Cum a fost acaparată România de reţeaua lui Soros

Organizația conservatoare americană Capital Research Center (CRC) a publicat o amplă analiză dedicată activităților din România ale organizațiilor fondate de multimiliardarul mesianic George Soros. Documentele analizează extinderea caracatiței multiplelor organizații patronate de George Soros din 1989 și până în prezent. Una dintre misiunile organizațiilor create de Soros în România a fost „tentativa de a transforma cultura conservatoare creștinortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale și sociale“, potrivit CRC. Autorul arată, mai departe, cum ”puternica rețea de activiști anti-corupție ai lui Soros din România a folosit cruciada anti-corupție pentru a obține puterea politică, și asta fără să câștige alegeri democratice“.

Organizația conservatoare americană Capital Research Center (CRC) a publicat în acest an o amplă analiză dedicată activităților din România ale organizațiilor fondate de mul-timiliardarul mesianic George Soros. Documentele publicate de Capital Research Center, sub semnătura ziaristului Jacob Grandstaff, analizează extinderea caracatiței multiplelor organizații patronate de George Soros din 1989 și până în prezent. Una dintre misiunile organizațiilor create de Soros în România a fost „tentativa de a transforma cultura conservatoare creștin-ortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale și sociale“, potrivit analistului de la CRC. Solicitat să definească termenul de „societate deschisă“, adică acea ideologie pe care el însuși a creat-o, George Soros a răspuns: „O înțelegere imperfectă (asupra lumii – n.red.). Nimeni nu deține adevărul ultim“. Răspunsul lui Soros dezvăluie asumarea unui relativism cultural tipic tuturor mișcărilor politice anti-creștine. De altfel, majoritatea oamenilor din societatea românească crescuți în umbra organizațiilor lui Soros îmbrățișează entuziast idei anti-creștine și critică în mod constant credința creștină a românilor. Astfel, Monica Macovei este o neobosită susținătoare a intereselor homosexualilor, iar Alina MungiuPippidi consideră societatea românească drept „primitivă“, iar creștinismul drept „incredibil de înapoiat“. Analiza Capital Research Center vorbește despre cum a creat George Soros în România „o armată loială de soldați ai societății civile plini de recunoștință față de el“. Vă prezentăm cele mai importante dintre dezvăluirile publicate de Capital Research Center.

Dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa au fost executați pe 25 decembrie 1989, iar pe 30 decembrie 1989 s-a format Grupul pentru Dialog Social. Acesta a primit, de la autoritățile ce au preluat revolta populară și au dat o lovitură de stat, o clădire chiar pe Calea Victoriei, ce fusese sub patronajul lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist.

Prima întrevedere pe care Soros a avut-o în România a fost cu fondatorii Grupului, inclusiv cu Silviu Brucan.Într-o emisiune televizată din 2005, Robert Turcescu afirma că Soros a venit în România cu primul avion cea aterizat în București după Revoluție. Conform articolului CRC,Soros ar fi oferit Grupului pentru Dialog Social (GDS) un milion de dolari cu care să construiască o rețea favorabilă de organizații neguvernamentale în România. GDS i-a pus la dispoziție spații din clădire, grupul video și alte facilități fiind în folosința acestuia,în primă instanță.

Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial anual de 1,5 milioane de dolari. Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative. A fost primul președinte al GDS și, în același

timp, președinte al Consiliului Fundației Soros (între 1990-1996).

Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe. În următorii 4 ani,Soros a investit în scrierea și publicarea de manuale școlare prin intermediul Ministerului Educației. De la an la an, sumele investite de el prin Fundația

Soros au crescut,ajungând la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.

După înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcția de președinte, în anul 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele, devenind Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD), un nume similar cu cel al organizației-mamă din Statele Unite, Open Society Foundation. Bugetul anual al Fundației a crescut la 12

milioane de dolari.Mare parte din fondurile Fundației au fost folosite pentru a selecta și a finanța educația unor tineri români în universități occidentale, cât și la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta. Singurele condiții impuse de Soros acestor studenți a fost ca la terminarea studiilor să revină în România și să devină activi în viața socială și politică a țării.Unul dintre acești

studenți a fost Mirel Palada. Ulterior, el s-a distanțat de „infanteria“lui Soros,pe care a numit-o „lipsită de scrupule“și care se poziționează împotriva intereselor naționale ale României.

Soros, de la activism civic la activism politic în România

Soros a continuat să crească sumele alocate pentru scopuri ideologice în România, la începutul anului 2000 FSD având un buget anual de 16 milioane de dolari. Cu 16 milioane de dolari poți face multe. În același an, 2000, FSD s-a divizat în 12 grupuri separate, ele însă funcționând sub tutela unei organizații de tip umbrelă numită Soros Open Network – România (SON).Articolele publicate de CRC discută tranziția treptată a organizațiilor lui Soros de la un activism strict civic la unul politic. Potrivit Capital Research Center, Soros și organizațiile pe care le-a plătit el în România au finanțat mișcarea civică împotrivă proiectului minier de la Roșia Montană. O organizație similară cu cele ale lui Soros, Charles Stewart Mott Foundation din Michigan a contribuit, afirmă CRC, cu 426.800 de dolari la activitățile lansate împotrivă proiectului Roșia Montană. Fondurile au fost folosite pentru propagandă, angajarea jurnaliștilor și influențarea mass-media și a publicului împotriva proiectului. În iunie 2006, Soros a anunțat că este împotriva proiectului

Roșia Montană și că va folosi „toate metodele legale și civice pentru stoparea lui“.

La nivel politic, Soros a început să înregistreze succese în România începând cu alegerile din 2004. În 1990, Sandra Pralong a demisionat din funcția de ofițer de presă la publicația americană Newsweek și a devenit primul director executiv al Fundației Soros în România. A fost consilieră a președintelui Constantinescu și astăzi e consilieră a președintelui Iohannis.În 1999 a publicat o carte despre Karl Popper,fostul profesor al lui George Soros din Viena anilor ’40, care a influențat vederile politice ale acestuia.Ea asigură legătura dintre ONG-urile finanțate de Soros și Președinția României.

Alin Teodorescu a fost între anii 2000 și 2004 șef de cabinet al prim-ministrului Adrian Năstase, iar în 2004 a intrat în Parlament.

Renate Weber a fost liderul Consiliului Director al Fundației Soros din România între 1998 și 2007.Începând din 2004, a fost consiliera președintelui Băsescu în domeniul legislativ și constituțional, iar în noiembrie 2007 a intrat în Parlamentul European, unde se află de 10 ani.

Trebuie menționat că Renate Weber este, împreună cu Levente Salat și (atenție!) Andrei Pleșu, membră în Consiliul Fundației. Aceștia au preluat prerogativele fondatorului Fundației și sunt numiți PE VIAȚĂ.

Levente Salat este o figură mai puțin proeminentă, dar