Ce alegem: contestaţie în anulare sau amnistie?
Timp de patru ani, completele de la ICCJ au fost nelegal constituite
Societatea civilă din România este din nou divizată, prin reacțiile ei divergente în fața unor inițiative legislative propuse de actuala majoritate parlamentară și de ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunţat acum câteva zile că instituția pe care o conduce a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă cu privire la situația persoanelor care au fost condamnate de complete de judecată nelegal constituite. Eventualii beneficiari ai acestui act normativ ar fi persoanele care au fost judecate de complete de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în perioada anilor 2014-2018 și care ar putea face contestație în anulare pe baza viitoarei OUG, dacă aceasta va fi aprobată de premierul Viorica Dăncilă.
O altă inițiativă extrem de controversată, care ar fi destinată să repare erorile sau chiar abuzurile din Justiție, se referă la amnistie și grațiere. Amnistia ar putea fi aplicată tot printr-o ordonanță de urgență, dar Viorica Dăncilă a precizat că pe masa ei nu se află, deocamdată,
niciun proiect legislativ cu acest subiect.
„Contestația în anulare nu înseamnă automat și achitare, ci oferă o cale de rejudecare a unei condamnări pronunțate de o instanță nelegal constituită. Amnistia șterge cu totul orice condamnare, a tuturor la grămadă. Ce alegem?“, se întreabă Georgiana Gheorghe, director executiv al organizației APADOR-CH. Potrivit acesteia, situația în care au lucrat, în perioada anilor 2014-2018, magistrații de la ICCJ a permis „o greșeală tehnică, destul de greu de explicat“, dar care acum trebuie îndreptată.
„Pe scurt, legea prevedea în mod clar că toţi cei cinci judecători care intră în completele de cinci judecători din cadrul ICCJ trebuie trași la sorţi (desemnaţi aleatoriu). Cu toate acestea, începând cu anul 2014, conducerea ICCJ a dispus ca numai patru judecători din cei cinci să fie trași la sorţi. Rezultatul tragerii la sorţi a doar patru judecători din cinci a fost că toate aceste complete de cinci judecători au fost nelegal constituite“, explică directorul executiv al APADOR-CH.
Pe plan internațional, Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil, permite judecarea unei persoane numai de către o instanţă legal constituită.
Drept consecință, chiar Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că acea dispoziţie greșită a conducerii ICCJ, din 2014, are drept efect nulitatea absolută a tuturor hotărârilor pronunţate ulterior de completele de cinci judecători nelegal alcătuite.
Contestația în anulare, conform Codului de Procedură Penală
Codul de Procedură Penală prevede că, dacă un complet de judecată care a pronunţat o sentință nu a fost legal constituit, acea hotărâre poate fi desfiinţată prin folosirea unei căi extraordinare de atac, denumită „contestaţie în anulare“.
„Actualul termen din CPP pentru formularea contestaţiei în anulare pentru nelegala constituire a completului de judecată este unul scurt (30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel) și care nu acoperă situaţia, excepţională, creată prin încălcarea continuă a legii, în cazul completelor de cinci judecători în perioada 2014-2018“, subliniază Georgiana Gheorghe.
În opinia acesteia, o variantă de remediere a nelegalităţii constatate în
funcționarea completelor de la ICCJ este extinderea termenului în care poate fi formulată contestaţia în anulare, pentru a se putea acoperi întreaga perioadă dintre anii 2014-2018. Această extindere a termenului poate fi dispusă inclusiv pe calea unei ordonanţe de urgenţă, cum este cea pe care a anunțat-o ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Contestația în anulare nu duce automat la achitare
Cei care vor formula contestaţii în anulare pe baza viitoarei OUG ar putea obţine rejudecarea doar a fazei din proces care s-a desfășurat în faţa completului de cinci judecători. Aceștia soluționează doar partea de final a procesului, aceasta fiind calea de atac (apelul). Prin admiterea contestaţiei în anulare, persoana anterior condamnată nu este automat achitată, „ci doar va beneficia de o rejudecare a acelei faze din proces de către un complet de cinci judecători alcătuit așa cum prevede legea. Noul complet poate achita sau poate condamna acea persoană“, explică reprezentanta organizației APADOR -CH.
Pe de altă parte, și Parchetul va putea formula contestaţie în anulare împotriva acelor sentințe emise de un complet de cinci judecători nelegal constituit, prin care cei trimiși în judecată au fost achitaţi.
Amnistia este ca „raza morții“
Cealaltă variantă legislativă lansată de coaliția guvernamentală pentru a repara erorile Justiției este aceea a amnistiei.
„Vor fi modificate Codurile prin ordonanţă. Va fi și amnistia dată. O să facem dreptate până la capăt.Până la capăt înseamnă până la capăt“, anunța la începutul acestei luni Codrin Ștefănescu, secretarul general al PSD.
„Pentru cei care urăsc ideea de contestaţie în anulare, trebuie precizat că amnistia are efecte de câteva ori mai puternice decât contestaţia în anulare. Amnistia este ca raza morţii pentru orice condamnare, pe care o va desfiinţa total, ca și cum nu ar fi existat. Nu mai rămâne nimic. Nu se mai rejudecă nimic după amnistie. Iar amnistia se aplică tuturor, la grămadă, chiar și celor care au fost condamnaţi de complete constituite în mod legal. Avem, din nou, de ales între două variante. Vom alege raţional sau vom fi doar nervoși?“, se întreabă Georgiana Gheorghe.