Ge­ne­ra­toa­re­le in­di­vi­dua­le de ener­gie elec­tri­că – so­lu­ţia de ava­rie a vi­i­to­ru­lui Ro­mâni­ei

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu În loc să mo­der­ni­ze­zi tur­bi­ne­le, ori­cum ve­chi, tre­bu­ia să aduci cen­tra­le noi, cu altă teh­no­lo­gie.“

Com­ple­xul Ener­ge­tic Olte­nia (CEO) so­li­ci­tă spri­jin din par­tea Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne și a Gu­ver­nu­lui în pro­ble­ma cos­tu­ri­lor uriașe cu cer­ti­fi­ca­te­le de emi­sii de CO2. Aces­tea vor lă­sa anul vi­i­tor com­pa­nia fă­ră bani de in­ves­ti­ţii.

„ CEO e afec­tat de crește­rea cos­tu­lui cu cer­ti­fi­ca­te­le de emi­sii de CO2. Inves­ti­ţi­i­le pe ca­re le-am fă­cut anul aces­ta sunt de 810 mi­li­oa­ne de lei, anul tre­cut 670 de mi­li­oa­ne de lei. Pen­tru 2019, ne gândim de un­de vom avea cash-ul ne­ce­sar pen­tru in­ves­ti­ţii“, spu­ne So­rin Bo­za, di­rec­to­rul ge­ne­ral al com­pa­ni­ei.

„Când un com­plex ener­ge­tic plă­tește 1,3 mi­liar­de de lei pen­tru cer­ti­fi­ca­te­le de CO2, plă­tește 32% din ci­fra de afa­ceri. Vă rog să mă cre­de­ţi, e foar­te greu să mai gă­sim bani pen­tru in­ves­ti­ţii“,a de­cla­rat ma­na­ge­rul CEO.

CE Olte­nia pro­du­ce pe lig­nit, cel mai slab ca­lo­ric căr­bu­ne, 25% - 30% din ne­ce­sa­rul de ener­gie elec­tri­că din sis­te­mul ener­ge­tic na­ţi­o­nal, având un rol sis­te­mic.Ca­re e so­lu­ţia să ieșim din ace­as­tă si­tua­ţie? „Din pă­ca­te, pro­ba­bil că va tre­bui să ne cum­pă­răm fi­e­ca­re ge­ne­ra­toa­re de cu­rent elec­tric“, spu­ne ana­lis­tul eco­no­mic So­rin Di­nu.

„Având în ve­de­re că Gu­ver­nul a ex­tras la ma­xi­mum re­zer­ve­le com­pa­ni­i­lor, Nu­cle­a­re­lec­tri­ca va fi în im­po­si­bi­li­ta­tea de a mai re­teh­no­lo­gi­za Uni­ta­tea 1 de la Cer­na­vo­dă“, a ex­pli­cat „Ro­mâni­ei li­be­re“Di­nu.

Astfel, Ro­mânia „ori va de­ve­ni un ma­re im­por­ta­tor de ener­gie elec­tri­că, da­că va avea de un­de, ori, pur și sim­plu, ne­mai­e­xis­tând ener­gie, va tre­bui să ne-o pro­du­cem fi­e­ca­re“, sus­ţi­ne ex­per­tul.

30 de ani de po­li­tici ener­ge­ti­ce per­dan­te

Cum adi­că să ne pro­du­cem sin­guri elec­tri­ci­ta­te? „Ge­ne­ra­toa­re de elec­tri­ci­ta­te“, răs­pun­de So­rin Di­nu, de­ta­li­ind că „un mo­tor, pe ca­re îl pui în cur­te,mer­ge și îţi pro­du­ce ener­gie elec­tri­că pe mo­to­ri­nă, de exem­plu. Fi­e­ca­re cu ge­ne­ra­to­rul lui per­so­nal“.

Da, dar la cur­te mer­ge ace­as­tă so­lu­ţie, pe când la bloc e mai di­fi­cil. „Aces­ta es­te efec­tul ul­ti­mi­lor 30 de ani de po­li­tici ener­ge­ti­ce, de stra­te­gii ener­ge­ti­ce per­dan­te, fă­cu­te pe pi­ci­or. Ni­meni nu a gândit se­ri­os, în per­spec­ti­vă“, co­men­te­a­ză Di­nu.

Dar ca­re e con­cret si­tua­ţia Com­ple­xu­lui Ener­ge­tic Olte­nia? Com­pa­nia „are teh­no­lo­gie ve­che. Cen­tra­le­le sunt con­stru­i­te din anii ‘70, chiar di­nain­te. Ele au fost mo­der­ni­za­te cu 100 de mi­li­oa­ne de eu­ro in­ves­ti­ţii, dar nu au ajuns la ni­ve­lul unei cen­tra­le noi cu ace­e­ași teh­no­lo­gie“, spu­ne ex­per­tul.

Cer­ti­fi­ca­te­le de emi­sie de CO2 vor cos­ta tot mai mult

Mai mult de­cât atât, din 2020, prin­tr-o no­uă di­rec­ti­vă eu­ro­pe­a­nă, se li­mi­te­a­ză și mai mult emi­si­i­le de CO2. Ce­ea ce se întâmplă acum e no­ta de pla­tă pen­tru po­li­ti­ca ener­ge­ti­că greși­tă din ul­ti­mii 20 de ani, o stra­te­gie ener­ge­ti­că ba­za­tă pe men­ţi­ne­rea unui anu­mit sta­tu-quo în ma­te­rie de pro­duc­ţie, in­di­fe­rent ci­ne a fost la gu­ver­na­re.

„În loc să mo­der­ni­ze­zi tur­bi­ne­le, ori­cum ve­chi, tre­bu­ia să aduci cen­tra­le noi, cu altă teh­no­lo­gie“, spu­ne So­rin Di­nu. Ce înse­am­nă ace­as­tă di­rec­ti­vă eu­ro­pe­a­nă pri­vind de­car­bo­ni­za­rea? „Obi­ec­ti­vul UE e ca în 2050 între­gul sec­tor ener­ge­tic eu­ro­pe­an să fie de­car­bo­ni­zat, adi­că să nu mai emi­tă CO2, chiar da­că se ba­ze­a­ză cum­va pe ar­de­rea de căr­bu­ne sau de­ri­va­te din el.

De aici, a apă­rut pro­ble­ma cu CCS (din en­gle­zes­cul „car­bon cap­tu­re & sto­ra­ge“), adi­că ex­tra­ge­rea și sto­ca­rea CO2. Sunt mai mul­te teh­no­lo­gii de ex­trac­ţie și sto­ca­re a CO2.

„O va­rian­tă a fost o sto­ca­re bi­o­lo­gi­că, le­ga­tă de ză­că­min­te­le de ga­ze sau ţi­ţei. Acum, a mai apă­rut o teh­no­lo­gie de sto­ca­re mi­ne­ra­lă. În SUA, astfel de teh­no­lo­gii mă­resc ra­ta de ex­trac­ţie CO2 la ză­că­min­te­le ma­jo­re până la aproa­pe 60%“, de­ta­lia­ză Di­nu.

Ce­a­lal­tă teh­no­lo­gie pe ba­ză de mi­ne­ra­le se re­fe­ră la di­fe­ri­te cer­ce­tări, ca­re sto­che­a­ză CO2 în ce­nușa de ter­mo­cen­tra­lă sau în alte mi­ne­ra­le.„Din pă­ca­te,în Ro­mânia, dis­cu­ţia des­pre aces­te teh­no­lo­gii noi nu a avut loc ni­ci­o­da­tă. Cen­tra­le­le pe ga­zei­fi­ca­re au emi­sii cu 40% mai mici“, ex­pli­că ana­lis­tul eco­no­mic.

Tre­bu­ia să in­ves­tim în teh­no­lo­gii noi

SO­RIN DI­NU, ANALIST ECO­NO­MIC

Mai sunt cen­tra­le­le pe căr­bu­ne ul­tra­cri­ti­ce și su­per­cri­ti­ce, ale că­ror con­su­muri de apă și emi­sii de CO2 sunt mai mici. Mai exis­tă și va­rian­ta bri­che­tă­rii lig­ni­tu­lui, ca­re re­du­ce con­su­mul și ri­di­că mult pu­te­rea ca­lo­ri­că la bri­che­te­le re­zul­ta­te din pro­ces. Sunt vreo cinci - șa­se teh­no­lo­gii apli­ca­te în lu­me la mo­men­tul aces­ta.

Aces­tea aduc un plus de efi­ci­en­ţă de 3% - 4% pe an în cen­tra­le­le pe căr­bu­ne. Pu­te­rea ca­lo­ri­că crește cu 50% - 100%. Ame­ri­ca­nii, pe di­ver­se sor­turi de căr­bu­ne, au ma­jo­rat pu­te­rea ca­lo­ri­că la 50% - 120%.

Aici es­te ma­rea pro­ble­mă, și pen­tru CE Hu­ne­doa­ra, ca­re lu­cre­a­ză cu hu­i­lă im­por­ta­tă, de pu­te­re ca­lo­ri­că mai ma­re, și pen­tru CE Olte­nia, ca­re fo­lo­sește lig­nit, slab ca­lo­ric.

Teh­no­lo­gi­i­le aces­tea noi au înce­put să fie fo­lo­si­te în spe­cial în Aus­tra­lia, Ger­ma­nia, SUA sau No­ua Ze­e­lan­dă. Pri­me­le trei – sta­te în ca­re căr­bu­ne­le are rol sem­ni­fi­ca­tiv în mi­xul ener­ge­tic.

Cu­vântul de or­di­ne: re­teh­no­lo­gi­za­re

So­lu­ţia pen­tru CE Olte­nia e cum­pă­ra­rea de cen­tra­le noi. Nu­mai că o cen­tra­lă no­uă cos­tă. CE Olte­nia nu o poa­te achi­zi­ţi­o­na sin­gu­ră. Es­te ne­voie de un aju­tor de stat pen­tru dez­vol­ta­re.

„Stra­te­gia ener­ge­ti­că a Ro­mâni­ei tre­bu­ia să ia în con­si­de­ra­re că mi­xul ener­ge­tic ac­tual nu va re­zis­ta.Ai o ma­re pro­ble­mă: toa­te cen­tra­le­le pe căr­bu­ne, in­clu­siv ce­le de la Com­ple­xul Ener­ge­tic Hu­ne­doa­ra (CEH),s-au ba­zat pe mo­der­ni­za­rea unor gru­puri ener­ge­ti­ce ve­chi, ca­re ori­cum, prin mo­der­ni­za­re, nu ajun­ge­au la ni­ve­lul de com­pe­ti­ti­vi­ta­te al unui grup nou“, a ex­pli­cat ana­lis­tul eco­no­mic So­rin Di­nu „Ro­mâni­ei li­be­re“.

„Un grup nou are 45% - 46% efi­ci­en­ţă, CEO, du­pă mo­der­ni­za­re, a ajuns pe la 37%. E ade­vă­rat că au ple­cat de la 20%“, spu­ne Di­nu, su­bli­ni­ind că nu s-a con­cre­ti­zat nici o ten­ta­ti­vă de a crește pu­te­rea ca­lo­ri­că a căr­bu­ne­lui fo­lo­sit. „Prin crește­rea pu­te­rii ca­lo­ri­ce, sca­de emi­sia de CO2 și con­su­mul de ma­te­rie pri­mă“.

Po­tri­vit ma­na­ge­men­tu­lui CEO, exis­tă la ni­ve­lul Gu­ver­nu­lui un me­mo­ran­dum pen­tru a se gă­si o so­lu­ţie. „Vom fa­ce toa­te de­mer­su­ri­le pen­tru a gă­si o so­lu­ţie de spri­jin ca­re să nu fie con­si­de­ra­tă aju­tor de stat, ce­ea ce e foar­te greu“, a de­cla­rat So­rin Bo­za.

„Nu es­te po­si­bil în acest fel aju­tor de stat de la Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă. E con­tra tu­tu­ror obi­ec­ti­ve­lor de schim­bări cli­ma­ti­ce din Acor­dul de la Pa­ris. Sin­gu­ra so­lu­ţie es­te achi­zi­ţia unei cen­tra­le noi. Pri­ma so­lu­ţie ar fi bri­che­ta­rea lig­ni­tu­lui prin ex­trac­ţia apei, pen­tru crește­rea pu­te­rii ca­lo­ri­ce. Ace­as­ta înse­am­nă niște in­ves­ti­ţii“, con­si­de­ră spe­cia­lis­tul ches­ti­o­nat de RL.

Aces­te in­ves­ti­ţii nu sunt po­si­bi­le fă­ră aju­tor de stat, dar unul pen­tru dez­vol­ta­re. Mai mult, „având în ve­de­re con­di­ţia fi­nan­cia­ră a CE Olte­nia, din cau­za cos­tu­ri­lor cu cer­ti­fi­ca­te­le de emi­sie de CO2, al că­ror preţ va crește ori­cum,din mo­ti­ve de de­car­bo­ni­za­re, com­pa­nia pro­ba­bil se va du­ce spre fa­li­ment“, a spus Di­nu.

FOTO: AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.