De ce e ne­voie de di­vi­den­de su­pli­men­ta­re la com­pa­ni­i­le de stat și ce se va întâmpla din 2019

Romania Libera - - Dosar - Cris­tian Do­ga­ru

Apă­ru­te pes­te noap­te anul tre­cut, pe fon­dul ob­se­si­ei Gu­ver­nu­lui de a se înca­dra în țin­ta de de­fi­cit de 3%, di­vi­den­de­le su­pli­men­ta­re pro­voa­că și în acest an en­tu­ziasm la bur­să. E drept, unul mai mo­de­rat. În de­fi­ni­tiv, încer­ca­rea de stoar­ce­re su­pli­men­ta­ră de re­sur­se a com­pa­ni­i­lor de stat nu con­tri­bu­ie la crește­rea lor în va­loa­re, ci dim­po­tri­vă. Su­bți­in­du-le re­zer­ve­le, ușu­rându-le de cash, sta­tul nu fa­ce de­cât să le vă­du­ve­as­că de niște po­te­nția­le in­ves­tiții din bani ief­tini, din vis­ti­e­ria pro­prie, tri­mițându-le pe une­le să se împru­mu­te din piață pen­tru a avea bani de noi proi­ec­te. Des­pre ce su­me vor­bim în acest an?

Gu­ver­nul ce­re ca Nu­cle­a­re­lec­tri­ca să dis­tri­bu­ie aproa­pe 500 mi­li­oa­ne lei acți­o­na­ri­lor (com­pa­nia anu­nța­se inițial că va răs­pun­de ce­re­rii sta­tu­lui re­par­ti­zând 238 mi­li­oa­ne lei din re­zer­ve, dar au­to­ri­tăți­le au in­sis­tat că vor mai mult și așa s-a ajuns la 485 mi­li­oa­ne lei); la Rom­gaz su­ma de 500 mi­li­oa­ne lei pe ca­re re­pre­zen­ta­nții com­pa­ni­ei de­cla­rau că o pot pu­ne la dis­po­ziție a fost su­pli­men­ta­tă, la rândul său, până la 716 mi­li­oa­ne lei, iar la Tran­sgaz se va dis­cu­ta pe 3 de­cem­brie des­pre ce su­me va fi vor­ba, la o AGA con­vo­ca­tă în acest scop. Hi­dro­e­lec­tri­ca, sin­gu­ra ma­re com­pa­nie de stat ca­re dis­tri­bu­ie di­vi­den­de su­pli­men­ta­re și ca­re nu es­te lis­ta­tă la bur­să, va oferi, la rândul său, 550 mi­li­oa­ne lei. Având în ve­de­re par­ti­ci­pația sta­tu­lui (80% la Hi­dro­e­lec­tri­ca, 70% la Rom­gaz, 80% la Nu­cle­a­re­lec­tri­ca), pes­te 1,5 mi­liar­de lei ar in­tra în vis­ti­e­ria Gu­ver­nu­lui doar în ur­ma di­vi­den­de­lor su­pli­men­ta­re vo­ta­te în acest an.

E mult, e puțin, s-ar fi pu­tut lip­si Gu­ver­nul de ju­mu­li­rea com­pa­ni­i­lor de stat? Având în ve­de­re că anul tre­cut de­fi­ci­tul bu­ge­tar a to­ta­li­zat 24 mi­liar­de lei, re­zul­tă că apro­xi­ma­tiv 7% din aces­ta ar pu­tea fi fi­na­nțat din di­vi­den­de­le su­pli­men­ta­re ale com­pa­ni­i­lor (din di­vi­den­de­le nor­ma­le sta­tul își fi­xa­se su­ma-re­per de 3,5 mi­liar­de lei în 2018, dar va ur­ca, pro­ba­bil, la pes­te 5 mi­liar­de so­co­tind și di­vi­den­de­le su­pli­men­ta­re). Nu es­te de­loc de ne­gli­jat acest pro­cent și din acest mo­tiv po­ves­tea di­vi­den­de­lor su­pli­men­ta­re a apă­rut în 2017 și 2018, pe fon­dul unor chel­tu­i­e­li ma­jo­ra­te de per­so­nal.

De anul vi­i­tor, însă, lu­cru­ri­le se schim­bă da­că Fon­dul Su­ve­ran de in­ves­tiții își in­tră în pâi­ne. Di­vi­den­de­le ma­ri­lor com­pa­nii de stat vor in­tra în aces­ta și nu mai pot con­tri­bui la cos­me­ti­za­rea de­fi­ci­tu­lui bu­ge­tu­lui pu­blic. Es­te ade­vă­rat, poa­te fi doar pa­rțial o ves­te proas­tă pen­tru Gu­vern, având în ve­de­re fap­tul că Fon­dul Su­ve­ran a fost con­ce­put pen­tru in­ves­tiții oco­li­te în do­me­nii de in­te­res pen­tru au­to­ri­tăți, fă­ră ris­cul ca aces­tea să fie ca­ta­lo­ga­te de UE ca aju­toa­re de stat („in­ves­tește Fon­dul, nu in­ves­tește sta­tul“).

Cu alte cu­vin­te, chiar da­că Gu­ver­nul ră­mâne fă­ră ba­nii din di­vi­den­de­le com­pa­ni­i­lor ca­re vor in­tra în com­po­ziția Fon­du­lui Su­ve­ran, fap­tul că Fon­dul va de­ma­ra, la rândul său, in­ves­tiții în eco­no­mie poa­te scu­ti sta­tul de alo­cări si­mi­la­re în acest scop. Adi­că ba­nii se pot plim­ba din­tr-un bu­zu­nar în altul, ră­mâne de vă­zut cu ce efec­te asu­pra pa­ra­me­tri­lor ma­cro­e­co­no­mici (de­fi­cit pu­blic).

Re­venind la com­pa­ni­i­le de stat ca­re pi­erd din re­zer­ve din cau­za di­vi­den­de­lor su­pli­men­ta­re, în con­diți­i­le în ca­re di­vi­den­de­le nor­ma­le re­pre­zen­tau ori­cum 90% din pro­fit în ur­ma unui me­mo­ran­dum al Gu­ver­nu­lui, pen­tru une­le din­tre aces­tea re­nu­nța­rea la cash va avea cos­turi pi­pe­ra­te având în ve­de­re că do­bânzi­le au ieșit din zo­na mi­ni­me­lor, iar cos­tu­ri­le cre­di­tu­lui tind să ur­ce. Mă re­fer la ce­le afla­te în pro­ce­se cos­ti­si­toa­re de re­teh­no­lo­gi­za­re (Nu­cle­a­re­lec­tri­ca), de in­ves­tiții pen­tru ex­tin­de­rea ca­pa­ci­tăți­lor (Tran­sgaz – ve­zi ga­ze­le din Ma­rea Ne­a­gră). Ră­mâne de vă­zut cum se vor tra­nșa lu­cru­ri­le la Tran­se­lec­tri­ca (și aici sunt în aștep­ta­re in­ves­tiții în rețea). Impac­tul va fi re­dus la Hi­dro­e­lec­tri­ca – mar­jă ma­re de pro­fit și fă­ră mari in­ves­tiții în de­ru­la­re – și, într-o mă­su­ră mai mi­că, la Rom­gaz – deși și în acest caz in­ves­tiți­i­le în pros­pec­ta­re se im­pun re­gu­lat pen­tru a ți­ne pa­sul cu epu­i­za­rea re­zer­ve­lor și des­co­pe­ri­ri­le con­cu­re­nței, Pe­trom.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.