Serbia ameninţă că va interveni militar dacă Kosovo se dotează cu o armată
Parlamentarii kosovari au aprobat transformarea în armată regulată a forței de securitate din Kosovo (KSF), o forță de urgență națională, decizia iritând Serbia, care nu recunoaște independența fostei sale provincii. Belgradul a evocat posibilitatea unei intervenții armate în Kosovo după decizia Parlamentului din Pristina pe care a calificat-o „amenințare directă contra păcii și stabilității în regiune“,
în timp ce șeful NATO a declarat că este „inoportună“și a făcut apel la dialog. Serbia insistă asupra faptului că noua armată violează o rezoluție a ONU care a pus capăt războiului de independență a Kosovo din 1998-1999 și a avertizat că ar putea reacționa printr-o intervenție armată. Premierul sârb, Ana Brnabici, a precizat că este „una din opțiunile aflate pe masă“. Iar președintele Alexandre Vucici a vizitat trupele sârbe
de la frontiera cu Kosovo în ziua votului de la Pristina, în timp ce Nikola Selakovici, consilierul acestuia, a subliniat că Serbia ar putea trimite forțe armate sau să declare Kosovo un teritoriu ocupat. Ministrul sârb de Externe a declarat că Serbia va solicita o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate asupra acestei probleme.
În nordul Kosovo, cu majoritate sârbă, liderul sârb, Goran Rakici, a declarat că
noua armată este „inacceptabilă“și „demonstrează clar că Priștina nu dorește pacea“. Ca răspuns, sârbii din nord au arborat drapele sârbe pe străzi și în balcoane, iar soldații Forțelor internaționale conduse de NATO (KFOR) au fost desfășurați pe un pod din orașul Mitrovița, situat în nord și divizat în plan etnic. La rândul său, ministrul rus de Externe a denunțat decizia Kosovo și a subliniat că armata trebuie desființată.
Orice intervenție armată sârbă în Kosovo ar antrena o confruntare directă cu miile de soldați de menținere a păcii aflați sub egida NATO, inclusiv soldații americani postați în fosta provincie sârbă din 1999. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, inițiativă nerecunoscută de Belgrad sau de aliatul său, Rusia, și tensiunile între cele două părți au rămas puternice. NATO și UE, care au purtat
discuții de mai mulți ani pentru ameliorarea relațiilor între vecinii din Balcani, au deplâns decizia Kosovo de a continua ideea formării unei armate. „Reiterez apelul către Priștina și Belgrad de a rămâne calme și de a se abține de la orice declarație sau acțiune susceptibilă să ducă la o escaladă“, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.