Dezvăluiri-bombă din procesul celebrului traficant de droguri „El Chapo“

Joaquin Guzman, alias „El Chapo“, și cartelul său din Sinaloa au mituit numeroși responsabili mexicani din Ministerul Justiției, din poliție și armată și chiar din Interpol, a declarat un martor la procesul traficantului, ce are loc la New York.

La deschiderea procesului, unul din avocații lui Joaquin Guzman a afirmat că președintele mexican și predecesorul său au primit bani de la cartelul din Sinaloa, unul din cele mai puternice din țară. Mai multe sute de milioane de dolari ar fi fost transferate, în numele organizației, de Ismael „Mayo” Zambada, co-autor în procesul lui „El Chapo“, dar în prezent dispărut.

Actuala președinție mexicană a respins imediat acuzațiile, la fel și fostul președinte, Felipe Calderon, care le-a catalogat „total false și iresponsabile”.

„El Chapo“Guzman, despre care procurorii americani susțin că este cel mai puternic traficant de droguri după columbianul Pablo Escobar, mort în 1993, a fost extrădat în SUA în 2017 și este acuzat de distribuție de droguri, posesie de arme de foc, spălare de bani, asasinate. Dacă este condamnat, riscă închisoarea pe viață.

Martorul-cheie Jesus Zambada a detaliat cheltuielile pentru protejarea operațiunilor de transport a tonelor de cocaină columbiană spre SUA. Jesus, arestat în 2008, a relatat în fața tribunalului federal din Brooklyn cum l-a plătit personal pe „șeful” Ministerului Justiției, la Mexico, poliția federală însărcinată cu transporturile și Interpolul. Contabil al cartelului timp de 15 ani, el a declarat că fratele său, Ismael „Mayo” Zambada, și Guzman erau considerați principalii conducători ai cartelului din Sinaloa. Ismael Zambada, în prezent presupusul șef al organizației, este acuzat de mulți că ar fi la originea trădării lui Guzman. Cu o zi înainte, Jesus Zambada a explicat structura financiară complexă a cartelului din Sinaloa, responsabil, potrivit justiției americane, pentru exportarea în SUA a 154 tone de cocaină, de enorme cantități de heroină și amfetamine între 1989 și 2014. În valoare estimată la 14 miliarde dolari.

De la extrădarea sa în SUA în ianuarie 2017, Guzman, care a pledat nevinovat, este deținut în condiții stricte, datorită celor două evadări precedente în Mexic, în 2001 și 2015. Justiția americană a asigurat că a reunit un munte de dovezi contra lui, între care circa 300.000 pagini de documente și 117.000 înregistrări audio.

Responsabili guvernamentali securizau transporturile

Zambada a vorbit despre „aliați” implicați în transportarea drogurilor – o încărcătură de cocaină organizată din Columbia „era păzită de responsabili guvernamentali, de reprezentanți ai biroului procurorului general și de poliția federală a transporturilor”. Transporturile veneau din Columbia la bordul unor „avioane mici, a unora de mare capacitate și pe rute comerciale”, pe „rute în general maritime cu nave de pescuit sau nave comerciale”. Un mijloc preferat de transport până la frontiera americană era camionul-cisternă de gaz, cu compartimente speciale pentru cocaină în interior care, dacă era oprit și controlat, elibera gaz, „fiind dificil de detectat cocaina”. Zambada a mai expus „organigrama” cartelului. Fratele său și Guzman făceau parte din cei patru „directori”, alte trei persoane și el însuși erau „sub-directori”. Sub ei, erau „sub-șefii” cei care lucrau în tot Mexicul pentru asigurarea cooperării oficiale, și „muncitorii”. Aceștia erau divizați în „sicarios” a căror muncă era „uciderea oamenilor”, în „conductori” însărcinați cu transporturile terestre, „piloți” de nave rapide și de avioane, „ingineri” însărcinați cu gestionarea comunicațiilor codificate și „agenții de securitate” pentru încărcăturile din și spre diferite locuri din lume. În anii 90, traficanții mexicani transportau drogul la bordul unor avioane Boeing 737 private.

Potrivit Departamentului de Stat american, SUA sunt afectate astăzi de „cea mai gravă criză a drogurilor de după anii 1980”.

Producția de cocaină crește în Columbia și cea de heroină progresează în Mexic. La care se adaugă noi actori și noi carteluri, cum este „Cartelul Sorilor” din Venezuela, ce face referire la Soarele de pe uniformele generalilor venezueleni. Legat de Guvernul de la Caracas și de FARC - forțele armate revoluționare din Columbia, acest cartel este condus de generali venezueleni, devenind un actor nou în peisajul latino-american al drogurilor.