Cum au de­venit pla­je­le de pe li­to­ral un imens coș de gu­noi

Romania Libera - - Turism - Cris­tian Ha­gi

Un ONG a iden­ti­fi­cat, în lu­na oc­tom­brie, 24.101 de deșeuri pe pla­je­le din Con­sta­nța.

Într-o sin­gu­ră lu­nă, oc­tom­brie, un sin­gur ONG, Ma­re Nos­trum, a iden­ti­fi­cat un nu­măr de 24.101 de deșeuri pe pla­je­le din ju­dețul Con­sta­nța. Nu­mă­rul re­al al gu­noai­e­lor es­te însă mult mai ma­re, pen­tru că vo­lun­ta­rii au mo­ni­to­ri­zat nu­mai 2% din su­pra­fața to­ta­lă a po­rți­u­ni­lor de pla­jă de pe li­to­ra­lul ro­mânesc. Un sim­plu cal­cul ma­te­ma­tic ne ara­tă că, ex­tra­po­lând, pe toa­te pla­je­le ar pu­tea fi pes­te 1,2 mi­li­oa­ne de deșeuri. Nu­mă­rul gu­noai­e­lor era de do­uă ori mai ma­re în oc­tom­brie față de apri­lie, semn că tu­riștii au lă­sat și amin­tiri ne­plă­cu­te.

Pes­te 13.000 de mu­curi de ți­ga­ră

În ur­ma se­si­u­ni­lor de mo­ni­to­ri­za­re au fost iden­ti­fi­ca­te deșeuri din ma­te­ria­le po­li­me­ric ar­ti­fi­cial, cau­ci­uc, ma­te­ria­le tex­ti­le, hârtie, car­ton, lemn pre­lu­crat, sti­clă, ce­ra­mi­că, me­tal. Nu­mă­rul aces­to­ra a fost de do­uă ori mai ma­re de­cât nu­mă­rul deșeu­ri­lor înre­gis­tra­te în lu­na apri­lie 2018. „Cel mai frec­vent întâlnit tip de deșeu în ur­ma aces­tor mo­ni­to­ri­zări a fost mu­cul de ți­ga­ră, fi­ind iden­ti­fi­ca­te 13.946 bu­căți, de apro­xi­ma­tiv 4 ori mai mul­te față de se­si­u­nea pre­ce­den­tă (apri­lie 2018). De alt­fel, ele­men­te­le din ma­te­rial po­li­me­ric ar­ti­fi­cial (di­ver­se va­ri­e­tăți de plas­tic) au pre­do­mi­nat și în ace­as­tă se­si­u­ne, 19.740 ele­men­te fi­ind iden­ti­fi­ca­te.“, au spus re­pre­zen­ta­nții Ma­re Nos­trum.

Cea mai cu­ra­tă, cea mai mur­da­ră

Po­tri­vit da­te­lor înre­gis­tra­te de ONG Ma­re Nos­trum, cel mai mur­dar sec­tor de pla­jă es­te cel din Con­sta­nța, un­de au fost iden­ti­fi­ca­te 5.961 deșeuri, la fel ca și în lu­na apri­lie. Pe ace­as­tă po­rți­u­ne, pre­do­mi­nan­te au fost mu­cu­ri­le de ți­ga­ră, ca­re au re­pre­zen­tat 78% din to­ta­lul deșeu­ri­lor înre­gis­tra­te. Acest sec­tor es­te ur­mat de sec­toa­re si­mi­la­re din Sa­turn și Nă­vo­dari, un­de abun­de­nța deșeu­ri­lor a fost foar­te ri­di­ca­tă.

Cel mai cu­rat sec­tor de pla­jă a fost cel din Cos­ti­nești, un­de au fost iden­ti­fi­ca­te puțin pes­te 100 de deșeuri: „Am iden­ti­fi­cat atât de puți­ne deșeuri de­oa­re­ce po­rți­u­nea de pla­jă din Cos­ti­nești es­te aproa­pe înghiți­tă de ape. De alt­fel, la mo­ni­to­ri­ză­ri­le vi­i­toa­re, vom înlo­cui acest sec­tor, pen­tru a pu­tea avea da­te mult mai eloc­ven­te ”, spu­ne Mi­ha­e­la Cândea, di­rec­tor exe­cu­tiv ONG Ma­re Nos­trum. Pe lo­cul 2 și 3 la ace­as­tă ca­te­go­rie sunt po­rți­u­ni­le de pla­jă din Cor­bu și Ma­maia Nord, un­de abun­de­nța deșeu­ri­lor nu de­pășește 0,5 deșeuri/ mp. Deșeu­ri­le eli­mi­na­te în ace­as­tă se­si­u­ne au însu­mat 63 kg, la ca­re adău­găm alte apro­xi­ma­tiv 50 kg, deșeuri re­zul­ta­te în ur­ma con­stru­cți­i­lor și 2 kg de mu­curi de ți­ga­ră. Ce­le mai mul­te deșeuri au fost ce­le din ma­te­rial po­li­me­ric ar­ti­fi­cial (pes­te 21 kg), fi­ind ur­ma­te de lemn (18 kg), și sti­clă (11 kg).

De ce es­te im­por­tant să lă­săm pla­je­le cu­ra­te?

Con­form ra­por­tu­lui Co­mi­si­ei de Me­diu din Par­la­men­tul Eu­ro­pe­an, obi­ec­te­le din plas­tic de uni­că fo­lo­sin­ţă pre­cum far­fu­ri­i­le, ta­câmu­ri­le, pai­e­le sau be­ţi­şoa­re­le pen­tru ure­chi, ca­re re­pre­zin­tă pes­te 70% din de­şeu­ri­le ma­ri­ne, vor fi in­ter­zi­se până în 2021 pe pia­ţa UE. Deșeu­ri­le me­di­ca­le, se­rin­gi­le, sti­cla și alte obi­ec­te as­cuți­te re­pre­zin­tă un pe­ri­col pen­tru oa­meni, întru­cât îno­tă­to­rii sau sca­fan­drii se pot răni în aces­tea, dar și pen­tru fau­na ma­ri­nă. Deșeuri pre­cum scu­te­ce­le uti­li­za­te, ab­sor­ban­te/ tam­poa­ne sau pre­zer­va­ti­ve­le de­gra­de­a­ză ca­li­ta­tea apei pen­tru scăl­dat și pot pre­zen­ta un risc pen­tru să­nă­ta­tea uma­nă. „Tot tim­pul anu­lui ar tre­bui să avem pla­je cu­ra­te, nu nu­mai va­ra. Prin ac­ti­vi­tăți­le și cam­pa­ni­i­le pe ca­re le avem, încer­căm să edu­căm pu­bli­cul în acest sens și să re­du­cem can­ti­ta­tea de deșeuri ma­ri­ne de pe po­rți­u­ni­le de pla­jă din Ro­mânia. Pen­tru asta, ar tre­bui ca ope­ra­to­rii de pla­jă și or­ga­ni­za­to­rii de eveni­men­te pe pla­jă să fo­lo­se­as­că alter­na­ti­ve la În pe­ri­oa­da 2014 - 2018, ONG Ma­re Nos­trum a iden­ti­fi­cat și eli­mi­nat pes­te 100.000 de deșeuri. pa­ha­re­le de plas­tic, bețe­le din plas­tic de ames­te­cat în ca­fea și ce­le pen­tru aca­de­le, pai­e­le de plas­tic – aces­tea fi­ind ce­le mai nu­me­roa­se“, me­nți­o­nea­ză Mi­ha­e­la Cândea Mi­rea, di­rec­tor exe­cu­tiv al ONG Ma­re Nos­trum.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.