Aberaţie. Românii plătesc factura la canalizare pentru apa cu care udă grădinile

Operatorii fac profit și din ploi și zăpezi

Printre cele mai aberante costuri plătite de români se află factura la canalizare pentru apa consumată la udarea grădinilor și „taxa pe apa de ploaie“.

Operatorii de apă și canalizare calculează valoarea serviciilor de canalizare echivalând volumul de apă care ajunge în canalizare cu consumul de apă înregistrat la apometru. „Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici se va calcula ca 100% din apa consumată. Cantitatea de apă evacuată de celelalte categorii de consumatori se consideră a fi egală cu cantitatea de apă consumată“, se spune în instrucțiunile operatorului Apă Canal S.A. Galați. Sunt exceptați de la regulă consumatorii la care prin specificul producției o cantitate de apă rămâne înglobată în produsul finit. În aceste cazuri, cantitatea de apă uzată care ajunge în canalizare trebuie să fie măsurată la un debitmetru instalat la conducta de evacuare.

Factură la canalizare pentru apa cu care udăm gazonul

Mulți gălățeni consideră că facturarea în procent de 100% și la canalizare a consumului înregistrat la apometru e valabilă în cazul apartamentelor de bloc, dar nu e corectă în cazul celor care locuiesc la casă și din primăvară până în toamnă folosesc o mare cantitate din apă la udarea grădinilor. „Pe factura din iulie am avut un consum de 18 mc, cantitatea fiind 100% trecută și la canalizare.Eu am 200 mp de grădină și folosesc apa și la udat gazonul. Nu văd de ce a trebuit să plătesc canalizarea tot pentru 18 mc. În sezonul rece,când nu ud grădina, consumul meu lunar este de 5-6 mc.E clar că în iulie am plătit canalizarea pentru aproximativ 12 mc de apă care au ajuns în pământ, nu în canalizarea orașului. Am plătit degeaba. La bloc, înţeleg, că acolo toată apa care trece prin apometru e folosită în apartament. Dar la casă?“, ne-a declarat Eugen Munteanu. Potrivit acestuia, în 2018, din aprilie până în septembrie, a plătit canalizarea pentru aproximativ 80 de mc de apă pe care a folosit-o la udarea grădinii. La tariful serviciului de canalizare, de 2,88 lei/mc, asta înseamnă că în 2018 a plătit circa 230 de lei pentru un serviciu de care nu a beneficiat.

Captivi în sistem, pe baza Legii 241

S-a ajuns la această situație după ce în 2010 Asociaţia Regională a Serviciilor de Apă Canal a decis considerarea în întregime a apei înregistrate de apometru ca fiind preluată de canalizare. Anterior, operatorii treceau în factura la canalizare doar 80% din consumul înregistrat la apometru. Decizia are la bază prevederile Legii 241/2006, referitoare la serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, care descurajează utilizarea apei potabile la udarea grădinilor sau alte treburi gospodărești. La art.4, aliniatul (1),se spune că „apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodărești ale populației, ale instituțiilor publice, ale operatorilor economici și, după caz, pentru combaterea și stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale“. La aliniatul (6) legiuitorul vine cu o recomandare: pentru stropirea spațiilor verzi sau spălarea autovehiculelor se va utiliza cu precădere apă industrială. Problema este că utilizatorii casnici nu au acces la o rețea de apă industrială, iar în aceste condiții sunt captivi în sistem și oricât de incorect li se pare, trebuie să plătească acești bani.

„Taxa pe apa de ploaie“!

Un alt cost inclus în factura la canalizare e „taxa pe apa de ploaie“, bazată pe faptul că apele meteorice provenite din ploi și zăpezi ajung în canalizare, iar operatorii susțin că prin această taxă acoperă costurile pentru procesarea acestor cantități de apă. „Nu plătiţi apa de ploaie, ci serviciul efectuat de Societatea Apă Canal S.A. Galaţi, care include: colectarea, transportul și epurarea apelor meteorice“, este explicația oferită consumatorilor pe site-ul Apă Canal S.A. Galați. Aplicarea acestei taxe e realizată în baza datelor comunicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Cantitatea facturată se calculează prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de ANM pentru fiecare lună a anului anterior, cu suprafeţele totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de fiecare utilizator și cu coeficienţii de scurgere recomandaţi din standardul SR 1846-2/2007. La Galați, tariful pentru apa meteorică este unic, atât pentru contractele individuale cât și pentru asociațiile de proprietari, respectiv 2,52 lei/mc.

Eliminarea taxei este opțională

Deși unele municipalități, din Râmnicu Vâlcea, Iași, Craiova, Constanţa sau Baia Mare, au eliminat „taxa pe apa de ploaie“, mulți edili preferă să o păstreze, chiar dacă această taxă afectează și bugetele primăriilor. Spre exemplu, Primăria Brăila a plătit o „taxă“anuală de 2,2 milioane pentru apa de ploaie. Deputatul PNL de Brăila Vasile Varga a promovat o inițiativă legislativă pentru eliminarea acestei taxe, bazându-și demersul pe faptul că la Brăila a fost achitată „taxa pe apa de ploaie“și într-o perioadă secetoasă, în care la Brăila nu a plouat deloc timp de 3 luni, acea taxă fiind calculată în funcție de datele unei stații meteorologice de la Constanța. În iulie 2018 Parlamentul a adoptat modificarea Legii 241/2006 introducând o prevedere potrivit căreia consiliile locale pot scuti consumatorii de plata acestei taxe: „autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor și a sumelor alocate cu această destinaţie“, se spune în noul text al legii. La Brăila, majoritatea PSD-ALDE din Consiliul Municipal și CJ Brăila au respins a 3-a încercare a consilierilor PNL de a fi eliminată taxa pe apa de ploaie, motivația oficială fiind că taxa se aplică în baza unui ordin al ANRSC emis în temeiul unei legi. La Galați, eliminarea taxei a fost de asemenea respinsă de majoritatea din Consiliul Municipal, pentru că eliminarea taxei e opțională și populistă.

Profituri mari, din ploi și zăpezi

În timp ce în facturi sunt incluse costuri extrem de controversate, operatorii se laudă cu profituri uriașe.Spre exemplu, societatea Apă Canal S.A. Galați e nelipsită din Topul IMM-urilor.În 2017 a realizat un profit de 11,29 milioane de lei, iar în 2016 a avut un profit de 19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97 milioane lei și 1.008 angajați. În 2015,a avut un profit de 12,7 milioane lei. În pofida acestor profituri, Apă Canal S.A. nu se remarcă prin investiții în înlocuirea conductelor ruginite din cartiere, care recent au dus la surparea unui bloc, nici prin investiții în înființarea unei rețele de apă industrială, ca să nu mai taxeze apa folosită la udatul grădinilor. Sunt străzi din centrul Galațiului care nici acum nu au canalizare, dar operatorul local e pe profit.