Har­ta de zgo­mot și har­ta de li­niște ale Ro­mâni­ei

Romania Libera - - Opinii - FLO­RIN BU­DES­CU

Es­te sub­ca­pi­tol de con­for­ma­re la nor­me­le de me­diu ale Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne. Hăr­ţi­le de zgo­mot ale ma­ri­lor orașe con­sti­tu­ie o pro­ble­mă de ca­re nu s-a ocu­pat ni­meni în Ro­mânia.

În ur­mă cu 13 ani, am încer­cat să aflu ce fa­ce Pri­mă­ria Ca­pi­ta­lei – con­du­să pe atunci de PDL-is­tul Adri­e­an Vi­de­a­nu – pen­tru con­for­ma­rea Bu­cu­rești­u­lui la nor­me­le eu­ro­pe­ne în ce­ea ce pri­vește har­ta de zgo­mot a orașu­lui.

Re­zul­ta­tul a fost su­ges­tiv. La Pri­mă­rie, am stat de vor­bă cu un ono­ra­bil domn de la de­par­ta­men­tul de spe­cia­li­ta­te, ca­re mi-a de­cla­rat că el se ocu­pă de ches­ti­u­ne. Și cam atât. Și că mo­men­tul când se va pu­tea fa­ce ce­va es­te foar­te, foar­te de­par­te.

Avea drep­ta­te. De la mo­men­tul ace­lei dis­cu­ţii, nu­mă­rul de mașini înma­tri­cu­la­te în Ca­pi­ta­lă a cres­cut enorm. 1,25 mi­li­oa­ne de mașini erau înma­tri­cu­la­te în Bu­cu­rești în 2017, adi­că 18% din to­ta­lul ce­lor înma­tri­cu­la­te în Ro­mânia. Să luăm în cal­cul și mași­ni­le din alte ju­de­ţe ca­re cir­cu­lă prin Ca­pi­ta­lă – ni­meni nu poa­te să spu­nă cu exac­ti­ta­te câte. Ne dăm se­a­ma cam ca­re e ni­ve­lul de zgo­mot (și de no­xe).

Si­tua­ţia es­te cu atât mai dra­ma­ti­că cu cât, in­di­fe­rent de voin­ţa au­to­ri­tă­ţi­lor, Bu­cu­rești­ul de­vi­ne o me­tro­po­lă ca­re va înghi­ţi Ploi­ești­ul și Gi­ur­giu de­o­po­tri­vă, întin­zându-se ine­vi­ta­bil și spre Pi­tești, și spre Ia­lo­mi­ţa, pe ce­le do­uă ci­o­turi de au­tos­tra­dă.

So­lu­ţia de izo­la­re fo­ni­că a lo­cu­i­to­ri­lor de zgo­mo­tul tra­fi­cu­lui in­tens – mă­rit și de tram­vaie, au­to­bu­ze și tro­lei­bu­ze – e mon­ta­rea de pa­no­uri fo­noab­sor­ban­te. Bu­cu­rești­ul are 228 de zo­ne un­de zgo­mo­tul de­pășește li­mi­ta legală.

Ace­as­ta es­te de 60 dB (de­ci­be­li) noap­tea și 70 dB zi­ua. Sunt 394 de bu­le­var­de ca­re ne po­lue­a­ză so­nor. Pen­tru re­du­ce­rea zgo­mo­tu­lui, spu­ne pla­nul de ac­ţi­u­ne ba­zat pe har­ta stra­te­gi­că de zgo­mot a Ca­pi­ta­lei, s-au sta­bi­lit do­uă so­lu­ţii.

Pen­tru stră­zi­le prin­ci­pa­le ar fi vor­ba des­pre „flu­i­di­za­rea cir­cu­lați­ei cu aju­to­rul sis­te­mu­lui de se­ma­fo­ri­za­re sin­cro­ni­za­tă”, iar pen­tru stră­zi­le se­cun­da­re des­pre „re­du­ce­rea vi­te­zei, cu mon­ta­rea in­di­ca­toa­re­lor și li­mi­ta­toa­re­lor de vi­te­ză”. Dar aces­te so­lu­ţii lo­gi­ce pre­su­pun alte lu­cruri.

Ori­cât flu­i­di­ze­zi cir­cu­la­ţia, da­că nu­mă­rul de ve­hi­cu­le es­te cel de acum, ele vor sta „ba­ră la ba­ră” în tra­fic și mo­toa­re­le la re­lan­ti vor pro­du­ce un ni­vel ri­di­cat de zgo­mot. Li­mi­ta­toa­re­le de vi­te­ză ar ac­cen­tua am­bu­teia­jul.

Pis­te­le de bi­ci­cle­te sunt altă ilu­zie im­po­si­bil de înde­pli­nit prac­tic. Efec­tiv nu ai loc con­struc­tiv pen­tru aces­tea. Pis­te­le de bi­ci­cle­te ca­re fac la dre­ap­ta când dau de un stâlp sunt o glu­mă.

Exis­tă un com­plex de mă­suri ca­re ar tre­bui lua­te de au­to­ri­ta­tea lo­ca­lă pen­tru a re­zol­va aces­te pro­ble­me. Flu­i­di­za­rea tra­fi­cu­lui, spre exem­plu, nu poa­te fi po­si­bi­lă în in­ter­sec­ţi­i­le din­tre do­uă ma­gis­tra­le cu tra­fic in­tens de­cât da­că faci pa­sa­je.

În ac­tua­la con­for­ma­ţie con­struc­ti­vă a bu­le­var­de­lor bu­cu­rește­ne, acest lu­cru e aproa­pe im­po­si­bil. Fi­e­ca­re din­tre aces­te lu­crări ar­hi­tec­to­ni­ce com­ple­xe ne­ce­si­tă o pro­fun­dă re­or­ga­ni­za­re și sis­te­ma­ti­za­re a fi­e­că­rei in­ter­sec­ţii. Exem­ple­le con­cre­te abun­dă. Cum faci asta, de exem­plu, la Obor, pe Mi­hai Bra­vu cu Șo­se­aua Co­len­ti­na, un­de pe sub Bd. Mi­hai Bra­vu es­te me­tro­ul și se in­ter­sec­te­a­ză do­uă ma­gis­tra­le de tram­vai?

Avem ca­pa­ci­ta­tea să pu­nem la punct astfel de sis­te­ma­ti­zări? Greu de cre­zut. De exem­plu, un­de faci bre­te­aua de tran­sfer de la Co­len­ti­na la Mi­hai Bra­vu, pe sen­sul de mers înspre Li­ze­a­nu? Aco­lo es­te un bloc de 10 eta­je cu un tro­tuar de trei me­tri. Faci bre­te­aua... prin bloc? Im­po­si­bil.

Un im­pe­di­ment ma­jor es­te pre­zen­ţa mași­ni­lor par­ca­te. Pri­mul lu­cru ca­re ar tre­bui fă­cut ar fi cre­a­rea de par­kin­guri sub­te­ra­ne, ori su­pra­te­ra­ne, ori sub­te­ran-su­pra­te­ra­ne de do­mi­ci­liu, su­fi­ci­ent de mul­te ca să ab­soar­bă mași­ni­le par­ca­te pe pri­mul sens de mers al ar­te­rei și pe tro­tuar.

Or, noi, în acest mo­ment, nici nu știm ca­re ar fi ne­ce­sa­rul de lo­curi de par­ca­re pen­tru o ase­me­nea între­prin­de­re co­lo­sa­lă. De-abia du­pă ce se reușește to­tuși ace­as­tă go­li­re de mașini a tra­se­e­lor ru­ti­e­re de lângă tro­tua­re pot fi mon­ta­te pa­no­uri fo­noab­sor­ban­te, ca­re să izo­le­ze lo­cu­i­to­rii de zgo­mo­tul tra­fi­cu­lui.

Apoi, mu­ni­ci­pa­li­ta­tea se poa­te pre­o­cu­pa cum poa­te mi­cșo­ra nu­mă­rul de mașini afla­te zil­nic în tra­fic. În loc să in­ter­zi­că ac­ce­sul mași­ni­lor în cen­tru sau să mă­re­as­că ta­xa de par­ca­re, Pri­mă­ria Ca­pi­ta­lei ar pu­tea să fa­că aces­te lu­cruri, apoi, na­tu­ral și gen­til pen­tru lo­cu­i­tori, de­fi­nind zo­ne pi­e­to­na­le în Cen­trul Ve­chi, ori edi­fi­când tran­spor­tul în co­mun în tram­vaie, tro­lei­bu­ze și au­to­bu­ze foar­te lun­gi ș.a.m.d., ca în orașe­le oc­ci­den­ta­le.

Am­bu­teia­jul și po­lua­rea so­no­ră, și nu nu­mai, sunt ta­re­le tu­tu­ror ma­ri­lor me­tro­po­le. Pen­tru ci­ne nu a fost, da­că are po­si­bi­li­ta­tea, îi re­co­mand să ad­mi­re cum ara­tă un am­bu­teiaj în München sau Vi­e­na. Fa­ţă de ca­re sun­tem la o dis­tan­ţă astro­no­mi­că.

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.