Sănătate din natură - alimentaţia ideală pentru o zi de post

Ce ne îngrașă când ținem post

Postul Crăciunului este perioada ideală pentru a ne reaminti importanța cumpătării, iertării și a bunătății. Mai mult, alegerile alimentare corecte pot menține greutatea optimă. Însă, în aceeași măsură, opţiunile neinspirate pot duce la îngrășare, fenomen remarcat de experții în nutriție.

„ Ce facem noi, românii, în post? Păi, ne cam îndopăm cu pâine, cornuri și covrigi, cu diverse produse din soia pe care le găsim ușor în supermarketuri, cu tot felul de zacuști uleioase și alte produse care nu duc în final decât la îngrășare, la tulburări gastroduodenale, care nu slujesc în niciun caz ideii de post și de bine. De cele mai multe ori, produsele de post, cele pe care le găsim atât de ușor, sunt produse care conțin carbohidrați sau grăsimi. Carbohidrații sunt în pâine, paste, cornuri, covrigi, iar grăsimile de post sunt uleiurile vegetale și tot felul de alte produse care conțin ulei”, remarcă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina stilului de viață, care a slăbit peste 100 de kilograme. El recomandă adoptarea programului de 3 mese pe zi și 2 gustări. “Celula noastră este ca o baterie care se descarcă la aproximativ 2, 3 ore și atunci trebuie să o reîncărcăm. Creierul funcționează pe baza principiului supraviețuirii, pentru momentele când nu mai avem acces la alimente. Ce se întâmplă dacă ocolim o gustare sau o masă? La masa următoare, vom depune caloriile sub formă de grăsime pentru că celula noastră se protejează și va face rezerve”, explică dr. Bălănică riscul îngrășării dacă nu se respectă intervalul de maximum 3 ore între mese.

Lipsa senzaţiei de saţietate adună kilograme

De altfel, riscul de îngrășare este unul major în post. Pe de o parte, din lipsa proteinelor animale care dau sațietate. Apoi, din înlocuirea acestora cu proteine vegetale care pot veni la pachet cu mulți carbohidrați, cum este cazul leguminoaselor: fasole, soia, mazăre sau năut. De asemenea, în post există riscul abuzului de alimente cu carbohidrați și grăsimi vegetale, tocmai pentru a potoli senzația de foame. Excesul de carbohidrați cu absorbție rapidă ne întreține foamea, așa că mesele de post necesită mai multă atenție decât ne-am fi imaginat. “Cum ar arăta, așadar, o zi de post? O putem începe cu fructe, dacă tolerăm să mâncăm fructele pe stomacul gol. Care sunt

Perioada postului ne poate aduce un plus de vitamine și antioxidanți din plante şi ne putem obișnui cu un program regulat de mese și gustări, redescoperind gustul legumelor şi al fructelor. fructele cu o cantitate mare de antioxidanți și fibre și mai mică de fructoză? Mărul verde, kiwi, ananas și fructe de pădure. Cam cât mănânc? Când vorbim de fructe, vorbim cam de o mână, deci fiecare măsoară cu mâna lui. Dacă nu tolerăm să mâncăm fructe pe stomacul gol, putem să mâncăm o pastă de năut fiert, mixat cu dovlecel, condimente, verdețuri, mirodenii, fiecare după gust, pe care putem să o tartinăm pe o felie, două de pâine prăjită, alături de câteva legume de culoare verde”, descrie câteva variante pentru mic dejun în post dr. Florin Ioan Bălănică.

La gustare, medicul recomandă laptele de migdale sau pe cel de soia. Atenție însă la etichetele produselor din supermarket - optați pentru variantele fără zahăr. De asemenea, încercați să evitați Celula noastră este ca o baterie care se descarcă la aproximativ 2, 3 ore și atunci trebuie să o reîncărcăm, iar creierul funcționează pe baza principiului supraviețuirii, pentru momentele când nu mai avem acces la alimente.“

DR. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ, SPECIALIST ÎN MEDICINA STILULUI DE VIAȚĂ

produsele care au mai mult de 3 E-uri pe etichetă. “La prânz, putem consuma o supă cremă de ciuperci, o supă de linte, o fasole verde cu usturoi, o mâncare de fasole boabe, de preferat cât mai închisă la culoare, chiar neagră, pentru că acelea sunt boabele cu o cantitate mare de proteine. Cu alte cuvinte, putem consuma mâncăruri bazate pe legumele proteice: linte verde, fasole cu boabe închise la culoare, fasole verde, năut, mazăre, broccoli. Trebuie să știți că mazărea are o cantitare mare de carbohidrați și amidon. Așadar, alegem o supă cremă sau o mâncare gătită la abur, cuptor sau pe aragaz. Eu întotdeauna sfătuiesc pacienții să gătească cu supă, adică cu fiertură de pătrunjel, țelină, păstârnac, mai ales în post, pentru că așa dăm gust bun alimentelor și nu vom folosi ulei, prăjeli sau rântașuri”, recomandă medicul expert în medicina stilului de viață. Cea de-a doua gustare poate fi luată între orele 16 și 17 și poate consta în lapte vegetal sau o tartină cu o pastă de leguminoase. Cina trebuie să fie ușoară, chiar dacă vorbim despre una compusă din legume.

Verdele trebuie să fie vedeta în farfurie dacă ținem post. Așa că trebuie să optăm preponderent pentru spanac, sparanghel, fasole verde, salată, verdețuri, linte verde, varză, castraveți, ardei și dovlecei. La polul opus, sunt alimentele procesate, fără nutrienți de valoare, cele cu multă făină albă, grăsimi vegetale și zahăr. Cartofii trebuie consumați ocazional, cu măsură și trebuie copți. Orezul se reduce la o lingură, pâinea integrală la o felie, iar fructele oleaginoase la un număr de maximum 10. Nu abuzăm de fructe, uleiuri, măsline și nici de miere. În schimb, profităm la maximum de zilele cu dezlegare la pește. “În zilele respective, este indicat să consumăm cât mai mult pește. Chiar recomand persoanelor supraponderale și celor care vor să slăbească și vor să țină post 5 mese pe zi de pește cu legume de culoare verde. Se pot varia peștele roșu (somon, ton) cu peștele alb (păstrăv, cod, biban, dorada) sau fructele de mare. Sunt multe sortimente disponibile pe piață din care se pot face mâncăruri simple, ușoare, la cuptor, la grătar sau fierte. Se pot face salate cu pește, se pot folosi dressinguri diverse din muștar fără zahăr, usturoi, lămâie care dau gust bun alimentelor”, descrie variantele sănătoase medicul.

„Înfometarea“inteligentă, restart pentru organism

Postul este o perioadă optimă pentru a da un boost de energie și sănătate corpului. Iar fastingul - acele perioade de post intermitent - poate fi integrat cu succes în dieta omului modern, tot mai sedentar și mai expus stresului, dar și abundenței alimentare. “Fastingul este o perioadă de minimum 14 ore de repaus alimentar, adică nu mai mâncăm nimic solid de la 8 seara până a doua zi la 10 sau 12. Rolul fastingului este arderea grăsimilor de pe organele interne și stimularea de celule noi la nivelul tractului digestiv. Eu țin fasting intermitent cam o săptămână pe lună și mă ajută foarte mult. E o chestiune de setting mental ca să facem acest lucru, nu e dificil. Ne ajută pentru a menține o stare bună de sănătate, este utilă și celor care vor să scadă în greutate sau care au dislipidemii, tulburări în metabolismul grăsimilor. Fastingul ajută la o ardere constantă a grăsimilor”, enumeră beneficiile postului intermitent dr. Florin Ioan Bălănică.