Intelectualitatea risipită

Prezent la emisiunea „România 9“de la TVR 1, luni seară, am avut câteva schimburi de replici cu un intelectual altădată respectat. Devenit analist al Realităţii, s-a însiropat cu zaţul propagandei. Era de nerecunoscut de unde atâtea convingeri. Un luptător cu argumente fine împotriva clasicizării literaturii române, un postmodern cu ștaif și polemică demnă de postumani, s-a coborât în critica raţiunii politice, fără a se elibera de zgura ideologiei. Îl vedea pe Dragnea vinovat până și pentru pârlirea mistreţilor și arderea lor pe rugul vânătoresc, de parcă vânătoarea a devenit o acţiune ilegală. Omul părea posedat de misiune. Din cafegiu critic, a devenit lustragiu al platourilor cu scobitori înţepătoare în gâtul Marelui vânător, cunoscut până mai ieri ca mare știucar.

Pe vremea când păstorea cenaclul de luni, intelectualul avea rafinament. Critica lui era o înălţare. Erudiţia lui părea de neatins de particularii scrisului. Stilul îi conferea o aură, promitea să devină noul magistru al istoriei literare.

A coborât din Pantheon direct în arena cu lei. Din intelectual critic, a devenit propagandist de serviciu. Mă tot miram de unde are atâtea certitudini că Dragnea e patronul Tel Drum. Întrebări succesive nu i-au putut scoate vreo probă. Nici că între urechile mistreţilor s-ar fi aflat acţiunile la purtător ale omului care sfidează printre mustăţi jurnaliștii noilor vremuri, în care întrebările sunt șoptite prin cască, nu liber alese, ca pe timpurile presei de altădată.

Optzecistul își consumă timpul prin platouri. Trăiește în bula crucificării zilnice a liderului PSD. Nu poate ieși. E ca un gladiator pregătit să sfâșie. Și-a pierdut spiritul polemic, armura fină a cuvintelor meșteșugite, critica de rezonanţă a pus-o custode în căsuţa cu antenuţe din pădure. Ilaritatea poetică s-a pierdut. Omul confirmă platitudini, fără a-și da seama că Tel Drum e o ţintă de rută, o deviaţie de traseu, nicidecum un Axis Mundi.

Tot pe televiziunea de propagandă a sistemului a apărut în ultima perioadă un alt intelectual critic, loţiune acidă, care i-a făcut pe protestatari protestanţi. Ce-i la gura lui e ca la capra podului. Memoria colectivă e scurtă. Boborul de tele-watch nu știe că, în urmă cu vreo două decade, lupta pentru aducerea minerilor la București, deși vremurile se schimbaseră. Slujea la Iliescu, la fel cum slujește azi slujirea pură, acel nimeni de calibru împărătesc, fără ţoale pe el, dar prezentat drept magistru al salvării.

Despre omul cu loţiuni fine, care vede într-un călău slujirea pură, n-ai ce să mai zici. S-au scris tomuri despre cum a înălţat injuria la rang de virtute. E omul legat de un trecut. Doar o simplă fotografie cu Brucan din 1990 ne dă de gândit dacă nu a fost pregătit pentru dreapta contrafăcută.

Intelectualii din Vest au fie fraze memorabile, fie școli de gândire. Unii sunt de stânga, alţii de dreapta. Nimeni nu recunoaște însă apartenenţa la mișcarea nășită pe Monte Veritas într-o toamnă desnudă. Coborârea de la catedră în canalul de sistem e pentru mulţi sinucidere pură. Preferă aerul înălţimilor, tensiunilor de moment.

Ștefan Augustin Doinaș a scris „Mistreţul cu colţi de argint“. Vânătorul era doar sugerat. Dar dacă i-ar fi pronunţat direct numele nu șiar fi pierdut din aura misterului? A fost un opozant tăcut. Nu și-a ridicat disidenţe. N-a făcut din rezistenţa prin cultură o formă de distopie axiologică. Nici n-a avut un Jurnal secret, ars de tovarășii din Securitate.

Un alt intelectual de la Humanitas s-a simţit dator (sau împins) la analiză politică. Omul pare că n-are de ales. Sub Liiceanu – ideologie pură – scriitorii buni devin sub drapel. Se scot ultimii rândași la rânit grajdurile lui Augias. E semn că simbriașii Popotei și cucuvelele sistemului nu-s de-ajuns. Sistemul a scos artileria grea din rândurile prestigioșilor care își transferă aura de credibilitate către un hău numit guvern paralel. Dacă-i întrebi pentru cine luptă, n-au răspuns. Sunt doar cu veninul în dinţi și cu ancheta pe WhatsApp.

Intelectualul – se zice – este omul care are îndoieli, doar prostul e posedat de certitudini.