A luat naștere Alianţa Apusenilor!
Primarii din Apuseni au format o nouă alianţă. Peste 50 de primari din cele 87 de localităţi din zona Munţilor Apuseni și trei dintre liderii de consilii judeţene de aici au lansat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Moţii Ţara de Piatră“. Reuniţi la Zlatna, edilii de aici vor să acceseze fonduri, prin noua lege a muntelui, propunându-și să salveze astfel zona.
Pentru majoritatea primarilor și reprezentanților de consilii județene prezenți, pașii de urmat sunt foarte clari. „O să fie un consiliu director din cinci oameni că altfel e foarte greu să îi aduni. Că sunt totuși niște distanţe. Toată suprafaţa asta este 14 la sută din suprafaţa de munte a României sau 8 la sută din întreaga suprafaţă a României. Și sper să creăm acea linie Regio ITI. Asta este ideea, asta este linia de finanţare pe care trebuie să o aducem pentru zona Munţilor Apuseni. Lucrurile acestea se pot. Noi am vorbit la nivel de Uniune Europeană, la nivel de Bancă Mondială, eu - ca membru în Comitetul Regiunilor. Mă bat cu ideea asta de câţiva ani, nu e numai de acum. E greu să ne adunăm primarii din cinci judeţe, dar nu imposibil. Uite că astăzi am reușit. Trebuie să scriem rapid rezoluţia pe care să o trimitem ministrului de Finanţe. Pentru că degeaba dai Legea Muntelui. Spui că acolo dai 1 miliard de euro pentru zona de munte dacă nu-i dai. Dar o presiune făcută de 80 și ceva de primari, cinci președinţi de consilii judeţene, cred că înseamnă ceva pentru oricine ar fi ministru“, a declarat gazda evenimentului și cel care a inițiat această asociație, primarul din Zlatna, Silviu Ponoran (foto).
„Construcţiile pe care le-am discutat astăzi, pentru că vorbim de două, atât de legea zonelor montane, care sperăm ca în acest an să aibă atât norme metodologice, cât și finanţare bugetară, mi se pare un lucru fezabil, un lucru care poate să aducă plusvaloare zonei Munţilor Apuseni, cât și de această asociaţie de dezvoltare intercomunitară care trebuie să se transforme în Investiţii Teritoriale Integrate. Așa cum avem ITI Delta Dunării, să avem ITI zona Munţilor Apuseni care poate să aibă o finanţare specială. Și când mă refer specială, mă refer ca din fiecare program operaţional o sumă de bani să fie alocată pentru investiţiile din această zonă. Delta Dunării are 1,2 miliarde de euro. Cea mai mare finanţare pentru un ITI din Uniunea Europeană, dar poate să fie o sumă consistentă. Pot să facă propuneri pentru ghidurile specifice, astfel încât să poată să acceseze fonduri. Și, de asemenea, toate investiţiile pe care le consideră prioritare să le prindă în strategia de dezvoltare. Și pe baza strategiei de dezvoltare să poată să fie finanţat. Mi se par fezabile ambele problematici, atât legea zonelor montane, cât și înfiinţarea asociaţiei de dezvoltare intercomunitară a celor cinci judeţe care au UAT-uri în Munţii Apuseni. Înseamnă adoptarea a 87 de hotărâri de Consiliu Local pentru înfiinţarea acestei asociaţii și a celor cinci consilii judeţene care și ele trebuie să facă parte din această asociaţie și fiecare să-și pună în strategia care va fi construită investiţiile prioritare pe care le au. Atât din domeniul public, cât și din zona privată“, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara. De altfel, delegația edililor din Hunedoara a fost cea mai numeroasă, alături de cea din județul Alba.
Toți reprezentanții administrațiilor publice locale din această zonă - a Munților Apuseni - susțin că o astfel de asociație este prioritară. Salvarea Apusenilor se poate face doar astfel.
„Este obligatorie această alianţă. Trebuie să existe. Este o zonă pe care nu mulţi o înţeleg. Și nu înţeleg toţi modul cum se poate dezvolta o zonă montană. Din fericire, noi avem specialiști în acest domeniu și în tot ce înseamnă să scrie proiecte pentru dezvoltarea unei astfel de zone. Mă bucur că primarii știu că altfel nu pot să se dezvolte. Eu sunt convins că va exista această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară și că proiectele care vor fi gândite și care vor ajunge în practică, ca urmare a acestui mod de lucru, să dezvolte zona Munţilor Apuseni pentru că este mare nevoie. Sunt convins că alături de Guvernul României, împreună cu această asociaţie și cu fonduri europene, această zonă a României se va opri de la depopulare“, a declarat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.
„Ca orice asociere, mi se pare interesantă pentru că e o posibilitate de a uni mai mulţi actori mici într-o construcţie serioasă care are mai multe șanse de a accesa fonduri europene. Și în ultimii ani constatăm că fondurile europene reprezintă o alternativă serioasă pentru fondurile de la Guvernul României și se obţin mult mai ușor. Eu cred că această construcţie are sorţi de izbândă. Dacă ne gândim că această asociaţie își propune să reprezinte micii producători din zona montană, cred că e un sector care n-a fost valorificat până acum și e momentul ca toate autorităţile - și de la nivel local, și de la nivel naţional - să-și îndrepte privirea spre această categorie defavorizată care, iată, se încăpăţânează să rămână aici pe loc, în condiţii foarte grele, într-o sărăcie evidentă faţă de celelalte zone. Și cred că e de datoria noastră, a celor care îi reprezentăm pe cetăţeni, să facem tot ce depinde de noi să ridicăm și aici nivelul de trai. Important e dacă această construcţie va avea susţinere la nivel naţional și apoi va trebui să ne organizăm să accesăm fonduri europene direct de la Bruxelles“, a spus Iustin Cionca, președinte CJ Arad.
„Această zonă este, după cum se știe, cu un potenţial turistic deosebit, o zonă cu un potenţial uman, o zonă cu foarte multe resurse materiale și este firesc să valorificăm superior toate aceste resurse pentru a crește nivelul de trai al oamenilor din ţinutul Munţilor Apuseni. Rămâne să stabilim în mod concret scopul, obiectivele, căile de acţiune și să ne ducem într-un mod unitar la Guvernul României și să încercăm să accesăm fondurile de care acești munţi au nevoie”, a precizat și Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.