Pa­pa Fran­cisc, în vi­zi­tă is­to­ri­că la Abu Dha­bi

Pri­ma vi­zi­tă a unui Pa­pă într-o ța­ră din Golf în ca­drul „Anu­lui to­le­ra­nței“, de­cre­tat pen­tru 2019

Romania Libera - - Externe - Ga­bri­e­la Anghel

Su­ve­ra­nul Pon­tif a so­sit în Emi­ra­te­le Ara­be Uni­te pen­tru o vi­zi­tă pla­sa­tă sub sem­nul dia­lo­gu­lui in­ter-re­li­gi­os, de­venind pri­mul șef al Bi­se­ri­cii Ca­to­li­ce ca­re pășește pe so­lul Pe­nin­su­lei Ara­bi­ce, lo­cul de naște­re al Isla­mu­lui.

Pen­tru Va­ti­can, ace­as­tă vi­zi­tă se înscrie într-o po­li­ti­că a dia­lo­gu­lui axat pe ță­ri­le ca­re pro­mo­ve­a­ză un Islam mai re­for­mist, așa cum es­te des­cris în De­cla­rația de la Mar­ra­ke­ch asu­pra drep­tu­ri­lor mi­no­ri­tăți­lor re­li­gi­oa­se în țări mu­sul­ma­ne. Un alt text va fi pre­gă­tit, de ace­as­tă da­tă asu­pra „ce­tățe­ni­ei in­clu­si­ve”, și din acest punct de ve­de­re de­pla­sa­rea Pa­pei în Emi­ra­te­le Ara­be Uni­te se le­a­gă de cea din Ma­roc, de la sfârși­tul lu­nii mar­tie - am­be­le țări au pro­mo­vat De­cla­rația de la Mar­ra­ke­ch.

Vi­zi­ta Pa­pei în Emi­ra­te – ve­cin și ac­tor în con­flic­tul ar­mat ce sfâșie Ye­me­nul, ca­re, po­tri­vit ONU, a pro­vo­cat cea mai gra­vă cri­ză uma­ni­ta­ră din lu­me - es­te do­mi­na­tă de dia­lo­gul între re­li­gii și luni a avut loc la Abu Dha­bi o întâlni­re in­ter-re­li­gi­oa­să in­ter­nați­o­na­lă. Po­tri­vit ana­liști­lor, es­te vor­ba de o întâlni­re ine­di­tă pen­tru re­gi­u­ne, în ca­drul că­reia Pa­pa Fran­cisc a fă­cut un apel pen­tru opri­rea răz­boai­e­lor în Ori­en­tul Mij­lo­ciu, ale că­ror „con­se­ci­nțe ne­fas­te” sunt vi­zi­bi­le în pre­zent în Ye­men, Si­ria, Irak și Li­bia, pre­ci­zând că răz­boi­ul es­te si­no­nim cu „mi­ze­ria” și „cru­zi­mea”. De ase­me­nea, a ce­rut tu­tu­ror ță­ri­lor din Ori­en­tul Mij­lo­ciu să acor­de „ace­lași drept la ce­tățe­nie” per­soa­ne­lor „de di­ver­se re­li­gii” și a in­sis­tat pe noți­u­nea de „fra­ter­ni­ta­te”. Pa­pa nu a fost ex­pli­cit în co­men­ta­ri­i­le sa­le, dar ele pri­ve­au, între alte­le, sta­tu­tul mi­no­ri­tăți­lor crești­ne în Ori­en­tul Mij­lo­ciu, un­de mu­lți se de­cla­ră vic­ti­me­le dis­cri­mi­nă­rii. El a ofe­rit gaz­dei sa­le, pri­nțul moște­ni­tor, un me­da­li­on re­pre­zen­tând întâlni­rea din 1219, în pli­nă Cru­cia­dă, între Sfântul Fran­cisc de Assi­si și sul­ta­nul Ma­lek al Ka­mel în Egipt, un ja­lon ve­chi de 800 de ani al dia­lo­gu­lui între mu­sul­mani și ca­to­lici. Du­pă ce a fost ales în frun­tea Bi­se­ri­cii Ca­to­li­ce, ar­gen­ti­nia­nul Jor­ge Ber­go­glio a de­cis să ia nu­me­le Fran­cisc, mo­ti­vat de fap­tul că Sfântul Fran­cisc de Assi­si era de­di­cat fra­ter­ni­tății uni­ver­sa­le și să­ră­ci­ei. La rândul său, pri­nțul moște­ni­tor i-a re­mis Pa­pei ac­tul no­ta­rial din 1963 prin ca­re se ofe­rea un te­ren pen­tru con­stru­i­rea pri­mei bi­se­rici din Emi­ra­te. Au­to­ri­tăți­le de aici res­ping ori­ce ex­ploa­ta­re po­li­ti­că a re­li­gi­ei, în spe­cial de că­tre mișca­rea Frații Mu­sul­mani. În 2014, Emi­ra­te­le s-au ală­tu­rat coa­liți­ei in­ter­nați­o­na­le an­ti-ji­ha­dis­te în Si­ria și, pen­tru a-și de­mon­stra „to­le­ra­nța ze­ro” față de ex­tre­mism, au in­ter­zis 83 de gru­puri ca­li­fi­ca­te ca te­ro­ris­te. Du­pă ce au de­cla­rat anul 2019 „Anul to­le­ra­nței”, Emi­ra­te­le au gri­jă de ima­gi­nea lor și se mândresc cu o po­pu­lație com­pu­să pes­te 85% din ex­pa­triați de toa­te nați­o­na­li­tăți­le și toa­te re­li­gi­i­le. Dar, po­tri­vit Amnes­ty Inter­na­ti­o­nal și Hu­man Ri­ghts Wat­ch, au­to­ri­tăți­le aces­tui emi­rat din Golf con­tro­le­a­ză me­dia lo­ca­le, in­ter­zic par­ti­de­le po­li­ti­ce și închid opo­za­nții.

Du­mi­ni­că, sub o ploaie ne­o­bișnu­i­tă, cre­din­ci­oșii s-au adu­nat în ju­rul Ca­te­dra­lei Sfântul Io­sif din Abu Dha­bi, de­co­ra­tă în cu­lo­ri­le Va­ti­ca­nu­lui și ale Emi­ra­te­lor, pen­tru a obți­ne ul­ti­me­le bi­le­te pen­tru sluj­ba pa­pa­lă pro­gra­ma­tă ma­rți, pe un sta­di­on din Abu Dha­bi, în pre­ze­nța a pes­te 130.000 de ca­to­lici, ma­jo­ri­tar mun­ci­tori imi­gra­nți asia­tici din Fi­li­pi­ne și India. În afa­ra ce­lor pre­ze­nți pe sta­di­on, ex­te­ri­o­rul a fost înțe­sat de cre­din­ci­oși ca­re au fost sa­lu­tați de Su­ve­ra­nul Pon­tif din pa­pa­mo­bil.

Creștini în Pe­nin­su­la Ara­bi­că

Exis­tă pes­te 3,5 mi­li­oa­ne de creștini în Golf, din ca­re 75% sunt ca­to­lici, ma­jo­ri­ta­tea mun­ci­tori pro­veniți din Fi­li­pi­ne și India, și 22 de bi­se­rici ca­to­li­ce, cel mai ma­re nu­măr fi­ind în Emi­ra­te - opt, pen­tru un mi­li­on de cre­din­ci­oși. În Ara­bia Sau­di­tă trăi­esc pes­te un mi­li­on de ca­to­lici, cir­ca 350.000 în Ku­weit, 80.000 în Ba­hrein și între 200.000 și 300.000 în Qa­tar.

Dis­tru­se, lo­vi­te de ti­ruri încru­cișa­te sau in­cen­dia­te în tim­pul răz­boi­u­lui, bi­se­ri­ci­le din Ye­men sunt măr­tu­rii ale pri­me­lor pre­ze­nțe crești­ne în Pe­nin­su­la Ara­bi­că. Re­fe­rin­du-se la pre­ze­nța crești­nă în pe­nin­su­lă, pre­o­tul Len­nie Con­nul­ly, de la Vi­ca­ria­tul apos­to­lic din Ara­bia de Sud, pre­ci­ze­a­ză că „to­tul a înce­put în Ye­men, deci Ye­men es­te foar­te im­por­tant pen­tru noi”. Astă­zi, ța­ra mai are câți­va creștini, ca­re în ma­jo­ri­ta­te își trăi­esc cre­di­nța în clan­des­ti­ni­ta­te în Sa­naa, ca­pi­ta­la afla­tă în mâi­ni­le re­be­li­lor Hut­si, și în Aden, se­di­ul gu­ver­nu­lui, în sud.

FO­TO: AP

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.