Li­to­ra­lul ro­mânesc, între apo­ca­lip­să și ex­tin­de­re

Romania Libera - - Actualitat­e - Cris­tian Ha­gi

Admi­nis­tra­ţia Na­ţi­o­na­lă „Ape­le Ro­mâne“a anu­nțat înce­pe­rea eta­pei a do­ua a con­so­li­dă­rii zo­nei cos­ti­e­re a Ro­mâni­ei. În lip­sa aces­tor in­ves­tiții, li­to­ra­lul ar pu­tea dis­pă­rea în 50 de ani.

Li­to­ra­lul ro­mânesc se con­frun­tă cu ce­le­bra di­le­mă sha­kes­pe­a­ria­nă: a fi sau a nu fi. Da­că nu se fa­ce ni­mic, dis­pa­re în 50 de ani. Da­că se fa­ce, nu nu­mai că re­zis­tă, dar va fi mai ma­re cu cir­ca 226 hec­ta­re.

Expe­rții Admi­nis­tra­ţi­ei Na­ţi­o­na­le „Ape­le Ro­mâne“au crei­o­nat un sce­na­riu sum­bru, în ca­re dis­par nu doar pla­je­le, ci și dru­muri, ho­te­luri, in­fras­truc­tu­ra de te­le­co­mu­ni­cații, iar vi­eți­le oa­me­ni­lor sunt pu­se în pe­ri­col. „În con­tex­tul ipo­te­zei «fă­ră in­ves­tiții», du­pă o pe­ri­oa­dă de 50 de ani, con­form hă­rți­lor de ha­zard la ero­zi­u­ne, va fi dis­tru­să între­a­ga li­nie de apă­ra­re exis­ten­tă, vor dis­pă­rea pla­je­le, va fi dis­tru­să in­fras­truc­tu­ra de co­mu­ni­cații, tran­sport și lu­crări edi­li­ta­re, și vor dis­pă­rea clă­diri de lo­cu­it, ca­pa­ci­tăți de ca­za­re, fi­ind ast­fel pu­se în pe­ri­col vi­eți­le oa­me­ni­lor. În ace­lași timp, eco­sis­te­mul ma­rin va fi afec­tat ire­ver­si­bil“, se ara­tă într-un do­cu­ment pus la dis­po­ziție de „Ape­le Ro­mâne“.

Inves­tiție de am­ploa­re

Sce­na­ri­ul aces­ta ne­ga­tiv va ră­mâne un sim­plu sce­na­riu, ne asi­gu­ră au­to­ri­tăți­le. Au și de ce să fie op­ti­mis­te. Re­cent, a fost sem­nat proi­ec­tul „Re­du­ce­rea ero­zi­u­nii cos­ti­e­re – Fa­za a II-a (2014-2020)“, fi­nan­ţat din fon­duri eu­ro­pe­ne prin Pro­gra­mul Ope­ra­ţi­o­nal Infras­truc­tu­ră Ma­re (POIM). Nu doar că va opri de­zas­trul, ci va crea chiar su­pra­fețe noi de te­ri­to­riu. Eta­pa a do­ua a proi­ec­tu­lui are ca scop asi­gu­ra­rea pro­tec­ţi­ei la ero­zi­u­ne a li­ni­ei ţăr­mu­lui în zo­ne­le Cos­ti­neş­ti, Olimp, Ju­pi­ter - Nep­tun, Bal­ta Man­ga­lia - Ve­nus - Au­ro­ra, Man­ga­lia - Sa­turn şi 2 Mai. Proi­ec­tul are va­loa­rea de apro­xi­ma­tiv 710 mi­li­oa­ne eu­ro şi ur­me­a­ză să fie fi­na­li­zat în ter­men de cinci ani. Ro­mânia, mai ma­re cu 226 hec­ta­re

„Una din­tre mă­su­ri­le pe ca­re le-am luat chiar în pri­me­le zi­le ale man­da­tu­lui meu a fost ace­ea de a reuni, la se­di­ul mi­nis­te­ru­lui, to­ţi di­rec­to­rii Admi­nis­tra­ţi­i­lor Ba­zi­na­le de Apă (ABA) din ţa­ră, pen­tru a sem­na cai­e­te­le de sar­cini pen­tru 13 proi­ec­te fi­nan­ţa­te prin POIM, so­li­ci­tându-le ra­por­tări pe­ri­o­di­ce pri­vind de­ru­la­rea proi­ec­te­lor, şi su­bli­ni­in­du-le din nou im­por­tan­ţa înde­pli­ni­rii cu res­pon­sa­bi­li­ta­te a tu­tu­ror obi­ec­ti­ve­lor. Proi­ec­tul «Re­du­ce­rea ero­zi­u­nii cos­ti­e­re – Fa­za a II-a (2014-2020)» a fost o ma­re pro­vo­ca­re pen­tru mi­ne şi pen­tru spe­cia­liş­tii din Mi­nis­te­rul Ape­lor şi Pă­du­ri­lor şi din cel al Fon­du­ri­lor Eu­ro­pe­ne, pre­cum şi pen­tru Admi­nis­tra­ţia Na­ţi­o­na­lă «Ape­le Ro­mâne» (...). Acest proi­ect nu ştiu da­că es­te cel mai ma­re, dar cu si­gu­ran­ţă es­te prin­tre ce­le mai mari de­ru­la­te în Ro­mânia pe fon­duri eu­ro­pe­ne, apro­xi­ma­tiv 710 mi­li­oa­ne de eu­ro (fă­ră TVA)“, a pre­ci­zat Ioan De­neş. Mi­nis­trul a men­ţi­o­nat că, prin im­ple­men­ta­rea aces­tui proi­ect, su­pra­fa­ţa de pla­je ce va fi re­cu­pe­ra­tă va însu­ma 226 hec­ta­re.

Trei com­po­nen­te

Proi­ec­tul vi­ze­a­ză trei com­po­nen­te, ni­ci­u­na mai im­por­tan­tă de­cât ce­a­lal­tă. În pri­mul rând, prin re­con­struc­ţia stă­vi­la­re­lor Edi­ghi­ol şi Pe­ri­boi­na se va re­du­ce ero­zi­u­nea cos­ti­e­ră, dar în ace­la­şi timp se va pro­te­ja, în acea zo­nă, Re­zer­va­ţia Bi­os­fe­rei Del­ta Du­nă­rii, având în ve­de­re că zo­na ace­lor stă­vi­la­re se află în par­tea su­di­că a Re­zer­va­ţi­ei. A do­ua com­po­nen­tă se re­fe­ră la fap­tul că prin eli­mi­na­rea ero­zi­u­nii cos­ti­e­re se va asi­gu­ra pro­tec­ţia lo­ca­li­tă­ţi­lor men­ţi­o­na­te în proi­ect, de pe li­to­ra­lul Mă­rii Ne­gre. „Ca să vă dau nu­mai un in­di­ciu, o zo­nă pe ca­re vom ac­ţi­o­na es­te cea a Ca­zi­no­u­lui din Con­stan­ţa. A treia com­po­nen­tă, dar nu şi ul­ti­ma, es­te cea re­cre­a­ţi­o­na­lă. De­ru­la­rea proi­ec­tu­lui pre­ve­de ex­tin­de­rea pla­je­lor ca­re nu au fost re­a­li­za­te în eta­pa I, acum ajun­se la di­men­si­uni foar­te mici în ur­ma ero­zi­u­nii. La fi­nal, su­pra­fa­ţa to­ta­lă pe ca­re o re­cu­pe­răm, adi­că pla­je un­de ro­mânii se pot re­la­xa în con­ce­dii de odih­nă, es­te de 226,12 hec­ta­re“, a pre­ci­zat Ioan De­neş.

În pri­ma eta­pă a fost cu­prin­să în in­ves­ti­ţie re­a­bi­li­ta­rea ur­mă­toa­re­lor zo­ne: stă­vi­la­re Edi­ghi­ol şi Pe­ri­boi­na, Ma­maia, To­mis, Agi­gea şi Efo­rie (Cen­tru şi Sud).

Du­ra­tă de viață de 50 de ani

Spe­cia­liş­tii spun că sco­pul proi­ec­tu­lui es­te asi­gu­ra­rea pro­te­cți­ei la ero­zi­u­ne a li­ni­ei țăr­mu­lui în con­diții me­dii anua­le, cât și în tim­pul eveni­men­te­lor cu pe­ri­oa­dă de re­cu­re­nță de până la 1/100 ani, pen­tru o du­ra­tă de viață proi­ec­ta­tă de 50 de ani. În ve­de­rea asi­gu­ră­rii unei pro­te­cții co­res­pun­ză­toa­re a li­ni­ei țăr­mu­lui împo­tri­va ero­zi­u­nii au fost întoc­mi­te trei pla­nuri con­cep­tua­le pen­tru fi­e­ca­re zo­nă in­clu­să în proi­ect. Aces­te pla­nuri con­cep­tua­le au la ba­ză o lis­tă lun­gă de ca­te­go­rii de lu­crări po­si­bi­le, prin­tre ca­re: reînni­si­pa­rea ar­ti­fi­cia­lă a pla­jei, struc­turi cos­ti­e­re co­nec­ta­te cu țăr­mul, struc­turi cos­ti­e­re de larg sub­mer­se și emer­se. Aces­te pla­nuri con­cep­tua­le au fost ve­ri­fi­ca­te cu aju­to­rul mo­de­lă­rii nu­me­ri­ce atât în con­diții me­dii anua­le, cât și în con­diții ex­tre­me. Pla­nu­ri­le con­cep­tua­le pro­pu­se pen­tru fi­e­ca­re lot din ca­drul proi­ec­tu­lui au fost ve­ri­fi­ca­te. Au fost fă­cu­te si­mu­lări pen­tru con­diții in­di­vi­dua­le de val, con­diții me­dii anua­le și con­diții de fur­tu­nă.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.