Locul „magazinelor de vise“a fost luat de reţelele de trafic cu etnobotanice
La camerele de gardă ale spitalelor ajung cel mai des adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani, în 87% din cazuri diagnosticul fiind intoxicare.
La zece ani de la apariția fenomenului, în 2008, consumul de etnobotanice este în continuă creștere. Statisticile indică o creștere ușoară, dar cifrele ilustrează parțial amploarea fenomenului, pentru că au la bază numai cazurile raportate de camerele de gardă ale spitalelor unde ajung tineri în stare foarte gravă după ce au consumat astfel de substanțe și cazurile care ajung să fie anchetate de polițiștii de la Serviciul „Antidrog”. Aceste cazuri sunt doar „vârful aisbergului”. Situația este mai complicată decât acum zece ani, când etnobotanicele erau procurate din „magazinele de vise”, pentru că odată cu desființarea acestor magazine care funcționau la vedere au apărut rețele de traficanți.
De la „magazinele de vise” la „Mary Jo”, berea cu marijuana
Galațiul a fost, timp de câțiva ani, „capitala etnobotanicelor”, aici funcționând din 2009 centrul de distribuție al principalei firme importatoare de substanțe etnobotanice, SC Spice Grup SRL. Firma își avea sediul în centrul Galațiului, pe strada Regiment 11 Siret nr. 35, lângă „Palatul Justiției”. În scurt timp, în oraș au apărut 22 de „magazine de vise” și chiar chioșcuri care vindeau exclusiv etnobotanice. La fel de rapid, a fost dezvoltată și o rețea de magazine „Spice Shop - Magazinul de Vise” la București, Cluj, Târgu Mureș, Sighișoara, Brașov, Ploiești, Bârlad, Constanța și Mamaia. Mulți patroni de spații comerciale erau atrași de preluarea în franciză a mărcii înregistrate grație încasărilor fabuloase. Fenomenul apăruse din cauza legii permisive, care nu interzicea consumul acestor substanțe și era greu de controlat pentru că, pe măsură ce instituțiile implicate în combaterea consumului reușeau să treacă unele etnobotanice pe lista substanțelor interzise, pe piață apăreau „produse” cu alte „rețete”. Autoritățile au încercat să descurajeze consumul de etnobotanice prin campanii de informare în școli, licee și universități, dar fără efect. În noiembrie 2010, Consiliul Municipal Galaţi a hotărât interzicerea funcționării „magazinelor de vise“pe întreg teritoriul orașului. Efectul a fost apariția unor baruri în care erau vândute etnobotanice. În premieră națională, la Galaţi a apărut și berea „Mary Jo”, „berea cu marijuana“, importată din Cehia. O sticlă se vindea cu 13 lei. Diferenţa dintre cânepa industrială, prezentă în berea „Mary Jo”, și marijuana este conţinutul redus de THC (tetrahydrocannabinol), o substanţă halucinogenă. Dacă marijuana conţine 3% THC, cânepa industrială din berea pusă în vânzare în România conţinea doar 0,3% THC. Specialiștii au dat undă verde consumării acestei beri în România.
Rețelele de traficanți, încurajate de legea ambiguă
Între timp, „magazinele de vise” au dispărut, dar au apărut rețelele de trafic cu substanțe psihoactive. Potrivit comisarului-șef Dănuț Lefter, șeful Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) din cadrul IPJ Galați, apariția Legii 194/2011, privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, le-a permis polițiștilor să intervină în combaterea fenomenului infracțional, dar odată cu închiderea „spice shop”-urilor au apărut rețelele de traficanți. „Din anul 2011, în urma controalelor efectuate de lucrătorii din cadrul BCCO Galați – Serviciul Antidrog, în baza legislației de reglementare a operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, aceste magazine au fost închise. După închiderea acestor magazine, profitând de formularea ambiguă și incompletă a textului de lege, precum și de pedepsele prea mici pe care legiuitorul le-a statuat în cazul operațiunilor ilicite cu astfel de produse, în raport de sancțiunile în cazul traficului de droguri, au fost create adevărate rețele infracționale de persoanele care au inițiat și gestionat traficul cu astfel de produse susceptibile, acționând în cadrul unui adevărat «păienjeniș» infracțional, având raporturi de colaborare ori subordonare în cadrul activităților ilicite de comercializare a produselor psihoactive, raporturi ce au îmbrăcat chiar forma mai multor grupuri infracționale organizate”, spune comisarul-șef Dănuț Lefter. Este vorba de grupări numeroase, bine organizate. În 2016, polițiștii de la BCCO Galați au efectuat 28 de percheziţii domiciliare în judeţele Galaţi, Brăila și Tulcea, aducând la audieri 90 de dealeri și consumatori de droguri. Rețeaua de traficanți distribuia droguri de mare risc (comprimate ecstasy) și droguri de risc (produse cannabice sub formă de marijuana). În urmă cu câteva luni, BCCO și DIICOT Galați au destructurat o rețea formată din 41 de persoane, care acționa tot la Galați, Brăila și Tulcea.
Creștere ușoară, dar periculoasă
Statisticile indică o creștere constantă a consumului și, implicit, a infracțiunilor de trafic cu substanțe psihoactive. În perioada ianuarie-noiembrie 2018 la nivelul BCCO Galați au fost înregistrate 163 de cazuri, cu puțin mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 159 de cazuri. „Nu este o creștere care să ne alarmeze, dar orice copil care consumă astfel de substanţe este o pierdere pentru societate, pentru că efectele sunt devastatoare pentru un consumator care devine dependent. Consumul începe de la o vârstă foarte fragedă”, spune șeful BCCO Galați.
Un pliculeț de „spice” costă doar 10 lei
Consumul de substanțe etnobotanice este încurajat și de prețul mic, respectiv 10 lei pentru un pliculeț ce conține cantitatea de aproximativ 0,25 grame de substanță vegetală, suficientă pentru confecționarea unei țigări, comparativ cu marijuana, care se vinde cu 70 de lei gramul. „Având în vedere costul scăzut, produsele de tip spice sunt accesibile unei plaje mari de consumatori, proveniți din toate păturile sociale”, spune comisarul-șef Dănuț Lefter.
Țintele traficanților, adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani
Din datele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați rezultă că victimele consumului de substanțe psihoactive (SNPP) sunt în primul rând adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani. „În ceea ce privește consumul de droguri multiple, SNPP au fost raportate în combinație cu consumul de canabis, alcool, opiacee și medicamente. Peste 90% din persoanele care au ajuns în secțiile de urgență pentru consum de SNPP erau tineri sub 34 ani. Și totuși, vârsta consumatorilor de «legale» variază foarte mult (oscilaţii între 11 și 40 ani). Cu toate acestea, se observă un consum semnificativ în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani”, se spune în raportul DSP Galați. Din situația prezentărilor la camerele de gardă ale spitalelor rezultă că în ultimii doi ani au fost înregistrate semestrial între 65 și 92 de cazuri de urgențe ca urmare a consumului de substanțe psihoactive, cea mai mare parte (87,5%) fiind diagnosticate cu intoxicație. Acest diagnostic a fost urmat de dependență – 4,7%, utilizare nocivă – 3%, tulburări mentale și de comportament – 2,8% – și sevraj – 1,9%.
Droguri „artizanale”: îngrășăminte cu otravă pentru șoareci
În ultimii ani au proliferat și drogurile „artizanale”, la fel de periculoase. La Galați au fost descoperite mai multe cazuri de consum de substanţe cu proprietăţi psihoactive, etnobotanice asociate cu alt tip droguri, spre exemplu cannabis. Sunt comandate pe internet îngrășăminte pentru plante, în cantităţi de 200-300 grame, care sunt amestecate cu substanţe toxice, cum ar fi acetona și otrava de șoareci. Sunt lăsate la macerat timp de o săptămână, după care le ambalează în pliculeţe și le comercializează.