Leul cel bun și va­lu­te­le ce­le re­le

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Ner­vo­zi­ta­tea ne­ga­ti­vă a mo­ne­dei na­ţi­o­na­le are cau­ze sis­te­mi­ce des­pre ca­re sun­tem obli­ga­ţi să dis­cu­tăm. Vom lis­ta mai jos aces­te cau­ze și vom ex­pli­ca fac­to­rii ca­re duc la si­tua­ţia în ca­re es­te în acest mo­ment leul.

Scur­tă in­cur­si­u­ne în evo­lu­ţia pos­tde­cem­bris­tă a mo­ne­dei na­ţi­o­na­le. 1992 a fost anul cu cea mai ma­re de­pre­ci­e­re a leu­lui. Între 1 ia­nua­rie și 31 de­cem­brie 1992, leul s-a de­pre­ciat fa­ţă de do­lar de aproa­pe pa­tru ori. Po­tri­vit cur­su­lui is­to­ric pu­bli­cat pe si­te-ul BNR, la vre­mea res­pec­ti­vă, un do­lar pu­tea fi cum­pă­rat cu 307,95 lei, fa­ţă de 76,47 lei în 1991.

Re­gi­mul ac­tual al cur­su­lui de schimb es­te de flo­ta­re con­tro­la­tă. Ne aflăm în lu­na ia­nua­rie. Ti­pic fi­na­lu­lui fi­e­că­rui an es­te că re­mi­ten­ţe­le de la ro­mânii ca­re vin din dias­po­ra, de săr­bă­tori, inun­dă pia­ţa va­lu­ta­ră in­ter­nă și, ast­fel, eu­ro se ief­ti­nește.

În acest timp, co­mer­cian­ţii ro­mâni sunt obli­ga­ţi să cum­pe­re foar­te mul­te pro­du­se din im­port (de re­gu­lă din UE) pe ca­re Ro­mânia nu are for­ţa să le pro­du­că. Ace­as­ta de­ba­lan­se­a­ză și mai mult ba­lan­ţa de­fi­ci­tu­lui co­mer­cial.

Pe de altă par­te, du­ce la efec­tul in­vers pe pia­ţa va­lu­ta­ră în ur­mă­toa­rea lu­nă, ia­nua­rie, când aceiași co­mer­cian­ţi trag eu­ro din pia­ţa in­ter­nă ca să plă­te­as­că pro­du­se­le im­por­ta­te. Sim­plu ca bu­nă zi­ua: ma­sa mo­ne­ta­ră în eu­ro se mi­cșo­re­a­ză și, ast­fel, mo­ne­da eu­ro­pe­a­nă de­vi­ne tot mai scum­pă.

În de­cem­brie 2018, lu­cru­ri­le s-au pe­tre­cut însă alt­fel. Până acum, anual, leul se apre­cia cel mai mult în ra­port cu mo­ne­da eu­ro și cu do­la­rul ame­ri­can de la re­mi­ten­ţe. Acum, apre­ci­e­rea fost re­la­tiv mi­că.

Va­loa­rea me­die a mo­ne­dei eu­ro pe ul­ti­me­le cinci luni vor­bește de la si­ne: au­gust - 4,6437; sep­tem­brie - 4,6466; oc­tom­brie 4,6651; noi­em­brie - 4,6610; de­cem­brie - 4,6530. Acum, în ia­nua­rie, mo­ne­da eu­ro ar fi tre­bu­it să se apre­ci­e­ze până pe la ju­mă­ta­tea lu­nii, apoi să se cal­me­ze, așa cum a spus pen­tru „Ro­mânia li­be­ră” pro­fe­so­rul Mir­cea Coșea. Am fi fost ast­fel în lo­gi­ca ti­pi­că se­zo­nu­lui va­lu­tar.

Lu­crul aces­ta nu se întâmplă. De­pre­ci­e­rea de acum e cea mai ma­re din is­to­ria co­ta­ţi­ei leu-eu­ro. De ce? Pen­tru că exis­tă alţi fac­tori de in­put ce in­fluen­ţe­a­ză cur­sul de schimb. Să-i lis­tăm pe rând. 1. BNR a con­ti­nuat să arun­ce în pia­ţă lei. Ma­sa mo­ne­ta­ră a cres­cut, ca și cu un an în ur­mă, mai ac­ce­le­rat de­cât cea a Zo­nei Eu­ro. Ace­as­ta a con­tri­bu­it la de­pre­ci­e­rea cur­su­lui de schimb. 2.

Ro­mânia și-a con­ti­nuat, în anul 2018, crește­rea eco­no­mi­că, chiar da­că ace­as­ta a de­ce­le­rat fa­ţă de anul 2017. Din nou, con­su­mul mă­rit de po­li­ti­ca veni­tu­ri­lor nu a pu­tut fi prins din ur­mă de pro­duc­ţia lo­ca­lă, ca­re es­te în con­ti­nua­re mai sla­bă de­cât cea a Zo­nei Eu­ro. 3.

Con­tul fi­nan­ciar. In­ves­ti­ţi­i­le străi­ne di­rec­te au scă­zut. Ele nu au pu­tut să adu­că su­fi­ci­ent de mul­tă ofer­tă de va­lu­tă în Ro­mânia pen­tru ca acest curs să se tem­pe­re­ze. 4. Fac­to­rul mul­tia­nual - fi­nan­ţa­rea ex­ter­nă a Ro­mâni­ei. Sta­tul con­ti­nuă să ai­bă o da­to­rie pu­bli­că si­tua­tă, la ni­ve­lul lu­nii noi­em­brie, la 68 de mi­liar­de de eu­ro. În ur­mă cu un an, ace­as­ta era de cir­ca 70 de mi­liar­de de eu­ro - ju­mă­ta­te din ea fi­ind da­to­rie ex­ter­nă. Ro­mânia con­ti­nuă să plă­te­as­că anual un ser­vi­ciu al da­to­ri­ei ex­ter­ne ri­di­cat, în con­di­ţi­i­le în ca­re sur­se­le de fi­nan­ţa­re de­vin tot mai pro­ble­ma­ti­ce.

5. Ris­cul sis­te­mic. În ul­ti­mul an, aces­ta a cres­cut con­sis­tent. Fră­mântă­ri­le po­li­ti­ce inter­ne și in­sta­bi­li­ta­tea po­li­ti­că duc la apa­ri­ţia aces­tui risc sis­te­mic. Pro­ble­me­le cu dom­nia le­gii, bi­ro­cra­ţia, co­rup­ţia ș.a.m.d. nu sunt bu­ne pen­tru sta­bi­li­ta­tea ma­cro­e­co­no­mi­că de an­sam­blu, in­clu­siv pen­tru sta­bi­li­ta­tea cur­su­lui de schimb.6. De­ca­la­je­le. Da­că te plim­bi prin Să­hă­teni (jud. Bu­zău) sau Tu­lu­cești (jud. Ga­la­ţi), po­ţi apre­cia că un eu­ro ar tre­bui să fie pe la 8 lei. Sen­ti­men­tul e pe­si­mist. Da­că iei o gu­ră de aer în Cluj sau în Bu­cu­rești, ve­zi un me­diu ci­ta­din ce co­res­pun­de par­că unui eu­ro la 3,20 lei. Sen­ti­men­tul e op­ti­mist.

Toa­te aces­tea se ca­le­a­ză pe sen­ti­men­tul ne­ga­tiv al pi­e­ţei va­lu­ta­re și al pi­e­ţe­lor, în general. Acto­rii pi­e­ţei va­lu­ta­re și ai pi­e­ţe­lor sunt com­pa­nii, ca­re sunt con­du­se de oa­meni. Pă­re­rea aces­tor res­pon­sa­bi­li - ori sen­ti­men­tul lor - în ace­as­tă pe­ri­oa­dă a de­venit mai ne­ga­ti­vă și, di­rect sau in­di­rect, a in­fluen­ţat cur­sul de schimb.

Mă­car și da­că ţi­nem cont că ori­ce om, când ve­de tren­du­ri­le, are ten­din­ţa să-și sal­ve­ze eco­no­mi­i­le cum­pă­rând va­lu­tă, iar com­pa­ni­i­le fac și ele la fel, pen­tru a-și con­ser­va for­ţa fi­nan­cia­ră.

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.