Cum a fost aca­pa­ra­tă Ro­mânia de re­ţe­aua lui So­ros

Romania Libera - - Prima Pagina - Mi­hai Po­pes­cu FOTO: AGERPRES

Orga­ni­zația con­ser­va­toa­re ame­ri­ca­nă Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter (CRC) a pu­bli­cat o am­plă ana­li­ză de­di­ca­tă ac­ti­vi­tăți­lor din Ro­mânia ale or­ga­ni­zați­i­lor fon­da­te de mul­ti­mi­liar­da­rul me­sia­nic Ge­or­ge So­ros. Do­cu­men­te­le ana­li­ze­a­ză ex­tin­de­rea ca­ra­ca­tiței mul­ti­ple­lor or­ga­ni­zații pa­tro­na­te de Ge­or­ge So­ros din 1989 și până în pre­zent. Una din­tre mi­si­u­ni­le or­ga­ni­zați­i­lor cre­a­te de So­ros în Ro­mânia a fost „ten­ta­ti­va de a tran­sfor­ma cul­tu­ra con­ser­va­toa­re crești­nor­to­do­xă a Ro­mâni­ei prin pro­mo­va­rea va­lo­ri­lor li­be­ra­le și so­cia­le“, po­tri­vit CRC. Au­to­rul ara­tă, mai de­par­te, cum ”pu­ter­ni­ca rețea de ac­ti­viști an­ti-co­ru­pție ai lui So­ros din Ro­mânia a fo­lo­sit cru­cia­da an­ti-co­ru­pție pen­tru a obți­ne pu­te­rea po­li­ti­că, și asta fă­ră să câști­ge ale­geri de­mo­cra­ti­ce“.

Orga­ni­zația con­ser­va­toa­re ame­ri­ca­nă Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter (CRC) a pu­bli­cat în acest an o am­plă ana­li­ză de­di­ca­tă ac­ti­vi­tăți­lor din Ro­mânia ale or­ga­ni­zați­i­lor fon­da­te de mul-ti­mi­liar­da­rul me­sia­nic Ge­or­ge So­ros. Do­cu­men­te­le pu­bli­ca­te de Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter, sub sem­nă­tu­ra zia­ris­tu­lui Ja­cob Gran­dstaff, ana­li­ze­a­ză ex­tin­de­rea ca­ra­ca­tiței mul­ti­ple­lor or­ga­ni­zații pa­tro­na­te de Ge­or­ge So­ros din 1989 și până în pre­zent. Una din­tre mi­si­u­ni­le or­ga­ni­zați­i­lor cre­a­te de So­ros în Ro­mânia a fost „ten­ta­ti­va de a tran­sfor­ma cul­tu­ra con­ser­va­toa­re creștin-or­to­do­xă a Ro­mâni­ei prin pro­mo­va­rea va­lo­ri­lor li­be­ra­le și so­cia­le“, po­tri­vit ana­lis­tu­lui de la CRC. So­li­ci­tat să de­fi­neas­că ter­me­nul de „so­ci­e­ta­te des­chi­să“, adi­că acea ide­o­lo­gie pe ca­re el însuși a cre­at-o, Ge­or­ge So­ros a răs­puns: „O înțe­le­ge­re im­per­fec­tă (asu­pra lu­mii – n.red.). Ni­meni nu deți­ne ade­vă­rul ul­tim“. Răs­pun­sul lui So­ros dez­vă­lu­ie asu­ma­rea unui re­la­ti­vism cul­tu­ral ti­pic tu­tu­ror mișcă­ri­lor po­li­ti­ce an­ti-crești­ne. De alt­fel, ma­jo­ri­ta­tea oa­me­ni­lor din so­ci­e­ta­tea ro­mâneas­că cres­cuți în um­bra or­ga­ni­zați­i­lor lui So­ros îmbrățișe­a­ză en­tu­ziast idei an­ti-crești­ne și cri­ti­că în mod con­stant cre­di­nța crești­nă a ro­mâni­lor. Ast­fel, Mo­ni­ca Ma­co­vei es­te o ne­o­bo­si­tă su­sți­nă­toa­re a in­te­re­se­lor ho­mo­se­xua­li­lor, iar Ali­na Mun­gi­uPip­pi­di con­si­de­ră so­ci­e­ta­tea ro­mâneas­că drept „pri­mi­ti­vă“, iar crești­nis­mul drept „in­cre­di­bil de îna­poiat“. Ana­li­za Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter vor­bește des­pre cum a cre­at Ge­or­ge So­ros în Ro­mânia „o ar­ma­tă loia­lă de sol­dați ai so­ci­e­tății ci­vi­le plini de re­cu­noști­nță față de el“. Vă pre­zen­tăm ce­le mai im­por­tan­te din­tre dez­vă­lu­i­ri­le pu­bli­ca­te de Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter.

Dic­ta­to­rul co­mu­nist Ni­co­lae Ce­aușes­cu și soția sa au fost exe­cu­tați pe 25 de­cem­brie 1989, iar pe 30 de­cem­brie 1989 s-a for­mat Gru­pul pen­tru Dia­log So­cial. Aces­ta a pri­mit, de la au­to­ri­tăți­le ce au pre­luat re­vol­ta po­pu­la­ră și au dat o lo­vi­tu­ră de stat, o clă­di­re chiar pe Ca­lea Vic­to­ri­ei, ce fu­se­se sub pa­tro­na­jul lui Ni­cu Ce­aușes­cu, fi­ul dic­ta­to­ru­lui co­mu­nist.

Pri­ma între­ve­de­re pe ca­re So­ros a avut-o în Ro­mânia a fost cu fon­da­to­rii Gru­pu­lui, in­clu­siv cu Sil­viu Bru­can.Într-o emi­si­u­ne te­le­vi­za­tă din 2005, Ro­bert Tur­ces­cu afir­ma că So­ros a venit în Ro­mânia cu pri­mul avi­on cea ate­ri­zat în Bu­cu­rești du­pă Re­vo­luție. Con­form ar­ti­co­lu­lui CRC,So­ros ar fi ofe­rit Gru­pu­lui pen­tru Dia­log So­cial (GDS) un mi­li­on de do­lari cu ca­re să con­stru­ias­că o rețea fa­vo­ra­bi­lă de or­ga­ni­zații ne­gu­ver­na­men­ta­le în Ro­mânia. GDS i-a pus la dis­po­ziție spații din clă­di­re, gru­pul vi­deo și alte fa­ci­li­tăți fi­ind în fo­lo­si­nța aces­tu­ia,în pri­mă in­sta­nță.

Ju­mă­ta­te de an mai târziu, So­ros a fon­dat, în Ro­mânia, Fun­dația So­ros – o or­ga­ni­zație ne­gu­ver­na­men­ta­lă cu un bu­get inițial anual de 1,5 mi­li­oa­ne de do­lari. Le­gă­tu­ra din­tre GDS și Fun­dația So­ros a fost fă­cu­tă de Alin Te­o­do­res­cu, so­ci­o­log, ca­re a in­trat în PCR chiar în 1989, deși fu­se­se an­che­tat și a tre­bu­it să scrie su­te de pa­gini de no­te in­for­ma­ti­ve. A fost pri­mul preșe­din­te al GDS și, în ace­lași

timp, preșe­din­te al Con­si­li­u­lui Fun­dați­ei So­ros (între 1990-1996).

Până spre fi­ne­le ani­lor ’90, Fun­dația So­ros a fost sin­gu­ra or­ga­ni­zație ne­gu­ver­na­men­ta­lă din Ro­mânia ca­re pri­mea fon­duri exter­ne. În ur­mă­to­rii 4 ani,So­ros a in­ves­tit în scri­e­rea și pu­bli­ca­rea de ma­nua­le șco­la­re prin in­ter­me­di­ul Mi­nis­te­ru­lui Edu­cați­ei. De la an la an, su­me­le in­ves­ti­te de el prin Fun­dația

So­ros au cres­cut,ajun­gând la 10 mi­li­oa­ne de do­lari anual pe la mij­lo­cul de­ce­ni­u­lui.

Du­pă înlo­cu­i­rea lui Alin Te­o­do­res­cu din fun­cția de preșe­din­te, în anul 1997 Fun­dația So­ros și-a schim­bat nu­me­le, de­venind Fun­dația pen­tru o So­ci­e­ta­te Des­chi­să (FSD), un nu­me si­mi­lar cu cel al or­ga­ni­zați­ei-ma­mă din Sta­te­le Uni­te, Open So­ci­e­ty Fo­un­da­ti­on. Bu­ge­tul anual al Fun­dați­ei a cres­cut la 12

mi­li­oa­ne de do­lari.Ma­re par­te din fon­du­ri­le Fun­dați­ei au fost fo­lo­si­te pen­tru a se­lec­ta și a fi­na­nța edu­cația unor ti­neri ro­mâni în uni­ver­si­tăți oc­ci­den­ta­le, cât și la Uni­ver­si­ta­tea Cen­tra­lă Eu­ro­pe­a­nă de la Bu­da­pes­ta. Sin­gu­re­le con­diții im­pu­se de So­ros aces­tor stu­de­nți a fost ca la ter­mi­na­rea stu­di­i­lor să re­vi­nă în Ro­mânia și să de­vi­nă ac­ti­vi în viața so­cia­lă și po­li­ti­că a ță­rii.Unul din­tre acești

stu­de­nți a fost Mi­rel Pa­la­da. Ul­te­ri­or, el s-a dis­ta­nțat de „in­fan­te­ria“lui So­ros,pe ca­re a nu­mit-o „lip­si­tă de scru­pu­le“și ca­re se po­ziți­o­nea­ză împo­tri­va in­te­re­se­lor nați­o­na­le ale Ro­mâni­ei.

So­ros, de la ac­ti­vism ci­vic la ac­ti­vism po­li­tic în Ro­mânia

So­ros a con­ti­nuat să cre­as­că su­me­le alo­ca­te pen­tru sco­puri ide­o­lo­gi­ce în Ro­mânia, la înce­pu­tul anu­lui 2000 FSD având un bu­get anual de 16 mi­li­oa­ne de do­lari. Cu 16 mi­li­oa­ne de do­lari poți fa­ce mul­te. În ace­lași an, 2000, FSD s-a di­vi­zat în 12 gru­puri se­pa­ra­te, ele însă fun­cți­o­nând sub tu­te­la unei or­ga­ni­zații de tip um­bre­lă nu­mi­tă So­ros Open Net­work – Ro­mânia (SON).Arti­co­le­le pu­bli­ca­te de CRC dis­cu­tă tran­ziția trep­ta­tă a or­ga­ni­zați­i­lor lui So­ros de la un ac­ti­vism strict ci­vic la unul po­li­tic. Po­tri­vit Ca­pi­tal Re­se­ar­ch Cen­ter, So­ros și or­ga­ni­zați­i­le pe ca­re le-a plă­tit el în Ro­mânia au fi­na­nțat mișca­rea ci­vi­că împo­tri­vă proi­ec­tu­lui mi­ni­er de la Roșia Mon­ta­nă. O or­ga­ni­zație si­mi­la­ră cu ce­le ale lui So­ros, Char­les Ste­wart Mott Fo­un­da­ti­on din Mi­chi­gan a con­tri­bu­it, afir­mă CRC, cu 426.800 de do­lari la ac­ti­vi­tăți­le lan­sa­te împo­tri­vă proi­ec­tu­lui Roșia Mon­ta­nă. Fon­du­ri­le au fost fo­lo­si­te pen­tru pro­pa­gan­dă, an­ga­ja­rea jur­na­liști­lor și in­flue­nța­rea mass-me­dia și a pu­bli­cu­lui împo­tri­va proi­ec­tu­lui. În iu­nie 2006, So­ros a anu­nțat că es­te împo­tri­va proi­ec­tu­lui

Roșia Mon­ta­nă și că va fo­lo­si „toa­te me­to­de­le le­ga­le și ci­vi­ce pen­tru sto­pa­rea lui“.

La ni­vel po­li­tic, So­ros a înce­put să înre­gis­tre­ze suc­ce­se în Ro­mânia înce­pând cu ale­ge­ri­le din 2004. În 1990, San­dra Pra­long a de­mi­si­o­nat din fun­cția de ofițer de pre­să la pu­bli­cația ame­ri­ca­nă New­swe­ek și a de­venit pri­mul di­rec­tor exe­cu­tiv al Fun­dați­ei So­ros în Ro­mânia. A fost con­si­li­e­ră a preșe­din­te­lui Con­stan­ti­nes­cu și astă­zi e con­si­li­e­ră a preșe­din­te­lui Iohannis.În 1999 a pu­bli­cat o car­te des­pre Karl Pop­per,fos­tul pro­fe­sor al lui Ge­or­ge So­ros din Vi­e­na ani­lor ’40, ca­re a in­flue­nțat ve­de­ri­le po­li­ti­ce ale aces­tu­ia.Ea asi­gu­ră le­gă­tu­ra din­tre ONG-uri­le fi­na­nța­te de So­ros și Preșe­di­nția Ro­mâni­ei.

Alin Te­o­do­res­cu a fost între anii 2000 și 2004 șef de ca­bi­net al prim-mi­nis­tru­lui Adrian Năs­ta­se, iar în 2004 a in­trat în Par­la­ment.

Re­na­te We­ber a fost li­de­rul Con­si­li­u­lui Di­rec­tor al Fun­dați­ei So­ros din Ro­mânia între 1998 și 2007.Înce­pând din 2004, a fost con­si­li­e­ra preșe­din­te­lui Bă­ses­cu în do­me­ni­ul le­gis­la­tiv și con­sti­tuți­o­nal, iar în noi­em­brie 2007 a in­trat în Par­la­men­tul Eu­ro­pe­an, un­de se află de 10 ani.

Tre­bu­ie me­nți­o­nat că Re­na­te We­ber es­te, împreu­nă cu Le­ven­te Sa­lat și (ate­nție!) Andrei Pleșu, mem­bră în Con­si­li­ul Fun­dați­ei. Aceștia au pre­luat pre­ro­ga­ti­ve­le fon­da­to­ru­lui Fun­dați­ei și sunt nu­miți PE VIAȚĂ.

Le­ven­te Sa­lat es­te o fi­gu­ră mai puțin pro­e­mi­nen­tă, dar

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.