Creșterea salariului minim afectează mediul de afaceri

România – fără studiu de impact

În România se iau măsuri fiscale ori salariale fără a se realiza un studiu de impact care să indice efectele pe care acestea le vor avea. Creşterea repetată a salariului minim este un exemplu. O creştere care, pe de altă parte, este şi acum incertă.

În România se iau măsuri fiscale ori salariale fără a se realiza un studiu de impact care să indice efectele pe care acestea le vor avea. Creșterea repetată a salariului minim este un exemplu. O creștere care, pe de altă pate, este și acum incertă.

Ar urma ca salariul minim brut pe economie, care a fost mărit, prin decizia Guvernului, de la 1.450 lei la 1.900 lei, să crească din nou, la peste 2.000 de lei, dar diferenţiat (2.080 lei pentru cei fără studii superioare și 2.350 lei pentru studii superioare sau vechime în muncă de peste 15 ani).

Noua creștere a salariului minim a fost promisă pentru 1 ianuarie 2019. Apoi a apărut un memorandum trimis de Executiv la Bruxelles, conform căruia salariul minim brut pe economie nu va crește. Ulterior, a apărut informaţia că, totuși, va crește, dar de la 1 noiembrie.

Iarăși a apărut informaţia privind o amânare, întâi până la 1 ianuarie 2019, apoi până la 1 decembrie 2018. A urmat un zvon, că majorarea se va face în decembrie, dar nu se știe când. Nici acum nu e clar ce se va întâmpla. În acest timp, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut Testul IMM, folosind respondenţi din mediul de business.

52,20% dintre aceștia evidenţiază riscul unor concedieri din cauza majorării salariului minim pe economie. Chestiunea ar putea fi privită în contextul crizei bugetare. „România liberă“a arătat în noiembrie că, practic, combinaţia dintre creșterea precedentă a salariului minim brut pe economie (de la 1.450 lei la 1.900 lei) și Marea Revoluţie Fiscală (OUG 79/2017 privind trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat) ar duce la o rotire a banilor.

Mărirea salariilor ce aduce bani mai mulţi la buget

La finalul ciclului financiar cresc veniturile la buget. „Cel mai bine ar fi să nu se mai discute despre salariul brut, ci despre cheltuiala totală a angajatorului, ce cuprinde brutul și cheltuielile acestuia pentru salariat“, atrăgea atenţia analistul economic Ion Radu Zilișteanu.

Practic, reprezentanţii Executivului „au promis electoral că măresc salariul“. „Guvernele succesive PSD au purces la acest artificiu de mutare a contribuţiilor (…). În sarcina angajatorului nu mai există decât contribuţia asiguratorie pentru muncă, nesemnificativă ca procent“, a spus Zilișteanu.

„Din păcate însă – spune Monica Ţariuc, reprezentant Deloitte România – dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul clasamentului central – est-european“, ceea ce înseamnă că „la sfârșitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune“.

La orizont, concedieri

Revenind la Testul IMM făcut de CNIPMMR, din cei 52,20% respondenţi, 72,40% au menţionat că ar putea disponibiliza între 1 și 5 salariaţi. Aceasta a fost, conform Mediafax, opţiunea ce a atras mai multe voturi, în condiţiile în care întrebarea permitea răspunsuri multiple.

14,1% dintre întreprinzătorii respondenţi iau în calcul concedierea angajaţilor cu peste 15 ani vechime. 13,5% pe cei cu studii superioare. Este observabilă legătura cu eventuala creștere mai accentuată a salariului minim pe economie, la 2.350 lei, în loc de 2.080 lei.

12,9% dintre întreprinzători se gândesc să concedieze salariaţi necalificaţi. 12,9% iau în calcul să concedieze zece angajaţi, 7,6% între șase și zece și 5,9% plănuiesc să-i dea afară pe angajaţii calificaţi.

Mică analiză de impact

Să facem calcule. La un IMM cu 100 de angajaţi, grosso modo, baza de calcul a fondului de salarii se schimbă pentru toţi salariaţii. Dacă firma are 30 de salariaţi cu studii superioare sau vechime în muncă peste 15 ani, impactul salarial este de 13.500 de lei lunar. La restul de 70 de salariaţi, impactul este de 12.600 de lei. În total, un impact de 26.100 de lei, adică de peste 5.500 de euro. Anual, un impact de aproape 67.000 de euro. Există firme care pur și simplu nu-și permit acest efort financiar notabil.

Este, într-un fel, analog cu ce se întâmplă în domeniul creditelor bancare când apare o criză. Un anumit portofoliu de clienţi stă pe o marjă de 1%. Creditaţii devin purtători de credite neperformante în anumite condiţii, precum creșterea dobânzilor bancare la creditele cu dobândă variabilă.

Astfel, băncile respective au probleme de impact. Analog, din cauza creșterii salariului minim, un portofoliu de firme ce stă pe marje mici de profit intră în criză ca impact al majorărilor salariului minim brut.

Firmele pe lohn, afectate

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, spune că există firme care „pur și simplu nu pot avea marje mari de profit, cum sunt cele ce se bazează pe contracte de lohn. Natura afacerii impune un anumit cost cu personalul. Este vorba despre contracte deja discutate, stabilite pe ani de zile“.

„De aceea este bine ca afaceriștii să știe din timp. Previzibilitatea este foarte importantă pentru ca aceștia să nu fie afectaţi. Sunt zeci de mii de locuri de muncă în această industrie (n.n. – a lohn-ului). Mai sunt alte multe exemple. O analiză sau o metodologie serioasă ar putea arăta ce se întâmplă“, a explicat Jianu pentru „România liberă“.

Totuși, arată specialistul, care a fost ministrul IMM-urilor în Cabinetul Grindeanu, „s-ar putea spune că «1% din portofoliul nostru este afectat», dar, pe de altă parte, se constată că o altă industrie care are un grad mare de competitivitate are de beneficiat“.

„Atunci noi, ca ţară, ne asumăm acest lucru, dar ce punem în loc? Pe principiul vaselor comunicante, îi afectăm pe unii, dar îi ajutăm pe alţii. Pe de-a întregul, economia se dezvoltă și intervenim acolo unde este cazul“, a detaliat Florin Jianu.

Știm aceste lucruri? „Nu. În acest moment, nici măcar lucrurile acestea nu se știu“, arată Jianu.

Nu s-a făcut un studiu de caz? Un studiu de impact? „Nu, deși este obligatoriu. Prin lege, este obligatoriu să faci Testul IMM, care înseamnă analiză de impact pe cei mai vulnerabili actori economici. Cei mici și cei mijlocii. Așa cum am făcut noi această analiză. Am studiat impactul pe 1.000 de companii“, a declarat președintele CNIPMMR.

Unde ar trebui să fie prezent studiul de impact în proiectul creșterii salariului minim? În nota de fundamentare? „Da. În nota de fundamentare este obligatoriu să atașezi această analiză de impact. La modificarea Codului Fiscal, de exemplu, să luăm cazul celebrei OUG 79. Scrie că nu are impact asupra mediului de afaceri. Dacă acel act normativ nu a avut impact... iar la această nouă creștere a salariului minim nici nu s-au mai obosit să scrie“, a declarat Florin Jianu pentru „România liberă“.