Declasificarea protocoalelor, la mâna Guvernului
Decizie a Curții Constituționale
Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituţiile judiciare. Declasificarea respectivelor protocoale trebuie să se facă prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege adoptată de Parlament.
Curtea Constituțională (CCR) a admis, ieri, sesizările președintelui Klaus Iohannis, ale PNLUSR și ale ÎCCJ cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI. Judecătorii Curţii au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea protocoalelor și a hotărârii CSAT din 2005 trebuie să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului. Din acest motiv, judecătorii CCR nu au mai judecat legea pe fond, rezumându-se la o soluție legată de procedură: decizia este la latitudinea Guvernului. ”Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor. În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate”, se afirmă în comunicatul CCR.
Ce a votat Parlamentul
Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind inițiat de președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Propunerea legislativă vizează declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.
În plus, de la data intrării în vigoarea legii, urmau să fie desecretizate toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituţiile statului român – Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (PÎCCJ). De asemenea, se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de DNA și SRI în baza Protocolului din februarie 2009. Actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii „încetează efectele juridice ale documentelor“amintite.
Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru „constatarea încălcării drepturilor și libertăţilor fundamentale și repararea prejudiciului suferit”. „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în
perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei“– este o altă prevedere.