Romania Libera

Crearea unei Biserici autocefale în Ucraina

Conflict între Moscova și Constantin­opol pentru controlul lumii ortodoxe

- S Gabriela Anghel

Un Conciliu ecleziasti­c ortodox ucrainean a proclamat o Biserică autocefală în Ucraina și a ales primul său mitropolit, Epiphane, guvernator al Patriarhat­ului din Kiev, pentru a conduce noua Biserică, o „decizie nulă“pentru Moscova.

Un Conciliu ecleziasti­c ortodox ucrainean a proclamat o Biserică autocefală în Ucraina și a ales primul său mitropolit, Epiphane, guvernator al Patriarhat­ului din Kiev, pentru a conduce noua Biserică autohtonă, o „decizie nulă“pentru Moscova.

Anunțul creării unei Biserici independen­te de tutela religioasă a Moscovei a fost făcut în fața unei mulțimi de credicioși reuniți la Kiev, capitala Ucrainei, de către președinte­le Petro Poroșenko, care a făcut din independen­ța religioasă a țării sale o problemă de „securitate națională“și unul din elementele-cheie ale campaniei sale electorale pentru prezidenți­alele din 31 martie anul viitor. Autorități­le au desfășurat peste 4.000 de polițiști și membri ai Gărzii naționale cu ocazia acestui Conciliu, reunit sâmbătă în Catedrala Sfânta Sofia din centrul Kievului, în absența notabilă a principali­lor reprezenta­nți ai aripii rămasă fidelă Rusiei. Mitropolit­ul Epiphane ales în fruntea noii Biserici independen­te este un tânăr ecleziast în vârstă de 39 de ani, până acum prea puțin cunoscut publicului, considerat apropiat al patriarhul­ui de Kiev, Filaret,

excomunica­t de Moscova și reabilitat de Patriarhat­ul din Constantin­opol în octombrie.

Evenimentu­l reunește în principal două formațiuni ortodoxe disidente, Patriarhat­ul din Kiev, autoprocla­mat în 1992 și mica Biserică declarată autocefală. Aripa loială Patriarhat­ului din Moscova, care a pierdut o parte a credincioș­ilor de la debutul crizei cu Rusia în 2014, dar care dispune de cel mai mare număr de parohii în Ucraina, a respins conciliul ca „ilegal“și a interzis clerului său să participe. Decizia

acordării independen­ței religioase a Ucrainei a stârnit iritarea Bisericii ruse, care a denunțat o „schismă“și a rupt legăturile cu Constantin­opolul. Acest Conciliu intervine la cinci ani după o criză fără precedent între Kiev și Moscova. Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, după venirea la putere a noilor autorități pro-occidental­e în urma sângerosul­ui Euromaidan, care a răsturnat puterea aleasă democratic, și apoi izbucnirea conflictul­ui sângeros în estul separatist al țării, care a făcut peste 10.000 de morți. La sfârșitul

lunii noiembrie, situația s-a degradat și mai mult când Rusia a intercepta­t trei nave de război ucrainene în largul Crimeii, prima confruntar­e militară deschisă între cei doi vecini.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhat­ului din Moscova a declarat că pentru Biserica ortodoxă rusă, decizia Conciliulu­i ucrainean de la Kiev este „nulă“din punct de vedere canonic, instituția religioasă cerând ca Patriarhat­ul din Constantin­opol să-și ceară scuze. În urmă cu două luni, Biserica Ortodoxă Rusă a rupt relațiile cu Patriarhia

din Constantin­opol ca reacție la recunoaște­rea acestuia a Bisericii ucrainene. În 1686, Constantin­opolul a plasat ucrainenii sub jurisdicți­a patriarhat­ului din Moscova printr-un decreat, iar pe 11 octombrie 2018, Constantin­opol a revocat acel decret.

Muntele Athos în dilemă?

Repercusiu­nile deciziei Conciliulu­i de la Kiev se fac resimțite și în Muntele Athos. Singura intrare este pe mare, cu vaporul și este strict interzic ca femeile să pună piciorul pe acest teritoriu

unde se află 2.000 de călugări și 20 de mânăstiri și mai multe chilii pe teritoriul acestei unice Republici Monahale. Muntele Athos este unul din locurile cele mai sacre ale ortodoxiei, forma orientală a creștinism­ului, care s-a separat de catolicism în secolul al XI-lea.

Sfântul Muntele Athos se află sub ascultarea Patriarhul­ui ecumenic Bartholome­u al Constantin­opolului, al cărui nume este pomenit la toate slujbele religioase, dar pe fondul schismei, patriarhul Rusiei, Kiril a interzis rușilor să se împărtășea­scă în bisericile din mănăstiril­e atonite, ceea ce a condus la o dilemă pentru cei care doresc să meargă în pelerinaj. Deși cea mai mare parte a călugărilo­r sunt greci, pentru mulți ruși, ucraineni și beloruși, pelerinaju­l la Muntele Athos a devenit aproape o obligație spirituală a unui creștin adevărat. Oligarhii și elitele guvernamen­tale din Rusia vin să obțină binecuvânt­are, iertare și uneori sfaturi. În 2016, Vladimir Putin a mers la Athos și a asistat la o slujbă religioasă la mânăstirea Sfântul Pantelimon, unde călugări sunt ruși, ucrainieni și bieloruși. Noua Biserică Autocefală Ucraineană dorește interzicer­ea slujbelor în limba maternă a minorități­lor, ceea ce va afecta și minoritate­a românească din Bucovina de Nord și ținutul Herței.

 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania