Cre­a­rea unei Bi­se­rici au­to­ce­fa­le în Ucrai­na

Con­flict între Mos­co­va și Con­stan­ti­no­pol pen­tru con­tro­lul lu­mii or­to­do­xe

Romania Libera - - Prima Pagina - S Ga­bri­e­la Anghel

Un Con­ci­liu ecle­zias­tic or­to­dox ucrai­nean a pro­cla­mat o Bi­se­ri­că au­to­ce­fa­lă în Ucrai­na și a ales pri­mul său mi­tro­po­lit, Epip­ha­ne, gu­ver­na­tor al Pa­triar­ha­tu­lui din Ki­ev, pen­tru a con­du­ce no­ua Bi­se­ri­că, o „de­ci­zie nu­lă“pen­tru Mos­co­va.

Un Con­ci­liu ecle­zias­tic or­to­dox ucrai­nean a pro­cla­mat o Bi­se­ri­că au­to­ce­fa­lă în Ucrai­na și a ales pri­mul său mi­tro­po­lit, Epip­ha­ne, gu­ver­na­tor al Pa­triar­ha­tu­lui din Ki­ev, pen­tru a con­du­ce no­ua Bi­se­ri­că au­toh­to­nă, o „de­ci­zie nu­lă“pen­tru Mos­co­va.

Anu­nțul cre­ă­rii unei Bi­se­rici in­de­pen­den­te de tu­te­la re­li­gi­oa­să a Mos­co­vei a fost fă­cut în fața unei mu­lți­mi de cre­di­ci­oși reu­niți la Ki­ev, ca­pi­ta­la Ucrai­nei, de că­tre preșe­din­te­le Pe­tro Po­roșen­ko, ca­re a fă­cut din in­de­pen­de­nța re­li­gi­oa­să a ță­rii sa­le o pro­ble­mă de „se­cu­ri­ta­te nați­o­na­lă“și unul din ele­men­te­le-cheie ale cam­pa­ni­ei sa­le elec­to­ra­le pen­tru pre­zi­de­nția­le­le din 31 mar­tie anul vi­i­tor. Au­to­ri­tăți­le au des­fășu­rat pes­te 4.000 de po­lițiști și mem­bri ai Găr­zii nați­o­na­le cu oca­zia aces­tui Con­ci­liu, reu­nit sâmbă­tă în Ca­te­dra­la Sfânta So­fia din cen­trul Ki­e­vu­lui, în ab­se­nța no­ta­bi­lă a prin­ci­pa­li­lor re­pre­zen­ta­nți ai ari­pii ră­ma­să fi­de­lă Ru­si­ei. Mi­tro­po­li­tul Epip­ha­ne ales în frun­tea noii Bi­se­rici in­de­pen­den­te es­te un tânăr ecle­ziast în vârstă de 39 de ani, până acum prea puțin cu­nos­cut pu­bli­cu­lui, con­si­de­rat apro­piat al pa­triar­hu­lui de Ki­ev, Fi­la­ret,

ex­co­mu­ni­cat de Mos­co­va și re­a­bi­li­tat de Pa­triar­ha­tul din Con­stan­ti­no­pol în oc­tom­brie.

Eveni­men­tul reu­nește în prin­ci­pal do­uă for­mați­uni or­to­do­xe di­si­den­te, Pa­triar­ha­tul din Ki­ev, au­to­pro­cla­mat în 1992 și mi­ca Bi­se­ri­că de­cla­ra­tă au­to­ce­fa­lă. Ari­pa loia­lă Pa­triar­ha­tu­lui din Mos­co­va, ca­re a pi­er­dut o par­te a cre­din­ci­oși­lor de la de­bu­tul cri­zei cu Ru­sia în 2014, dar ca­re dis­pu­ne de cel mai ma­re nu­măr de pa­ro­hii în Ucrai­na, a res­pins con­ci­li­ul ca „ile­gal“și a in­ter­zis cle­ru­lui său să par­ti­ci­pe. De­ci­zia

acor­dă­rii in­de­pen­de­nței re­li­gi­oa­se a Ucrai­nei a stârnit iri­ta­rea Bi­se­ri­cii ru­se, ca­re a de­nu­nțat o „schis­mă“și a rupt le­gă­tu­ri­le cu Con­stan­ti­no­po­lul. Acest Con­ci­liu in­ter­vi­ne la cinci ani du­pă o cri­ză fă­ră pre­ce­dent între Ki­ev și Mos­co­va. Ru­sia a ane­xat pe­nin­su­la Cri­me­ea în 2014, du­pă veni­rea la pu­te­re a noi­lor au­to­ri­tăți pro-oc­ci­den­ta­le în ur­ma sânge­ro­su­lui Eu­ro­mai­dan, ca­re a răs­tur­nat pu­te­rea ale­a­să de­mo­cra­tic, și apoi iz­buc­ni­rea con­flic­tu­lui sânge­ros în es­tul se­pa­ra­tist al ță­rii, ca­re a fă­cut pes­te 10.000 de mo­rți. La sfârși­tul

lu­nii noi­em­brie, si­tuația s-a de­gra­dat și mai mult când Ru­sia a in­ter­cep­tat trei na­ve de răz­boi ucrai­ne­ne în lar­gul Cri­meii, pri­ma con­frun­ta­re mi­li­ta­ră des­chi­să între cei doi ve­cini.

Pur­tă­to­rul de cu­vânt al Pa­triar­ha­tu­lui din Mos­co­va a de­cla­rat că pen­tru Bi­se­ri­ca or­to­do­xă ru­să, de­ci­zia Con­ci­li­u­lui ucrai­nean de la Ki­ev es­te „nu­lă“din punct de ve­de­re ca­no­nic, in­sti­tuția re­li­gi­oa­să ce­rând ca Pa­triar­ha­tul din Con­stan­ti­no­pol să-și ce­a­ră scu­ze. În ur­mă cu do­uă luni, Bi­se­ri­ca Or­to­do­xă Ru­să a rupt re­lați­i­le cu Pa­triar­hia

din Con­stan­ti­no­pol ca re­a­cție la re­cu­noaște­rea aces­tu­ia a Bi­se­ri­cii ucrai­ne­ne. În 1686, Con­stan­ti­no­po­lul a pla­sat ucrai­ne­nii sub ju­ris­di­cția pa­triar­ha­tu­lui din Mos­co­va prin­tr-un de­cre­at, iar pe 11 oc­tom­brie 2018, Con­stan­ti­no­pol a re­vo­cat acel de­cret.

Mun­te­le Athos în di­le­mă?

Re­per­cu­si­u­ni­le de­ci­zi­ei Con­ci­li­u­lui de la Ki­ev se fac re­si­mți­te și în Mun­te­le Athos. Sin­gu­ra in­tra­re es­te pe ma­re, cu va­po­rul și es­te strict in­ter­zic ca fe­mei­le să pu­nă pi­ci­o­rul pe acest te­ri­to­riu

un­de se află 2.000 de că­lu­gări și 20 de mânăs­tiri și mai mul­te chi­lii pe te­ri­to­ri­ul aces­tei uni­ce Re­pu­blici Mo­na­ha­le. Mun­te­le Athos es­te unul din lo­cu­ri­le ce­le mai sa­cre ale or­to­do­xi­ei, for­ma ori­en­ta­lă a crești­nis­mu­lui, ca­re s-a se­pa­rat de ca­to­li­cism în se­co­lul al XI-lea.

Sfântul Mun­te­le Athos se află sub as­cul­ta­rea Pa­triar­hu­lui ecu­me­nic Bar­tho­lo­meu al Con­stan­ti­no­po­lu­lui, al că­rui nu­me es­te po­me­nit la toa­te sluj­be­le re­li­gi­oa­se, dar pe fon­dul schis­mei, pa­triar­hul Ru­si­ei, Ki­ril a in­ter­zis ruși­lor să se împăr­tășe­as­că în bi­se­ri­ci­le din mă­năs­ti­ri­le ato­ni­te, ce­ea ce a con­dus la o di­le­mă pen­tru cei ca­re do­resc să me­ar­gă în pe­le­ri­naj. Deși cea mai ma­re par­te a că­lu­gă­ri­lor sunt greci, pen­tru mu­lți ruși, ucrai­neni și be­lo­ruși, pe­le­ri­na­jul la Mun­te­le Athos a de­venit aproa­pe o obli­gație spi­ri­tua­lă a unui creștin ade­vă­rat. Oli­gar­hii și eli­te­le gu­ver­na­men­ta­le din Ru­sia vin să obți­nă bi­ne­cu­vânta­re, ier­ta­re și une­ori sfa­turi. În 2016, Vla­di­mir Pu­tin a mers la Athos și a asis­tat la o sluj­bă re­li­gi­oa­să la mânăs­ti­rea Sfântul Pan­te­li­mon, un­de că­lu­gări sunt ruși, ucrai­ni­eni și bi­e­lo­ruși. No­ua Bi­se­ri­că Au­to­ce­fa­lă Ucrai­nea­nă do­rește in­ter­zi­ce­rea sluj­be­lor în lim­ba ma­ter­nă a mi­no­ri­tăți­lor, ce­ea ce va afec­ta și mi­no­ri­ta­tea ro­mâneas­că din Bu­co­vi­na de Nord și ți­nu­tul He­rței.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.