Ca­blu­ri­le sub­ma­ri­ne, în cen­trul bă­tă­li­ei Inter­ne­tu­lui mon­dial

Expe­rții es­ti­me­a­ză că pen­tru mul­tă vre­me ca­blu­ri­le sub­ma­ri­ne vor ră­mâne un ac­tiv in­for­ma­tic cen­tral, con­fe­rind ce­lor ca­re le con­tro­le­a­ză un as­cen­dent spe­cial.

Romania Libera - - Externe - Ga­bri­e­la Anghel

Un ra­port al think-tank-ului bri­ta­nic Po­li­cy Exchan­ge asu­pra im­por­ta­nței stra­te­gi­ce a le­gă­tu­ri­lor sub­ma­ri­ne ara­tă că „nu exis­tă alter­na­ti­vă la uti­li­za­rea ca­blu­ri­lor sub­ma­ri­ne”.Sa­te­liții nu pot răs­pun­de exi­ge­nțe­lor co­mu­ni­cați­i­lor so­ci­e­tății și eco­no­mi­ei di­gi­ta­le mo­der­ne și pen­tru o ța­ră a dis­pu­ne de ca­bluri înse­am­nă că dis­pu­ne de o des­chi­de­re spre lu­me. Expe­rții su­bli­nia­ză de exem­plu că fă­ră astfel de ca­bluri, Ma­rea Bri­ta­nie va mer­ge drept spre fa­li­ment. De ase­me­nea, ță­ri­le ca­re le găz­du­i­esc își vor ve­dea in­fras­truc­tu­ri­le teh­ni­ce dez­vol­tându-se, de­venind te­ri­to­rii de pre­di­le­cție pen­tru in­sta­la­rea de da­ta-cen­ter și de in­fras­truc­turi teh­no­lo­gi­ce. Crește de­pen­de­nța Inter­ne­tu­lui de rețe­aua sa fi­zi­că de ca­bluri și de cen­tre de da­te și pen­tru asi­gu­ra­rea in­de­pen­de­nței lor, gi­ga­nții sec­to­ru­lui in­ves­tesc în aces­te in­fras­truc­turi. Sche­le­tul Inter­ne­tu­lui es­te com­pus din trei ele­men­te ma­jo­re – da­ta-cen­tre ca­re găz­du­i­esc și ana­li­ze­a­ză in­for­mați­i­le pe ca­re le ac­ce­săm (exis­tă mai mul­te mii în lu­me), rețe­le­le, ca­re tran­spor­tă aces­te in­for­mații din și spre apa­ra­te (cal­cu­la­toa­re, te­le­foa­ne, etc) și punc­te de in­ter­co­ne­xi­u­ne ca­re pun în le­gă­tu­ră rețe­le­le și da­ta-cen­ter. Ca­blu­ri­le sub­ma­ri­ne sunt în nu­măr de 448 în lu­me, având o lun­gi­me cu­mu­la­tă de 1,2 mi­li­oa­ne km.

La sca­ră mon­dia­lă, ca­blu­ri­le sub­ma­ri­ne au o im­por­ta­nță cru­cia­lă, pen­tru că 99 % din te­le­co­mu­ni­cați­i­le in­ter­con­ti­nen­ta­le și 10.000 de mi­liar­de de ope­rați­uni fi­nan­cia­re co­ti­di­e­ne uti­li­ze­a­ză ace­as­tă ca­le. Ce­ea ce o fa­ce „ta­lo­nul lui Achi­le” al web-ului. Atunci când se evo­că vul­ne­ra­bi­li­tăți­le lu­mii in­for­ma­ti­ce, ne gândim ade­sea la ata­curi ci­ber­ne­ti­ce, dar es­te vul­ne­ra­bi­lă și com­po­nen­ta ma­te­ria­lă. În oc­tom­brie 2015, Alge­ria s-a tre­zit lip­si­tă de 80 % din ca­pa­ci­tăți­le sa­le de ac­ces la Inter­net aproa­pe o săp­tă­mână. Cau­za a fost greșe­a­la echi­pa­ju­lui unei na­ve ca­re a arun­cat și apoi a ri­di­cat an­co­ra aco­lo un­de tre­cea un ca­blu sub­ma­rin stra­te­gic. Doi ani mai târziu, în iu­lie 2017, ace­lași sce­na­riu s-a re­pe­tat în ape­le so­ma­le­ze, un­de un port-con­tai­ner a pri­vat ac­ci­den­tal So­ma­lia de Inter­net trei săp­tă­mâni. Și ca­zu­ri­le de între­ru­peri ac­ci­den­ta­le ale Inter­ne­tu­lui înre­gis­tra­te du­pă 2000 ara­tă fra­gi­li­ta­tea re­a­lă a rețe­lei.

O rețea vul­ne­ra­bi­lă

Lo­ca­li­za­rea ca­blu­ri­lor es­te cu­nos­cu­tă – cu ex­ce­pția uno­ra cu vo­cație mi­li­ta­ră – și tre­ce­rea lor prin ape­le ma­ri­ne cre­e­a­ză din ce în ce mai mult un vid ju­ri­dic ca­re ar fa­ci­li­ta po­si­bi­li­ta­tea unui atac. În afa­ra spi­o­na­ju­lui, poa­te exis­ta un risc de tăi­e­re în caz de con­flict. Exem­plul da­te­a­ză din 1914, când Ma­rea Bri­ta­nie a tăiat ca­blu­ri­le ca­re fo­lo­se­au Ger­ma­ni­ei pen­tru co­mu­ni­cați­i­le sa­le tran­sa­tlan­ti­ce. Expe­rții su­sțin că Ru­sia dis­pu­ne de ma­te­ria­lul ne­ce­sar pen­tru acest tip de ope­rați­uni. Pre­ze­nța na­vei oce­a­no­gra­fi­ce ru­se Yan­tar în apro­pi­e­rea ca­blu­ri­lor ame­ri­ca­ne a tre­zit sus­pi­ci­u­ni­le Was­hin­gto­nu­lui în 2015. du­pă ce în 2008 a fost re­pe­ra­tă o tăi­e­re la un ca­blu în Ma­rea Ne­a­gră, chiar înain­tea con­flic­tu­lui din Ge­or­gia. Și, în alt re­gis­tru, în tim­pul în in­sta­la­rea ca­blu­ri­lor, Alca­tel epi­so­du­lui des­fășu­ră­rii Sub­ma­ri­ne Net­wor­ks fo­rțe­lor ru­se în Cri­me­ea, fi­ind li­der mon­dial al pi­eței, în 2014, pe­nin­su­la a fost pe ca­re o do­mi­nă ală­turi de izo­la­tă de res­tul Ucrai­nei fir­ma ame­ri­ca­nă TE Sub­com prin tăi­e­rea fi­zi­că a co­mu­ni­cați­i­lor.Ris­cul și de cea ni­po­nă NEC. te­ro­rist nu Gi­ga­nții ame­ri­cani ai Inter­ne­tu­lui es­te nici el ab­sent. În 2007, in­ves­tesc în ca­bluri Sco­tland Yard a de­ju­cat un pen­tru a dis­pu­ne de o proi­ect al Al Qa­e­da ca­re vi­za ca­pa­ci­ta­te cres­cu­tă pen­tru in­fras­truc­turi vi­ta­le pen­tru ex­por­ta­rea co­nți­nu­tu­lui pe Inter­net în Ma­rea Bri­ta­nie. ca­re îl vând. Mi­cro­soft și Fa­ce­book În ul­ti­mii ani, con­se­ci­nțe­le s-au aso­ciat pen­tru unui astfel de atac ar fi cu in­sta­la­rea unui nou ca­blu mult mai im­por­tan­te întru­cât ca­re le­a­gă SUA de Spa­nia. Inter­ne­tul ocu­pă un loc Aces­te in­ves­tiții re­pre­zin­tă din ce în ce mai ex­tins în un nou ca­pi­tol în dez­vol­ta­rea so­ci­e­tăți­le noas­tre. ca­blu­ri­lor, ca­re a fost

Sta­te­le co­nști­en­ti­ze­a­ză mai mult de­zor­do­na­tă. De ace­as­tă pro­ble­mă și re­vis­te exem­plu, bu­la Inter­net din de spe­cia­li­ta­te evo­că acest anii 2000 a con­dus la cre­a­rea ca­rac­ter cru­cial al ca­blu­ri­lor unei su­pra-ca­pa­ci­tăți în sub­ma­ri­ne. Fra­nța dis­pu­ne Atlan­ti­cul de Nord,re­sor­bi­tă de atuuri stra­te­gi­ce ma­jo­re 15 ani mai târziu.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.