Data de la care va crește salariul minim devine incertă
Creșterea salariului minim pe economie, pe care Guvernul PSD-ALDE dorește să o aplice în mod diferențiat (în funcție de studii și vechimea în muncă), a devenit incertă în urma presiunilor făcute de patronate.
Guvernul intenționa să mărească salariul minim cu două luni mai devreme decât preconizase, respectiv la 1 noiembrie a.c., după cum anunțase în octombrie Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme. Ea precizase atunci că salariul minim va fi diferenţiat în funcţie de studii sau vechime: 2.080 lei brut pe ţară și 2.350 lei pentru angajaţii cu studii superioare sau pentru cei cu 15 ani vechime. Termenul a fost mutat apoi la 1 decembrie, dată confirmată și de premierul Viorica Dăncilă, dar și de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, salariul minim pe economie este de 1.900 lei pe lună. Patronatele s-au opus din prima clipă după ce măsura a fost anunțată de Olguța Vasilescu, argumentând că, deși pe termen scurt va însemna mai mulți bani la bugetul de stat, pe termen mediu efectul va fi acela că mulți angajați vor fi concediați, iar munca la negru va lua din nou avânt. După multe analize și discuții, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pare să nu mai fie atât de sigur cu privire la ceea ce a afirmat. El a revenit, marți, pe acest subiect, afirmând că Guvernul va lua o decizie în zilele următoare. „Încă nu s-a mutat (n.red. – de la 1 decembrie la 1 ianuarie majorarea salariului minim pe economie). Este o decizie în curs. Erau cele două date, 1 decembrie și 1 ianuarie, și se va lua o decizie în Guvern în următoarele zile“, a spus Teodorovici. Oficialul a confirmat că măsura este prinsă în bugetul de stat pe anul viitor.
„E o discuţie cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Ca principiu, e corect ca, în timpul jocului, regulile să fie schimbate cât mai puţin. Invocând mereu acea predictibilitate pe care trebuie să o respectăm, trebuie să arătăm mediului de afaceri că suntem un partener serios care sprijină această zonă a economiei, înţelegând cu toţii, mai ales cei de stânga, că un mediu economic puternic este cel care îţi asigură și redistribuirea unei părţi a veniturilor către partea mai puţin fericită a populaţiei. Este o logică, zic eu, de bază“, a spus Teodorovici.
Ialomițianu: 41% din creșterea salarială merge la buget
Fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu (PNL), consideră că stabilirea salariului minim brut pe economie trebuia să fie o oportunitate pentru Executiv în vederea stimulării tinerilor de a urma cursurile unei școli profesionale, lucru cerut și de mediul de afaceri. „Diferențierea acestui salariu ar fi trebuit să se efectueze între persoanele care au o calificare și cele care prestează muncă necalificată. Din păcate, actuala guvernare a stabilit salariul minim brut pe economie în funcție de studii și vechime, indiferent de munca prestată, afectând competitivitatea, deoarece majorarea salarială nu are la bază creșterea productivității muncii“, a afirmat Ialomițianu. În opinia sa, graba adoptării acestei măsuri se justifică mai mult prin dorința de majorare a încasărilor bugetare și mai puțin prin creșterea reală a veniturilor salariale. Aceasta deoarece măsura este generatoare de inflație și are efect negativ asupra locurilor de muncă din sectorul privat. Din această creștere salarială, 41% reprezintă impozite și contribuții la bugetul general consolidat – a precizat fostul ministru. Atât reprezentanții companiilor mici și mijlocii,cât și cei ai companiilor mari solicită autorităţilor ca stabilirea salariului minim pe economie să fie realizată printr-un mecanism bazat pe criterii transparente și obiective, care să determine predictibilitatea acestuia. Patronatele cer un amplu proces de consultare publică în acest sens, amintind că un astfel de mecanism a fost lansat anul trecut, dar apoi a fost abandonat fără nicio explicație de către guvernanți.