Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă es­te ce­va mai pe­si­mis­tă de­cât Co­mi­sia Na­ţi­o­na­lă de Prog­no­ză

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

Co­mi­sia Na­ţi­o­na­lă de Prog­no­ză (CNP) a re­vi­zu­it în scă­de­re, la 4,5%, es­ti­mă­ri­le re­fe­ri­toa­re la crește­rea eco­no­mi­ei în acest an. Re­vi­zu­i­rea es­te de la 5,5%, cât pre­co­ni­za in­sti­tu­ţia în lu­na iu­lie, în va­rian­ta in­ter­me­dia­ră de va­ră.

De ase­me­nea, tot în scă­de­re (cu 0,2%) a re­vi­zu­it și es­ti­ma­rea pen­tru 2019, la 5,5%, de la 5,7%,cât prog­no­za în va­rian­ta an­te­ri­oa­ră. Pen­tru ur­mă­to­rii trei ani, ci­fre­le avan­su­lui PIB au ră­mas ne­mo­di­fi­ca­te la 5,7% în 2020 și 5%,în 2021 și 2022. CNP a men­ţi­nut la 3,5% pre­vi­zi­u­ni­le re­fe­ri­toa­re la in­di­ce­le pre­ţu­ri­lor de con­sum pen­tru sfârși­tul aces­tui an, dar și pe ce­le ca­re au vi­zat anii ur­mă­tori: 2,8% anul vi­i­tor, 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 și 2,2% în 2022, in­for­me­a­ză Eco­no­mi­ca. net.

Îngri­jo­ră­tor

Ca­re es­te sem­ni­fi­ca­ţia da­te­lor? Con­stan­tin Rud­niţ­chi, ana­list eco­no­mic,ara­tă că,„pe de o par­te, re­du­ce­rea cu nu­mai 1% a crește­rii eco­no­mi­ce de la 5,5% la 4,5% es­te un pas că­tre o re­a­li­ta­te pe ca­re de­ja o ve­dem și o știm, adi­că spre o înce­ti­ni­re a crește­rii“.

Mai îngri­jo­ră­tor, a ex­pli­cat Rud­niţ­chi „Ro­mâni­ei li­be­re“, es­te „fap­tul că Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă, în ace­e­ași zi cu CNP, a pu­bli­cat o prog­no­ză, în ca­re ara­tă că crește­rea eco­no­mi­că va fi anul aces­ta de nu­mai 3,6%, mult mai mi­că de­cât spu­ne in­sti­tu­ţia au­toh­to­nă“. „L-am vă­zut și pe Cris­tian So­col, eco­no­mist de stânga și ca­re înţe­leg că a lu­crat și la pro­gra­mul de gu­ver­na­re,spu­nând că Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă s-a mai înșe­lat de câte­va ori cu aces­te prog­no­ze“, amin­tește ana­lis­tul eco­no­mic. „E po­si­bil să se fi înșe­lat, dar aici tre­bu­ie să ţi­nem cont că s-ar pu­tea ca și acest 4,5% să fie prea mult“,cre­de Con­stan­tin Rud­niţ­chi.

„Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă prog­no­za 3% crește­re în 2016 și a fost 4,8%. În 2017, a fost pe aproa­pe: es­ti­ma 4% și a fost 6,9%. În 2018 prog­no­ze­a­ză 3,6%, deci si­gur va fi 4,2% – 4,5%“, a spus an­te­ri­or, apa­rent iro­nic,Cris­tian So­col,pe Fa­ce­book.

„Din­co­lo de opi­nia mea sau de aces­te ci­fre, es­te clar că anul aces­ta pro­ba­bil că re­du­ce­rea crește­rii eco­no­mi­ce se va sim­ţi în bu­get. Așa cum a fost con­stru­it bu­ge­tul, cu 5,5%, va însem­na că ace­le veni­turi bu­ge­ta­re vor fi mai mici de­cât ce­le prog­no­za­te ini­ţial“,sus­ţi­ne Rud­niţ­chi.

Re­du­ceri de chel­tu­i­e­li

Ce înse­am­nă așa­dar acest lu­cru? „Pro­ba­bil că o anu­mi­tă Anul aces­ta pro­ba­bil că re­du­ce­rea creş­te­rii eco­no­mi­ce se va sim­ţi în bu­get. Aşa cum a fost con­stru­it bu­ge­tul, cu 5,5%, va însem­na că ace­le veni­turi bu­ge­ta­re vor fi mai mici de­cât ce­le prog­no­za­te inițial.“ ne­voie de re­du­ce­re a chel­tu­i­e­li­lor bu­ge­ta­re, o tăi­e­re, în spe­cial de la in­ves­ti­ţii. Spun «pro­ba­bil» pen­tru că avem o si­tua­ţie pe pri­me­le no­uă luni ale anu­lui și vom ve­dea cum evo­lue­a­ză mai de­par­te lu­cru­ri­le pe ul­ti­mul tri­mes­tru“, a spus RL ana­lis­tul eco­no­mic. Din­co­lo de da­te­le crește­rii eco­no­mi­ce de anul aces­ta, „da­că ne ui­tăm însă pe se­ria de da­te a Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne, avem 3,6% crește­re eco­no­mi­că în 2018, anul vi­i­tor 3,8% și pes­te doi ani, adi­că în 2020, 3,6%,deci o pla­fo­na­re.Ca­re nu es­te rea,dar e o pla­fo­na­re“,ex­pli­că Con­stan­tin Rud­niţ­chi. Com­pa­ra­tiv, da­că ne ui­tăm la da­te­le Co­mi­si­ei Na­ţi­o­na­le de Prog­no­ză, „vom ve­dea foar­te mult opti­mism aco­lo, adi­că 4,5% anul aces­ta, ca­re se du­ce în 5,5% anul vi­i­tor și 5,7% în anul 2020. Mi se pa­re mult prea op­ti­mist“, sus­ţi­ne Rud­niţ­chi.

Lu­crăm pe niște da­te di­fe­ri­te sau es­te prea mult opti­mism la Prog­no­ză? „Mi-e te­a­mă că, da­că Co­mi­sia de Prog­no­ză mer­ge mai de­par­te cu acest opti­mism și Gu­ver­nul va împăr­tăși acest opti­mism“, spu­ne ex­per­tul, “vom avea anul vi­i­tor un bu­get foar­te larg,așa, foar­te dar­nic pe zo­na de chel­tu­i­e­li, ca­re la un mo­ment dat s-ar pu­tea să fie cen­zu­rat de veni­turi și va fi ne­voie să se ia anu­mi­te mă­suri de înca­dra­re în ţin­tă“.

Con­stan­tin Rud­niţ­chi amin­tește și do­cu­men­tul tri­mis de mi­nis­trul Fi­nan­ţe­lor, Orlan­do Te­o­do­ro­vici, acum do­uă săp­tă­mâni, prin ca­re anun­ţa Bru­xel­les că ia în cal­cul, ca ipo­te­ză, înghe­ţa­rea unor sa­la­rii în sec­to­rul pu­blic. „Înse­am­nă că Gu­ver­nul es­te mai co­nști­ent de­cât Prog­no­za că pot fi pro­ble­me cu bu­ge­tul, pro­ba­bil că din mo­ti­ve po­pu­la­re sau chiar po­pu­lis­te“, afir­mă Rud­niţ­chi.

Ches­ti­u­nea MTN și tran­spa­ren­ţa

Re­fe­ri­tor la si­tua­ţia re­a­lă a bu­ge­te­lor, es­te in­te­re­sant de amin­tit că unii cri­tici afir­mă că, la sem­na­rea pros­pec­tu­lui de emi­si­u­ne pen­tru Pro­ga­mul MTN (me­di­um term no­te), când Fi­nan­ţe­le au lan­sat obli­ga­ţi­u­ni­le ro­mânești la Bur­sa din Lu­xem­burg,au fur­ni­zat în do­cu­ment niște da­te ex­trem de pe­si­mis­te des­pre Ro­mânia. Atunci când lu­cre­zi cu ce­le mai pu­ter­ni­ce bănci ce ac­ţi­o­nea­ză în Eu­ro­pa, ca să atra­gi de pe pi­e­ţe­le ex­ter­ne su­me mari de bani, ești obli­gat să pre­zin­ţi lu­cru­ri­le cum sunt ele. Da­te­le, pu­bli­ca­te de Bur­sa din Lu­xem­burg, au ajuns în pre­să. Cri­ti­cii sus­ţin că, de­oa­re­ce nu voiau să fur­ni­ze­ze pu­blic noi da­te, Fi­nan­ţe­le ar fi fă­cut în con­ti­nua­re doar ane­xe la pros­pec­tul ini­ţial de emi­si­u­ne. Cârco­tașii spun că ar fi pro­ce­dat ast­fel pen­tru că su­pli­men­te­le la pros­pec­tul de emi­si­u­ne nu sunt pu­bli­ce, ca pros­pec­tul pro­priu-zis de emi­si­u­ne.

„E ne­voie de mai mul­tă tran­spa­ren­ţă.Aces­te pros­pec­te de emi­si­u­ne tre­bu­ie fă­cu­te pu­bli­ce pe si­te-ul Mi­nis­te­ru­lui Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, dar se pa­re că lu­crul aces­ta se întâmplă mai rar“, a spus RL Con­stan­tin Rud­niţ­chi.

CE tra­ge sem­na­le de alar­mă

„Ce mă îngri­jo­re­a­ză“, a adău­gat aces­ta, „es­te ci­fra de de­fi­cit bu­ge­tar din prog­no­za Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne. Cea mai bă­tă­toa­re la ochi es­te cea din 2020, când se es­ti­me­a­ză că Ro­mânia va aun­ge la 4,7% din PIB de­fi­cit bu­ge­tar, ce­ea ce, evi­dent, es­te un de­zas­tru“. „Nu știu da­că se va ajun­ge până aco­lo și până atunci vom avea pe­na­li­zări pe de­fi­ci­te“, a adău­gat Rud­niţ­chi. Da, dar, spre de­o­se­bi­re de si­tua­ţia bu­ge­ta­ră de anul tre­cut, scă­de­rea in­ves­ti­ţi­i­lor nu mai es­te po­si­bi­lă, pen­tru că nu mai ai de un­de să le tai, pen­tru că nu mai sunt, ori sunt tot mai mici.Adi­că nu mai ai joc bu­ge­tar pe chel­tu­i­e­li. „Da­că ne ui­tăm pe ci­fre, sunt da­te con­tra­dic­to­rii“,opi­nea­ză ana­lis­tul eco­no­mic, de­ta­li­ind că „ci­fre­le ofi­cia­le spun că au cres­cut in­ves­ti­ţi­i­le, iar pe de altă par­te ana­li­ze­le in­de­pe­den­te dau scă­de­rea ac­cen­tua­tă a in­ves­ti­ţi­i­lor. Eu dau cre­dit mai de­gra­bă ana­li­ze­lor in­de­pen­den­te“. Dar ci­fre­le de in­ves­ti­ţii din bu­get in­clud și in­ves­ti­ţi­i­le din do­me­ni­ul Apă­ră­rii. Sunt voci ca­re afir­mă că,pen­tru a scă­dea chel­tu­i­e­li­le și a se păs­tra în ţin­ta de de­fi­cit, anul tre­cut Gu­ver­nul ar fi fă­cut un truc con­ta­bil: a re­par­ti­zat for­mal in­ves­ti­ţi­i­le în Apă­ra­re pe exer­ci­ţi­ul bu­ge­tar ac­tual,în ia­nua­rie 2018.

Atunci, brusc, in­ves­ti­ţi­i­le au avut un salt spec­ta­cu­los, pe no­ul exer­ci­ţiu bu­ge­tar. „E foar­te po­si­bil, pen­tru că e o teh­ni­că pe ca­re o știm de câţi­va ani. Din pă­ca­te, Ro­mânia in­tră într-o zo­nă în ca­re nu mai e pe pri­me­le lo­curi ca crește­re și es­te sin­gu­ra din Eu­ro­pa ca­re are de­fi­ci­te atât de mari“, a spus „Ro­mâni­ei li­be­re“ana­lis­tul eco­no­mic Con­stan­tin Rud­niţ­chi.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.