Ca­re es­te sem­ni­fi­ca­ţia con­fir­mă­rii de că­tre Fit­ch Ra­tin­gs a ra­tin­gu­lui BBB- pen­tru Ro­mânia

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

Fit­ch Ra­tin­gs a con­fir­mat ra­tin­gul BBB- cu per­spec­ti­vă sta­bi­lă pen­tru Ro­mânia. Fit­ch atra­ge aten­ţia că fi­nan­ţe­le pu­bli­ce au fost slă­bi­te de re­la­xa­rea po­li­ti­cii fis­ca­le, înce­pând cu anul 2016.

Păs­tra­rea ra­tin­gu­lui s-a da­to­rat ni­ve­lu­lui mo­de­rat al da­to­ri­ei gu­ver­na­men­ta­le și in­di­ca­to­ri­lor PIB/lo­cu­i­tor și dez­vol­ta­re uma­nă, pes­te ni­ve­lu­ri­le ţă­ri­lor cu ra­ting BBB. Dar in­di­ca­to­rii sunt con­tra­ba­lan­sa­ţi de ni­ve­lul de­fi­ci­te­lor de cont cu­rent și bu­ge­tar, pre­cum și de da­to­ria ex­ter­nă ne­tă. Ace­as­ta e mai ri­di­ca­tă de­cât a altor ţări cu ra­ting BBB.

Fit­ch cri­ti­că po­li­ti­ca fis­ca­lă pro­ci­cli­că și o con­si­de­ră un risc la adre­sa sta­bi­li­tă­ţii ma­cro­e­co­no­mi­ce. Pla­fo­nul de ţa­ră al Ro­mâni­ei a fost păs­trat la BBB+, iar ca­li­fi­ca­ti­vul pe ter­men scurt în va­lu­tă și mo­ne­dă lo­ca­lă a fost men­ţi­nut la F3.

Ana­liștii Fit­ch amin­tesc că, în pri­me­le no­uă luni ale anu­lui, veni­tu­ri­le la bu­get au ajuns la 69% din ţin­te­le anua­le re­vi­zu­i­te, iar de­fi­ci­tul bu­ge­tar e cu 1% pes­te cel din pe­ri­oa­da si­mi­la­ră a anu­lui 2017.

Con­sul­tan­ţii apre­cia­ză că Gu­ver­nul își va înde­plini ţin­ta de de­fi­cit de 2,96%, pe ba­za ESA (sis­te­mul con­tu­ri­lor eu­ro­pe­ne) prin amâna­rea chel­tu­i­e­li­lor de ca­pi­tal și mă­su­ri­lor ad-hoc,pre­cum anul tre­cut, pen­tru ca Ro­mânia să nu fie pla­sa­tă în pro­ce­du­ra de de­fi­cit ex­ce­siv. În schimb, Fit­ch prog­no­ze­a­ză pen­tru anii 2019 și 2020 că de­fi­ci­tul bu­ge­tar va fi de 3,5%.

Con­tra­dic­to­riu

Doi po­li­ti­ci­eni au opi­nii dia­me­tral opu­se des­pre anun­ţul fă­cut de Fit­ch Ra­tin­gs. Mi­nis­trul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, Orlan­do Te­o­do­ro­vici, sus­ţi­ne că anun­ţul Fit­ch es­te o re­cu­noaște­re a fap­tu­lui că Ro­mânia se bu­cu­ră de o crește­re eco­no­mi­că sus­te­na­bi­lă, „ca­re va con­tri­bui la întă­ri­rea încre­de­rii in­ves­ti­to­ri­lor în eco­no­mia ţă­rii noas­tre, pre­cum și în per­spec­ti­ve­le so­li­de de dez­vol­ta­re ale aces­teia”.

La po­lul opus se află se­na­to­rul PNL Flo­rin Câţu, ca­re afir­mă că „ra­ting-ul Fit­ch con­fir­mă de­zas­trul bu­ge­tar și pră­buși­rea eco­no­mi­ei”. Po­li­ti­cia­nul cre­de că exis­tă lu­cruri pe ca­re Te­o­do­ro­vici nu le-ar spu­ne. „Fit­ch es­ti­me­a­ză - și con­fir­mă es­ti­ma­rea mea - un de­fi­cit bu­ge­tar de 3,4% din PIB în 2018”,spu­ne Câţu.

Apoi ci­te­a­ză din ce­le pu­bli­ca­te de agen­ţia de ra­ting ame­ri­ca­nă: „Fit­ch nu cre­de că acest lu­cru poa­te con­ti­nua și se aște­ap­tă ca de­fi­ci­tul bu­ge­tar al Ro­mâni­ei să cre­as­că la 3,4% din PIB, în 2018 și la 3,6% în 2019.Acest lu­cru con­tras­te­a­ză cu obi­ec­ti­vul de de­fi­cit bu­ge­tar al Gu­ver­nu­lui, de 2,96% din PIB, pen­tru 2018”.

Un­de es­te ade­vă­rul?

Ca­re din­tre cei doi po­li­ti­ci­eni are o in­ter­pre­ta­re ero­na­tă a re­a­li­tă­ţii eco­no­mi­ce des­cri­se de Fit­ch Ra­tin­gs? Ra­du Mușe­tes­cu, ana­list eco­no­mic, ex­pli­că: „Fi­e­ca­re din­tre cei doi se ui­tă pe altce­va, de ace­ea, apa­rent, au drep­ta­te și se con­tra­zic în ace­lași timp”.

Ast­fel, „unul se ui­tă la ce­ea ce pa­re a fi într-ade­văr un in­di­ca­tor ca­re încă stă bi­ne, deși crește­rea eco­no­mi­că es­te cum­va în scă­de­re, iar ce­lă­lalt se ui­tă pe ches­ti­u­nea de­fi­ci­tu­lui bu­ge­tar, ca­re într-ade­văr es­te și va fi o pro­ble­mă din ce în ce mai acu­tă”,a spus Mușe­tes­cu pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“.

Fi­e­ca­re din­tre cei doi po­li­ti­ci­eni, spu­ne ex­per­tul, „se con­cen­tre­a­ză pe un alt ele­ment ca­re fa­ce par­te din acel mix al Ro­mâni­ei ca­re e foar­te-foar­te vo­la­til”.

Pen­tru că, per an­sam­blu, „lu­cru­ri­le sunt des­tul de vo­la­ti­le, fi­in­dcă, din si­tua­ţia în ca­re sun­tem noi acum, ne pu­tem du­ce în ori­ce di­rec­ţie, da­că lu­cru­ri­le nu sunt ges­ti­o­na­te cum tre­bu­ie, adi­că da­că nu exis­tă pru­den­ţia­li­ta­te”, ex­pli­că Ra­du Mușe­tes­cu.

Ce tre­bu­ie să fa­că Exe­cu­ti­vul

Gu­ver­nul tre­bu­ie să încer­ce „să ge­ne­re­ze crește­re eco­no­mi­că, dar nu pe ba­ză de con­sum, ci pe ba­ză de in­ves­ti­ţii.Tre­bu­ie fă­cu­te ace­le in­ves­ti­ţii în in­fras­truc­tu­ră ca­re să co­nec­te­ze cen­tre­le ur­ba­ne și ma­ri­le zo­ne in­dus­tria­le ale Ro­mâni­ei cu ex­te­ri­o­rul”, a spus pen­tru RL Mușe­tes­cu.

Acest lu­cru po­ţi să-l faci in­clu­siv prin înda­to­ra­re, dar, da­că te împru­mu­ţi doar ca să plă­tești sa­la­rii, în câţi­va ani vom ajun­ge într-o si­tua­ţie de­zas­tru­oa­să, atra­ge aten­ţia spe­cia­lis­tul.

Așa­dar, um­ple­rea de con­ţi­nut a crește­rii eco­no­mi­ce, ast­fel încât să de­vi­nă sus­te­na­bi­lă (pen­tru că în acest mo­ment e oa­re­cum lip­si­tă de con­ţi­nut), e nu­mai pe con­sum și sun­tem su­praîncăl­zi­ţi, de­oa­re­ce crește de­fi­ci­tul de cont cu­rent. Sun­tem aproa­pe de o cri­ză eco­no­mi­că?

„Eu zic că sun­tem de­par­te de o cri­ză, dar de­pin­de de cum po­tri­vesc gu­ver­nan­ţii înca­să­ri­le cu sa­la­ri­i­le. Exis­tă însă ten­din­ţe, sem­ne că lu­cru­ri­le pot de­ge­ne­ra. Nu es­te un mo­tiv de alar­mă în acest mo­ment, dar e un mo­ment în ca­re es­te ne­voie de aten­ţie ma­re, mai ales că vin niște ani elec­to­ra­li și s-ar pu­tea să nu exis­te ace­as­tă aten­ţie, ace­as­tă pru­den­ţia­li­ta­te”, a spus Ra­du Mușe­tes­cu.

Sem­ne și sem­ni­fi­ca­ţii

„Pia­ţa imo­bi­lia­ră are niște sem­ne de obo­si­re (n.r.: Bu­cu­rești­ul a scă­zut, ca vânzări, cu 50%, iar ţa­ra are o me­die de scă­de­re de 30%). Crește­rea eco­no­mi­că a înce­put să sca­dă, de­ce­le­re­a­ză”, de­cla­ră Mușe­tes­cu.

În ace­lași timp apar, pe de altă par­te, „dis­cu­ţii cu pri­vi­re la abi­li­ta­tea Gu­ver­nu­lui de a fa­ce fa­ţă plă­ţi­lor. Adi­că, în ca­zul în ca­re se mer­ge doar pe da­to­rie ca să faci fa­ţă plă­ţi­lor, es­te clar că lu­cru­ri­le sunt de­zas­tru­oa­se, fi­in­dcă până la ur­mă nu po­ţi să o ţii foar­te mult așa”, afir­mă ana­lis­tul eco­no­mic.

Dar Ro­mânia,sus­ţi­ne aces­ta,are un ma­re atu: o ra­tă de înda­to­ra­re re­la­ti­vă la PIB scă­zu­tă fa­ţă de alte ţări eu­ro­pe­ne. În ur­mă cu câte­va zi­le, preșe­din­te­le Con­si­li­u­lui Fis­cal, Io­nuţ Du­mi­tru, a de­cla­rat că Ro­mânia are 35% da­to­rie ex­ter­nă, adi­că în jur de 70 de mi­liar­de de eu­ro (având în ve­de­re că PIB-ul pe anul 2017 a fost de 200 de mi­liar­de de eu­ro).

„Sus­te­na­bi­li­ta­tea fi­nan­ţe­lor pu­bli­ce es­te foar­te im­por­tan­tă pen­tru crește­rea eco­no­mi­că pe ter­men lung. BNR are un stu­diu din anul 2015, în ca­re es­ti­me­a­ză acest prag între 40% și 45%. Un prag pes­te ca­re, da­că da­to­ria pu­bli­că crește, pro­ba­bi­li­ta­tea de re­ce­si­u­ne crește foar­te ta­re, la mai mult de 50%. Noi sun­tem cu da­to­ria pu­bli­că efec­ti­vă la 35% și nu sun­tem foar­te de­par­te de acest prag”, a spus Du­mi­tru pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“.

Ita­lia es­te una din­tre ţă­ri­le cu cea mai de­zas­tru­oa­să si­tua­ţie ma­cro­e­co­no­mi­că, are 120%. Sun­tem bi­ne din acest punct de ve­de­re,dar de­pin­de ce faci cu ace­as­tă ca­pa­ci­ta­te de înda­to­ra­re. Ro­mânia ar tre­bui să se împru­mu­te pen­tru in­ves­ti­ţii, nu pen­tru sa­la­rii, a atras aten­ţia ana­lis­tul eco­no­mic Ra­du Mușe­tes­cu.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.