Care este semnificaţia confirmării de către Fitch Ratings a ratingului BBB- pentru România

Fitch Ratings a confirmat ratingul BBB- cu perspectivă stabilă pentru România. Fitch atrage atenţia că finanţele publice au fost slăbite de relaxarea politicii fiscale, începând cu anul 2016.

Păstrarea ratingului s-a datorat nivelului moderat al datoriei guvernamentale și indicatorilor PIB/locuitor și dezvoltare umană, peste nivelurile ţărilor cu rating BBB. Dar indicatorii sunt contrabalansaţi de nivelul deficitelor de cont curent și bugetar, precum și de datoria externă netă. Aceasta e mai ridicată decât a altor ţări cu rating BBB.

Fitch critică politica fiscală prociclică și o consideră un risc la adresa stabilităţii macroeconomice. Plafonul de ţară al României a fost păstrat la BBB+, iar calificativul pe termen scurt în valută și monedă locală a fost menţinut la F3.

Analiștii Fitch amintesc că, în primele nouă luni ale anului, veniturile la buget au ajuns la 69% din ţintele anuale revizuite, iar deficitul bugetar e cu 1% peste cel din perioada similară a anului 2017.

Consultanţii apreciază că Guvernul își va îndeplini ţinta de deficit de 2,96%, pe baza ESA (sistemul conturilor europene) prin amânarea cheltuielilor de capital și măsurilor ad-hoc,precum anul trecut, pentru ca România să nu fie plasată în procedura de deficit excesiv. În schimb, Fitch prognozează pentru anii 2019 și 2020 că deficitul bugetar va fi de 3,5%.

Contradictoriu

Doi politicieni au opinii diametral opuse despre anunţul făcut de Fitch Ratings. Ministrul Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, susţine că anunţul Fitch este o recunoaștere a faptului că România se bucură de o creștere economică sustenabilă, „care va contribui la întărirea încrederii investitorilor în economia ţării noastre, precum și în perspectivele solide de dezvoltare ale acesteia”.

La polul opus se află senatorul PNL Florin Câţu, care afirmă că „rating-ul Fitch confirmă dezastrul bugetar și prăbușirea economiei”. Politicianul crede că există lucruri pe care Teodorovici nu le-ar spune. „Fitch estimează - și confirmă estimarea mea - un deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018”,spune Câţu.

Apoi citează din cele publicate de agenţia de rating americană: „Fitch nu crede că acest lucru poate continua și se așteaptă ca deficitul bugetar al României să crească la 3,4% din PIB, în 2018 și la 3,6% în 2019.Acest lucru contrastează cu obiectivul de deficit bugetar al Guvernului, de 2,96% din PIB, pentru 2018”.

Unde este adevărul?

Care dintre cei doi politicieni are o interpretare eronată a realităţii economice descrise de Fitch Ratings? Radu Mușetescu, analist economic, explică: „Fiecare dintre cei doi se uită pe altceva, de aceea, aparent, au dreptate și se contrazic în același timp”.

Astfel, „unul se uită la ceea ce pare a fi într-adevăr un indicator care încă stă bine, deși creșterea economică este cumva în scădere, iar celălalt se uită pe chestiunea deficitului bugetar, care într-adevăr este și va fi o problemă din ce în ce mai acută”,a spus Mușetescu pentru „România liberă“.

Fiecare dintre cei doi politicieni, spune expertul, „se concentrează pe un alt element care face parte din acel mix al României care e foarte-foarte volatil”.

Pentru că, per ansamblu, „lucrurile sunt destul de volatile, fiindcă, din situaţia în care suntem noi acum, ne putem duce în orice direcţie, dacă lucrurile nu sunt gestionate cum trebuie, adică dacă nu există prudenţialitate”, explică Radu Mușetescu.

Ce trebuie să facă Executivul

Guvernul trebuie să încerce „să genereze creștere economică, dar nu pe bază de consum, ci pe bază de investiţii.Trebuie făcute acele investiţii în infrastructură care să conecteze centrele urbane și marile zone industriale ale României cu exteriorul”, a spus pentru RL Mușetescu.

Acest lucru poţi să-l faci inclusiv prin îndatorare, dar, dacă te împrumuţi doar ca să plătești salarii, în câţiva ani vom ajunge într-o situaţie dezastruoasă, atrage atenţia specialistul.

Așadar, umplerea de conţinut a creșterii economice, astfel încât să devină sustenabilă (pentru că în acest moment e oarecum lipsită de conţinut), e numai pe consum și suntem supraîncălziţi, deoarece crește deficitul de cont curent. Suntem aproape de o criză economică?

„Eu zic că suntem departe de o criză, dar depinde de cum potrivesc guvernanţii încasările cu salariile. Există însă tendinţe, semne că lucrurile pot degenera. Nu este un motiv de alarmă în acest moment, dar e un moment în care este nevoie de atenţie mare, mai ales că vin niște ani electorali și s-ar putea să nu existe această atenţie, această prudenţialitate”, a spus Radu Mușetescu.

Semne și semnificaţii

„Piaţa imobiliară are niște semne de obosire (n.r.: Bucureștiul a scăzut, ca vânzări, cu 50%, iar ţara are o medie de scădere de 30%). Creșterea economică a început să scadă, decelerează”, declară Mușetescu.

În același timp apar, pe de altă parte, „discuţii cu privire la abilitatea Guvernului de a face faţă plăţilor. Adică, în cazul în care se merge doar pe datorie ca să faci faţă plăţilor, este clar că lucrurile sunt dezastruoase, fiindcă până la urmă nu poţi să o ţii foarte mult așa”, afirmă analistul economic.

Dar România,susţine acesta,are un mare atu: o rată de îndatorare relativă la PIB scăzută faţă de alte ţări europene. În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că România are 35% datorie externă, adică în jur de 70 de miliarde de euro (având în vedere că PIB-ul pe anul 2017 a fost de 200 de miliarde de euro).

„Sustenabilitatea finanţelor publice este foarte importantă pentru creșterea economică pe termen lung. BNR are un studiu din anul 2015, în care estimează acest prag între 40% și 45%. Un prag peste care, dacă datoria publică crește, probabilitatea de recesiune crește foarte tare, la mai mult de 50%. Noi suntem cu datoria publică efectivă la 35% și nu suntem foarte departe de acest prag”, a spus Dumitru pentru „România liberă“.

Italia este una dintre ţările cu cea mai dezastruoasă situaţie macroeconomică, are 120%. Suntem bine din acest punct de vedere,dar depinde ce faci cu această capacitate de îndatorare. România ar trebui să se împrumute pentru investiţii, nu pentru salarii, a atras atenţia analistul economic Radu Mușetescu.