Care sunt cauzele devalorizării sau deprecierii monedei naţionale?

Cea mai slabă cotaţie a monedei naţionale în raport cu euro a fost vineri, 25 ianuarie: 4,7648 lei/euro. Un minim istoric pentru moneda naţională.

Cea mai slabă cotaţie a monedei naţionale în raport cu euro a fost vineri, 25 ianuarie: 4,7648 lei/euro. Un minim istoric pentru moneda naţională.

Este simptomatic ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână. Vineri, 18 ianuarie – 4,6975; luni, 21 ianuarie – 4,7081; marţi, 22 ianuarie – 4,7142; miercuri, 23 ianuarie – 4,7569; vineri, 25 ianuarie – 4,7648. O evoluţie din rău în mai rău. Care sunt cauzele?

Constantin Rudniţchi, analist economic, susţine că, „pe de o parte, este o chestiune fundamentală, de economie, care se referă la deficite. Deficitul de cont curent, anul trecut, a crescut. Deficitul balanţei comerciale este și el în creștere. Adăugăm și deficitul bugetar, pentru a avea o imagine asupra nevoii de finanţare. Ne uităm și la datorie, care a crescut și ea, și dă o imagine asupra datoriei companiilor“.

Un al doilea element, spune Rudniţchi, „este tipul destul de haotic de gestiune administrativă a Guvernului. Sunt destul de multe bâlbe, nereușite“.

Acestea creează incertitudini? Sunt mai multe paliere – a explicat Rudniţchi pentru „România liberă“. „Pe de o parte, felul în care se lucrează. Sigur că OUG 114 a detonat toată această neîncredere și incertitudine. Și prevederile, și felul în care a fost dată, fără să știe nimeni nimic“, arată expertul.

„BNR nu a știut nimic, băncile nu au știut nimic, companiile nu au știut nici ele nimic. Acestea, ca să zic așa, sunt practici de secolul trecut. Acum lucrurile se fac altfel, cu o dezbatere publică, cu un anunţ, mai întrebi și actorii din piaţă ce părere au“, crede Constantin Rudniţchi.

Reacţionează zona cea mai sensibilă

Leul și piaţa valutară constituie zona cea mai sensibilă, susţine Rudniţchi, arătând că „acolo se vede foarte repede lipsa de încredere a unor investitori, fie că e vorba despre români sau străini. Și cetăţenii români se duc pe la casele de schimb valutar și încearcă să cumpere euro“.

Desigur că aceasta duce la scăderea masei monetare de euro aflată în piaţă și, astfel, la scumpirea monedei. „Investitorii străini sigur că sunt ca niște mici animale de pradă. Acolo unde văd o piaţă care dă semne de neîncredere, apar tranzacţii speculative pe moneda naţională“, spune expertul.

Constantin Rudniţchi adaugă printre factorii de influenţă aupra evoluţiei leului lipsa bugetului, care generează și aceasta o neîncredere în economie. „Investitorii nu știu ce fel de construcţie bugetară vom avea. Dacă nu ne încadrăm în 3%, ne putem aștepta la probleme în faţa Comisiei Europene, la proceduri de infringement, care generează o altă problemă“, spune Rudniţchi.

Factual. Lucruri concrete. Comunicare

La ce ar trebui să ne așteptăm în continuare? „La lucruri concrete. Există o adversitate care îngrijorează la fel de mult, o linie roșie pe care și alte state au trecut-o: atacurile la banca centrală“, a spus Rudniţchi pentru „România liberă“.

„Și BNR are păcatele ei, dar a încerca să ataci independenţa băncii naţionale, pe modelul unor state ca Ungaria, Polonia sau Turcia, nu e deloc un lucru pozitiv în ochii investitorilor“, a explicat Rudniţchi.

„Cred că ar trebui, în următoarea lună, să avem mesaje serioase, solide din partea Guvernului“, a subliniat analistul economic, adică „să iasă cu bugetul, să se liniștească aceste atacuri, chiar să dea o declaraţie despre independenţa BNR, ca să se calmeze un pic piaţa, pentru că dacă o ţinem așa s-ar putea să ne trezim cu un euro până aproape de 5 lei“.

Profesorul de economie Mircea Coșea crede că în perioada următoare „moneda euro va scădea, dar la un nivel oricum superior faţă de ce a fost acum două săptămâni“.

Pe de altă parte, Coșea spune că România ar trebui să ajungă „la un element de civilizaţie economică prezent în toate ţările: cooperarea zi de zi, oră de oră, între politica monetară și politica fiscal-bugetară, adică între BNR și Guvern“.

„De aceea avem bancă naţională, să coopereze cu Guvernul. Această permanentă împungere, această luptă nu face bine. România apare ca o ţară impredictibilă bancar, și asta nu e bine“, a explicat universitarul.

Ţine de structura economiei României. Nu face faţă

Mircea Coșea susţine că „variaţia monedei și inflaţia sunt chestiuni normale ce apar într-o economie. Eu mă așteptam – și am mai și spus că în ianuarie și februarie vom avea o cădere a leului, nu atât de mare, dar e un lucru obișnuit“. De ce este obișnuit? „Ţine de structura economiei naţionale: nu face faţă, prin ofertă internă, unei cereri mai mari“, spune universitarul.

Concret, arată Coșea, „în ajunul sărbătorilor de iarnă, mai ales când există un spor de salarii, cererea a fost mare, s-a importat foarte mult, a crescut deficitul comercial, iar acum se plătesc facturile: cei care au importat au nevoie de valută, cererea e mare, iar leul trebuia să se deprecieze“.

Totuși, subliniază expertul, „nu ar fi trebuit să existe această cădere trei sau patru zile la rând. Ar fi trebuit să fie invers: să existe o stabilizare pe la mijlocul lunii ianuarie. Dacă exista o creștere, să fie foarte mică, pentru că facturile s-au cam plătit sau se plătesc“.

Dubii

Profesorul Mircea Coșea are dubiile sale „asupra felului în care s-a implicat Banca Naţională. Mă gândesc dacă BNR într-adevăr intervine, ceea ce trebuie să facă – este rolul ei și are cu ce – are o rezervă mare de lei, vreo 36-37 miliarde de lei, ori, dacă nu prea intervine, o face pentru că s-a întâmplat un lucru“.

Pe de altă parte, arată Coșea, „BNR este supusă unui atac pe care eu nu l-am mai întâlnit nicăieri, în nicio ţară. Un senator al puterii să spună că banca centrală manipulează dobânzile este un lucru foarte grav. Vor să arate că în România nu există încredere în sistemul bancar. S-au semănat neîncrederea și lipsa de predictibilitate“.

Ceea ce face, prin efect de contagiune, să existe un risc aparent. Când există risc – explică specialistul – „oamenii se reped să cumpere euro, și iarăși crește euro. În momentul de faţă am anumite suspiciuni. Nu am avut până ieri, dar azi (n.n. – vineri, 25 ianuarie) nu mă așteptam să mai crească euro“.

Luptă pe putere

„Dacă a crescut și astăzi fără niciun motiv, nu există un motiv economic real, începând de ieri până azi, deci este numai presiunea psihologică“, spune Coșea. Anume, „în urma acestui război extraordinar care s-a declanșat între BNR și Putere, a apărut un sentiment foarte puternic, negativ, pe piaţa valutară, bazat pe schimbarea (n.r. – de anul acesta) conducerii Băncii Naţionale“.

„Sunt lupte importante acolo și se mănâncă unul pe altul, dar începând de azi încep să am anumite suspiciuni în legătură cu jocul pe care îl face BNR, și nu e bine deloc, pentru că sigur leul se va stabiliza în vreo săptămână, nu va mai fi creștere, dar ca să vină înapoi la ce a fost nu se va mai întâmpla“, a atras atenţia expertul.

Există și lucruri bune? Da, „se favorizează exportul, și atunci poate mai echilibrăm ceva din balanţa comercială, care e atât de afectată“, a spus Mircea Coșea. Există o anumită flexibilitate pe piaţă, pentru că acest joc face ca atenţia să fie mai mare la ceea ce se întâmplă pe importuri-exporturi, pentru a reuși să mai stopăm puţin importurile – susţine Coșea. Anume, concret, despre ce este vorba? De exemplu, spune expertul, „să nu mai cumpărăm atâta cocă congelată ca să facem pateuri prin supermarketuri, și să reușim să mai reglăm puţin cel mai mare pericol care este în faţa României în anul 2019 – deficitul balanţei comerciale“.