Ga­zul ro­mânesc: mai adânc în no­roi, dar nu mult, căci eram de­ja până-n gât!

Romania Libera - - Opinii - ILIE ȘER­BĂ­NES­CU

Cla­sa po­li­ti­că ro­mâneas­că s-a fo­lo­sit de – da­că nu cum­va chiar a pro­vo­cat spe­cial – de­cla­nșa­rea apa­rent te­ri­bi­lu­lui con­flict între mi­nis­trul Jus­tiți­ei și pro­cu­ro­rul ge­ne­ral, con­flict cu po­te­nțial de a aba­te ate­nția pu­bli­că de la ori­ce altce­va, pen­tru a vo­ta, cum s-ar spu­ne cât mai du­pă pa­ra­van, le­gea ca­re pe­ce­tlu­i­ește pe de­ce­nii je­fu­i­rea de că­tre com­pa­nii străi­ne a prin­ci­pa­lei bo­gății a sub­so­lu­lui ță­rii: ga­ze­le na­tu­ra­le din pla­to­ul Mă­rii Ne­gre. Je­fu­i­re, spre a nu ne mai încur­ca în ter­meni, căci, po­tri­vit le­gii în cau­ză, din ex­ploa­ta­rea aces­tei bo­gății Ro­mânia nu se va ale­ge mai cu ni­mic! Da­că nu era vor­ba de o je­fu­i­re, le­gea ar fi fost adop­ta­tă cu tam-tam și nu ar fi avut ne­voie de un bru­iaj de aba­te­re a ate­nți­ei pu­bli­ce. De alt­fel, des­pre sem­ni­fi­cația le­gii spu­ne aproa­pe to­tul sco­rul cva­si­u­na­nim cu ca­re a fost vo­ta­tă. În con­diți­i­le cli­va­ju­lui po­li­tic apa­rent exis­tent, opo­ziția par­la­men­ta­ră, ca­re între alte­le joa­că des­chis și cu zgo­mot car­tea ca­pi­ta­lu­lui străin, nu s-ar fi si­tuat la vot ală­turi de ma­jo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră de­cât da­că și ace­as­ta din ur­mă fă­cea, în speța cu pri­ci­na, ab­so­lut ace­lași lu­cru. De fapt, pen­tru a fi dre­pți, doar ma­jo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră, ca­re pro­ba­bil din mo­ti­ve vi­zând pă­că­li­rea elec­to­ra­tu­lui pro­priu țin­tește să la­se im­pre­sia că apă­ră in­te­re­se­le ro­mânești, a fă­cut un pe­ni­bil joc de glez­ne: du­pă o al­ba-nea­gră cu le­gea res­pec­ti­vă, spre a crea sen­zația că pă­zește in­te­re­se­le ță­rii, s-a re­pe­zit să vo­te­ze le­gea când toc­mai fu­se­se abă­tu­tă ate­nția pu­bli­că de la ea! Să fie clar: nu opo­ziția, ci ma­jo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră avea ne­voie de un bru­iaj! Le­gea, din­co­lo de re­de­vențe­le sta­bi­li­te, pre­su­pu­se­le im­pu­neri su­pli­men­ta­re pre­vă­zu­te și une­le fi­cți­uni de in­dus în eroa­re – ca­re nu aduc mai ni­mic în vis­ti­e­ria ță­rii –, mai in­clu­de și un amen­da­ment al opo­ziți­ei par­la­men­ta­re ca­re sti­pu­le­a­ză îngheța­rea la ni­ve­lul ac­tual a re­de­vențe­lor pe între­a­ga pe­ri­oa­dă a con­ce­si­u­ni­lor, adi­că pen­tru vreo cel puțin 30 de ani de aici înain­te. E clar, nu?! Adu­ce­rea obli­ga­to­riu în dis­cuție a re­gle­men­tă­ri­lor de fis­ca­li­za­re a ac­ti­vi­tăți­lor of­fsho­re în con­tex­tul unei apro­pia­te des­chi­deri a aces­tor ac­ti­vi­tăți și, bi­neînțe­les, adop­ta­rea unei le­gi în do­me­niu au pri­le­ju­it lan­sa­rea în spați­ul pu­blic a mai mul­tor ba­za­co­nii, ca­re in­clud in­ter­pre­tări în cheia unui târg po­li­tic. Aces­ta i-ar avea ca pre­o­pi­ne­nți, pe de o par­te, pe dl Drag­nea ca vânză­tor al in­te­re­se­lor Ro­mâni­ei (în speță ale ce­lor le­ga­te de ga­ze­le din Ma­rea Nea­gră) și, pe de altă par­te, pe con­ce­si­o­na­rii aces­tui gaz, ca­re trag fo­loa­se­le de pe ur­ma in­te­re­se­lor încăl­ca­te ale Ro­mâni­ei.

Ce vin­de dl Drag­nea în ace­as­tă ecuație? Se su­bînțe­le­ge că ga­zul po­po­ru­lui ro­mân! Ce pri­mește în schimb? Ca­le li­be­ră pen­tru le­gi­le jus­tiți­ei cu ca­re, ia­răși se su­bînțe­le­ge, sca­pă de pușcă­rie el și ca­ma­ri­la lui și, prac­tic, se pu­ne ca­păt „lup­tei an­ti­co­ru­pție”! Con­ce­si­o­na­rii ga­zu­lui iau ga­zul și la­să Ro­mânia să se spe­le pe cap cu co­ru­pția sa! Ca­re sunt in­te­re­se­le încăl­ca­te ale Ro­mâni­ei? Păi, atât ga­zul, cât și lup­ta an­ti­co­ru­pție! Cred că nici ce­le mai for­mi­da­bi­le mi­nți de ma­te­ma­ti­ci­eni ai lu­mii nu pot re­zol­va ecuația res­pec­ti­vă! Căci, cu alte cu­vin­te, dl Drag­nea, ca să-și sal­ve­ze pi­e­lea, vin­de ga­zul ro­mânesc: un act de o ge­nia­li­ta­te din zo­na di­vi­nu­lui, întru­cât vin­de ce­va de ca­re nu dis­pu­ne! Ga­zul ro­mânesc a fost con­ce­si­o­nat (cel on­sho­re din 2004, cel of­fsho­re din 2008) de că­tre alții și de atunci apa­rți­ne con­ce­si­o­na­ri­lor, și nu sta­tu­lui ro­mân. Deci, pri­ma pre­mi­să es­te fal­să: ge­nia­lul Drag­nea își sca­pă pi­e­lea vânzând ce­ea ce nu are! Pre­mi­sa a do­ua es­te și mai fal­să: con­ce­si­o­na­rii sunt atât de proști încât cum­pă­ră încă o da­tă ce­ea ce au de­ja! Și, pre­su­pu­nând că dis­pun de cheia jus­tiți­ei din Ro­mânia, o pre­dau dlui Drag­nea ca să nu le de­ran­je­ze cum­va pro­fi­tu­ri­le ace­lași Drag­nea! Hai că-i ta­re! Deci Drag­nea, mai ta­re de­cât toți, îi joa­că pe de­ge­te pe ame­ri­cani, ruși și aus­tri­eci (ăștia sunt con­ce­si­o­na­rii!), iar aceștia apar în afa­ceri nu nu­mai dez­gus­tă­tor de aser­viți ba­nu­lui, dar și foar­te proști! În fapt, in­di­fe­rent ce ar vi­za dl Drag­nea, aces­ta n-are în mână vreun as ca­re să-i per­mi­tă să „ne­go­ci­e­ze” cu stă­pânii străini ai ță­rii! Lu­cru ca­re se ve­de de la o poștă prin po­li­ti­ca de ca­do­uri fis­ca­le pe ca­re a tot pro­mo­vat-o față de ca­pi­ta­lul străin, doar, doar de-i va in­tra în voie, ca­do­uri de ca­re aces­ta n-are de­loc ne­voie, având la dis­po­ziție în Ro­mânia sa­la­ri­ul mic, cel mai mic din Eu­ro­pa, pre­cum și de­ca­pi­tan­ta ex­ter­na­li­za­re fă­ră fis­ca­li­za­re a pro­fi­tu­ri­lor (pe ca­re nu o de­ran­je­a­ză ni­meni în Ro­mânia zi­le­lor noas­tre).

Pre­de­ce­sori ai săi au vândut de mult pe ni­mic ga­zul ro­mânesc. Ga­ra­gața pe ca­re a fă­cut-o dl Drag­nea cu pri­le­jul fis­ca­li­ză­rii ex­ploa­tă­rii ga­ze­lor of­fsho­re din Ma­rea Nea­gră es­te doar pen­tru bi­eții săi vo­ta­nți. Ca­re nu prea înțe­leg exact cum stau lu­cru­ri­le. In­di­fe­rent cât din ga­zul ex­ploa­tat va ajun­ge în Ro­mânia, con­su­ma­to­rii ro­mâni vor plă­ti ga­zul con­ce­si­o­na­ri­lor străini, și nu cum­va sta­tu­lui ro­mân! Mai di­rect spus, își vor cum­pă­ra de la alții pro­pri­i­le re­sur­se. Cu ce se vor ale­ge în mod net din afa­ce­rea ga­zu­lui din Ma­rea Nea­gră? Din cal­cu­le­le di­fu­za­te de dl Drag­nea în spați­ul pu­blic, ci­că ar fi vor­ba de vreun mi­liard de do­lari pe an în ur­mă­toa­re­le do­uă de­ce­nii! De un­de pro­vi­ne ace­as­tă su­mă nu prea înțe­le­ge ni­meni. Acum, din ex­ploa­ta­rea a pes­te 10 mi­liar­de mc de ga­ze na­tu­ra­le, sta­tul ro­mân obți­ne din re­de­vențe nici 200 mi­li­oa­ne de do­lari. Pen­tru încă 5 mi­liar­de mc (cât se es­ti­me­a­ză a fi pro­du­cția of­fsho­re pe an în ur­mă­toa­re­le de­ce­nii) se mai pot adău­ga vreo 100 mi­li­oa­ne de do­lari. Hai să zi­cem mai mult, întru­cât ar ur­ma să ope­re­ze și un im­po­zit su­pli­men­tar în ca­zul vânză­rii ga­zu­lui pes­te prețul stan­dard sta­bi­lit. Deci, hai să zi­cem 200 mi­li­oa­ne de do­lari, deși ar fi o to­ta­lă exa­ge­ra­re! De aici însă și până la 1 mi­liard de do­lari es­te ca de la cer la pă­mânt. În 20 de ani afa­ce­rea ar ge­ne­ra vreo 60 mi­liar­de de do­lari, din ca­re Ro­mânia ar lua vreo 20 mi­liar­de de do­lari și con­ce­si­o­na­rii vreo 40 mi­liar­de de do­lari. Adi­că vreo 2 mi­liar­de de do­lari pe an con­ce­si­o­na­rii! Păi, da­că ar fi fost vor­ba doar de atât, nici n-ar fi venit! La ase­me­nea pro­po­rții ar însem­na că Ro­mânia se ale­ge cu 1/3 și con­ce­si­o­na­rii străini cu 2/3. Or, în sis­te­mul de con­ce­si­u­ne/re­de­vențe, du­pă cal­cu­le pe ba­za tu­tu­ror ca­zu­ri­lor și în toa­te lo­cu­ri­le din co­lo­nii, po­se­so­rul inițial de re­sur­se (în ca­zul de față Ro­mânia) se ale­ge cu o sin­gu­ră par­te din 16-17 pă­rți per to­tal sau chiar cu nu­mai o par­te din 20 de pă­rți, res­pec­tiv cu 1/7 sau chiar nu­mai 1/10, și nu cu 1/3. Di­fe­re­nța es­te po­li­ti­chie. Pen­tru frai­eri! Cu ga­zul din Ma­rea Nea­gră, co­lo­nia Ro­mânia se va mai afun­da puțin în no­roi! Puțin, pen­tru că era de­ja vârâtă în no­roi până-n gât!.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.