Băncile ar putea să reacţioneze la plafonarea dobânzilor reducând drastic oferta de credite

Una dintre ultimele iniţiative legislative ale Camerei Deputaţilor a fost cea privind plafonarea dobânzilor. Comisiile reunite de economie, buget şi juridică ale Camerei au dat un aviz favorabil pentru proiectul de lege care modifică Legea de plafonare a dobânzilor la împrumuturile bancare.

Una dintre ultimele iniţiative legislative ale Camerei Deputaţilor a fost cea privind plafonarea dobânzilor. Comisiile reunite de economie, buget și juridică ale Camerei au dat un aviz favorabil pentru proiectul de lege care modifică Legea de plafonare a dobânzilor la împrumuturile bancare.

Proiectul de lege avizat prevede completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală renumeratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar. Iniţiativa prevede plafonarea dobânzii anuale la 2,5 ori din dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare și imobiliare cu o perioadă mai lungă de zece ani. La creditele de consum, dobânda este plafonată, conform proiectului, la 18% pe an. Acest nivel se aplică creditelor de sub zece ani care nu sunt garantate cu imobile. Pentru creditele de sub 3.000 de euro, dobânda nu poate depăși 50%. Dispoziţiile „se aplică și în cazul în care, conform contractului, consumatorul datorează penalităţi de întârziere, majorări sau alte costuri care desemnează daunele-interese moratorii“, conform Mediafax.

„Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică și contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare“, se precizează în proiectul citat. Pentru adoptarea acestui proiect de către Parlament, mai este nevoie de votul Camerei Deputaţilor.

Intenţia este mai veche

Care vor fi efectele iniţiativei legislative? „România liberă“a stat de vorbă, de-a lungul timpului, cu diferiţi experţi în domeniul bancar. Există două iniţiative legislative care afectează direct băncile: cea privind plafonarea dobânzii la creditele bancare și cea referitoare la imprevizibilităţile care duc la posibilitatea ca împrumutatul la bancă să își dea în plată proprietatea.

La cele două iniţiative legislative se adaugă OUG pe Codul Fiscal, care a stabilit „taxa pe lăcomie“, legată de nivelul indicelui Robor al pieţei interbancare.

Încă din decembrie 2017, senatorul Daniel Zamfir, pe atunci membru PNL, dorea ca băncile să nu poată să acorde credite la o dobândă mai mare de 50% peste dobânda-cheie a BNR, care era la acel moment de 1,75%. Între timp, dobânda de politică monetară a crescut de trei ori. În ședinţa Consiliului de Administraţie din 8 mai, anul trecut, BNR a stabilit valoarea actuală a dobânzii-cheie, de 2,5%.

„Este un proiect“, explica Zamfir, „care prevede (...) să intervenim pe OG 13/2011, care plafonează împrumuturile (...), dar nu plafonează dobânda între persoana juridică și cea fizică“, a explicat politicianul.

Faptul, în opinia politicianului, ar fi dus la „nebunia dobânzilor rostogolite la IFN“, unde „s-a ajuns la dobânzi de 3.000% – 4.000%. (...) Băncile nu vor putea da credite cu o dobândă mai mare de 50% peste dobânda-cheie a BNR. Care dobândă acum e 1,75%. Poate în viitor va fi 2% sau 3%“, a mai spus liberalul.

Controlul preţurilor

Acum aproape 13 luni, gândirea era așadar de a lega dobânda la creditele cu dobândă variabilă de dobânda-cheie a BNR. Acum, legătura este făcută altfel, dar efectele ar fi aceleași.

Oricum, ideea, spune analistul financiar Aurelian Dochia, este „absurdă și în contradicţie totală cu economia de piaţă“. Anume, „discutăm de atâta vreme despre economia de piaţă“, a spus RL Dochia, „și, pe de altă parte, introducem măsuri din acestea, de control al preţurilor esenţiale, care n-au nimic de-a face cu economia de piaţă“.

Analistul economic Ion Radu Zilișteanu susţine că plafonarea dobânzilor bancare „ar desfiinţa definitiv piaţa liberă în domeniu. Dobânzile bancare se formează pe piaţa bancară ca urmare a cererii, a ofertei, a influenţelor altor sisteme financiare. Ele urmăresc niște cotaţii internaţionale, stabilite pe pieţe libere“, a explicat RL specialistul, care este profesor de Finanţe-Bănci.

Zilișteanu afirmă că „însăși piaţa interbancară sau intermonetară este o piaţă liberă în România“, unde „se formează dobânzile între băncile comerciale, care plasează, respectiv atrag resurse financiare“.

Efect de bumerang

Pe de altă parte, analistul financiar Aurelian Dochia atrage atenţia că „astfel de măsuri, ce par protective și în favoarea consumatorului, sfârșesc întotdeauna prin a se întoarce împotriva acestuia“. Până la urmă, explică Aurelian Dochia, „în condiţiile în care băncile sunt restricţionate și se impune o dobândă în funcţie de condiţiile particulare de luare la fiecare credit și de riscurile de la fiecare credit, evident că nu vor mai putea primi credit. Foarte mulţi dintre cei care se duc la bancă vor fi refuzaţi“.

Așadar, efectul acestui gen de măsuri este simplu: suntem pe o piaţă liberă, cea a Uniunii Europene. Dacă legislaţia bancară românească interzice stabilirea conform regulilor de piaţă a dobânzilor bancare, introducând astfel de restricţii, subsidiarele din alte state ale băncilor transnaţionale ce acţionează în România, băncile mari ce notifică BNR și lucrează în România în franciză și chiar băncile ce nu acţionează în ţara noastră vor oferi credite pentru România.

În prezent, creditele pentru business oricum cam sunt acordate, pentru actorii economici din România, în afara ţării, unde sunt mai ieftine. Pe de altă parte, miza plafonării dobânzilor va afecta întregul sistem bancar din România, care este, la mulţi indicatori, pe ultimul loc în Uniunea Europeană.