi­de o altă for­mă de con­trol a so­ci­e­tă­ţii. Vor fi in­ven­ta­te alt­fel de sub­cul­turi, cu to­tul di­fe­ri­te de ce am avut până acum. Na­ţi­o­na­lis­mul lu­mi­nat va pre­lua în ju­mă­ta­te de se­col pu­te­rea în ţă­ri­le ci­vi­li­za­te. Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă se va de­zin­te­gra din for­mu­la cu­ren­tă. Va apă­rea o for­mă de con­fe­de­ra­ţie to­tal di­fe­ri­tă, cu res­pec­tul fa­ţă de su­ve­ra­ni­ta­tea na­ţi­o­na­lă. SUA vor pi­er­de răz­boi­ul eco­no­mic cu Chi­na și se vor reîntoar­ce so­cia­liștii la pu­te­re, în câte­va de­ce­nii.

Pe pla­ne­tă vor apă­rea noi ti­gri eco­no­mici. În Bal­cani, vi­sul Re­gi­nei Ma­ria se va împlini sub altă for­mă de­cât a gândit-o cea de tip Com­mon­we­al­th. Ci­ne va trăi atunci va fi bi­ne re­pre­zen­tat. Po­li­tic și mi­li­tar. Nu va fi o sin­gu­ră for­ţă. Ci mai mul­te, ca­re se vor com­ple­men­ta. Du­pă de­cli­nul ex­por­ta­to­ri­lor de ţi­ţei și gaz își vor su­pra­vi­e­ţui un se­col, nu mai mult, bu­năs­ta­rea în hu­zur și vor dis­pă­rea în ur­ma răz­boai­e­lor fra­tri­ci­de. Crești­nis­mul se va întări.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.