De ce îl va vo­ta Drag­nea pe Tă­ri­ce­a­nu

Romania Libera - - Prima Pagina - Eu­gen Șer­bă­nes­cu

Co­men­ta­tori gri­ju­lii cu or­go­li­ul PSD-ist se tot înghe­su­ie în a-și con­vin­ge au­di­en­ţa că un par­tid așa de ma­re nuși poa­te per­mi­te să ai­bă can­di­dat la pre­zi­den­ţia­le pe altci­ne­va în afa­ră de pro­pri­ul preșe­din­te. Ace­e­ași so­li­ci­ta­re vi­ne și din in­te­ri­o­rul par­ti­du­lui, dar ni­meni cât de cât fa­mi­lia­ri­zat cu măști­le po­li­ti­cii nu se aște­ap­tă ca vreun frun­taș PSD – oda­tă între­bat pu­blic – să de­cla­re altce­va de­cât că li­de­rul tre­bu­ie să can­di­de­ze. Poa­te să fie din con­vin­ge­re, din ser­vi­lism sau poa­te să fie o tac­ti­că.

Impre­sia es­te că dl Drag­nea la­să în mod voit să cre­as­că pre­si­u­nea (da­că nu chiar o in­stru­men­te­a­ză), cu sco­pul atât de a-și înda­to­ra par­te­ne­rul de coa­li­ţie, cât și de a se vic­ti­mi­za, pen­tru ca, la mo­men­tul opor­tun, cu vo­cea tre­mu­rândă (dar nu chiar ca a dlui Sto­lo­jan), să fa­că anun­ţul cel ma­re – al de­sem­nă­rii can­di­da­tu­lui co­mun în per­soa­na dlui Tă­ri­ce­a­nu. Mul­ţi ar fi șo­ca­ţi, dar – stând strâmb și ju­de­când drept – es­te sin­gu­ra so­lu­ţie cu sor­ţi de iz­bândă din ace­as­tă par­te a eși­chi­e­ru­lui. În po­li­ti­că nu e loc de exal­ta­re sau nar­ci­sism, ci de lu­ci­di­ta­te. La che­ma­rea lui Drag­nea – ce­ea ce im­pli­că și tă­rie, și in­te­li­gen­ţă po­li­ti­că – de a i se da vo­tul lui Tă­ri­ce­a­nu, po­po­rul PSD e de aștep­tat să i se su­pu­nă – cât ar fi de de­zi­lu­zi­o­nat de es­chi­va șe­fu­lui, pe de o par­te, și, pe de alta, cât ar fi de îndoc­tri­nat (sau poa­te toc­mai de ace­ea!).

Ra­ţi­u­ni­le sunt mul­ti­ple. Cea mai im­por­tan­tă es­te arit­me­ti­ca. În tu­rul al doi­lea, Drag­nea nu mai are de un­de să cre­as­că, în timp ce Tă­ri­ce­a­nu poa­te să adu­ne în plus pro­cen­te sem­ni­fi­ca­ti­ve. Pon­ta nu-i va da ni­ci­o­da­tă vo­tu­ri­le Pro Ro­mânia, în schimb lui Tă­ri­ce­a­nu sunt șan­se mari să i le dea. (Ar fi cel pu­ţin ci­u­dat să i le dea cui l-a bă­tut în 2014.)

De par­tea ce­a­lal­tă, unii li­be­ra­li de la PNL stau în cum­pă­nă da­că să-l mai vo­te­ze încă o da­tă pe dl Io­han­nis sau nu. N-ar bas­cu­la ni­ci­o­da­tă spre Drag­nea, însă, sin­guri cu ei înșiși în ca­bi­na de vot, ar bas­cu­la în se­cret spre Tă­ri­ce­a­nu, dor­nici ca po­li­ti­ca PNL să înce­a­pă să se fa­că la PNL, și nu la Co­tro­ceni. Cât des­pre par­ti­za­nii du­ble­tu­lui USR+PLUS, pre­cum cei ai PMP – nu se pu­ne pro­ble­ma să se du­că nici spre Drag­nea, nici spre Tă­ri­ce­a­nu. UDMR, ca de obi­cei, va ar­bi­tra între­ce­rea, cu di­vi­den­de­le spe­ci­fi­ce de ri­goa­re.

Pe de­de­subt lu­cru­ri­le sunt și mai com­pli­ca­te. Inter­vin mi­ci­le de­zer­tări ca­re – aglu­ti­na­te – pro­duc ma­ri­le răs­tur­nări. Es­te ade­vă­rat că elec­to­ra­tul PSD es­te foar­te dis­ci­pli­nat și se ara­tă la vot când e che­mat (mai ales cu atâţia pri­mari în te­ri­to­riu), dar ava­la­nșa de lup­te in­tes­ti­ne, di­si­den­ţe, răs­tur­nări ale pro­pri­i­lor gu­ver­ne, ex­clu­deri etc. a pro­dus ci­ca­trici adânci, chiar răni des­chi­se. La pri­ma mână, pre­ca­ri­ta­tea prim-mi­niștri­lor PSD se con­ta­bi­li­ze­a­ză la Drag­nea. Re­ma­ni­e­ri­le nu­me­roa­se – tot la el. He­mo­ra­gia de par­la­men­tari (ca­re dă bă­taie de cap la tre­ce­rea le­gi­lor și apă la moa­ra UDMR) – tot la el. Schis­ma cu pri­ma­rul Ca­pi­ta­lei – tot la el. Și mai sunt. Ca ur­ma­re, pro­cen­te între­gi – nu se știe câte, in­clu­siv su­por­te­rii dnei Fi­rea, ca­re nu sunt pu­ţini – îl urăsc su­fi­ci­ent încât să pro­du­că sur­pri­ze. De­ro­bă­ri­le poa­te nu ar fi fa­ta­le în ce pri­vește ac­ce­sul în tu­rul al doi­lea, dar aco­lo – un­de, într-ade­văr, fi­e­ca­re ju­mă­ta­te de pro­cent va con­ta – ura fra­tri­ci­dă poa­te mer­ge până la a vo­ta cu ad­ver­sa­rul. În schimb, da­că l-ar avea pe Tă­ri­ce­a­nu în tu­rul doi, de­fec­to­rii PSD, ofe­rin­du-li-se o alter­na­ti­vă via­bi­lă, l-ar vo­ta cu do­uă mâini.

Mai vin la so­co­te­a­lă ab­sti­nen­ţii și ne­ho­tă­râţii, dar da­că s-ar ho­tă­rî, e greu de pre­su­pus că ar mer­ge la ur­ne pen­tru dl Drag­nea. În ace­lași timp, da­că, re­jec­tat din lis­ta eu­ro­par­la­men­ta­ră, Crin Anto­nes­cu de­ci­de să in­tre în cur­să – cu con­di­ţia, de­si­gur, de a-și fi de­pășit (au­to)in­ter­dic­ţia de Bru­xel­les – atunci lu­cru­ri­le se încur­că și tot ta­blo­ul pe par­tea ce­a­lal­tă de eși­chi­er se răs­toar­nă, dar nici așa dl Drag­nea nu poa­te câști­ga. Indi­fe­rent de ci­ne in­tră în tu­rul al doi­lea ală­turi de preșe­din­te­le PSD, vo­tul an­ti-Drag­nea va fi ma­jo­ri­tar. A nu se ui­ta ro­mânii din Exil/Dias­po­ra, ca­re vor avea, de ase­me­nea, un cu­vânt de spus, în ma­jo­ri­ta­te tot în de­fa­voa­rea lui Drag­nea.

Și-atunci, la ce-ar ser­vi or­go­li­ul PSD, ex­pli­ca­bil până la un punct, prin­tre alte­le, prin su­fra­gi­ul ma­re pri­mit în 2016 (ca­re, no­ta be­ne, nu a de­pășit to­tuși, în ci­fre ab­so­lu­te – po­tri­vit BEC – 3,2 mi­li­oa­ne de vo­turi)? Ar fi to­tal con­tra­pro­duc­tiv, în si­tua­ţia da­tă, de a mer­ge cu un can­di­dat pro­priu, ca­re mai mult de­cât o înfrânge­re fi­na­lă n-are ce să ob­ţi­nă. În mo­men­tul în ca­re se de­cla­ră can­di­dat, com­pe­ti­ţia pre­zi­den­ţia­lă de­vi­ne o for­ma­li­ta­te: câști­gă­to­rul es­te sta­bi­lit – nu va fi în ni­ci­un caz dl Drag­nea. În plus, cu ace­lași gest, și-ar an­ti­ci­pa im­pli­cit și sfârși­tul ca­ri­e­rei po­li­ti­ce – întru­cât ci­ne pi­er­de com­pe­ti­ţia pre­zi­den­ţia­lă ris­că să-și ru­pă gâtul. De­pin­de și de mă­ri­mea par­ti­du­lui ca­re te az­vârle din șa. Una e să că­lă­rești un bi­zon și alta – un po­nei. Că­ză­tu­ri­le sunt di­fe­ri­te. To­tuși, ma­ne­jul es­te ma­re și ne­pă­trun­se sunt căi­le lui. S-au mai ri­di­cat că­lă­re­ţi din ţă­rână, dar rar.

Pe de altă par­te, dl Tă­ri­ce­a­nu, de unul sin­gur – doar cu spri­ji­nul ALDE – es­te im­pro­ba­bil să in­tre în tu­rul doi, fi­in­dcă par­ti­dul nu are ca­pa­ci­ta­tea de a con­cu­ra nici cu PSD, nici cu PNL. Da­că însă dna Fi­rea – într-un gest de Je­an­ne d’Arc – tre­ce la Pro Ro­mânia sau de­vi­ne in­de­pen­den­tă și – în oglin­da sin­dro­mu­lui Opres­cu

(pe­ri­oa­da tim­pu­rie) – can­di­de­a­ză, atunci PSD-ul s-ar pu­tea de-a drep­tul scin­da și, be­ne­fi­ci­ind de un ba­zin doar pe ju­mă­ta­te plin, dl Drag­nea nici nu s-ar mai ca­li­fi­ca în tu­rul doi. Și dna Co­ri­na Cre­ţu ar pu­tea in­ter­ve­ni în ace­as­tă cru­cia­dă de sto­pa­re a lui Drag­nea, smul­gând și ea pro­cen­te tot de la PSD. Pa­ra­do­xal, can­di­da­tu­ra co­mu­nă a lui Tă­ri­ce­a­nu ar pu­tea sto­pa ten­din­ţe­le cen­tri­fu­ge din PSD, în timp ce can­di­da­tu­ra se­pa­ra­tă a lui Drag­nea le-ar ac­cen­tua. Ce e mai bi­ne – să ai can­di­dat co­mun cu șan­se sau să ai can­di­dat pro­priu ca­re pi­er­de si­gur?

Toa­tă lu­mea aște­ap­tă eu­ro­par­la­men­ta­re­le. În ge­ne­ral, exer­ci­ţi­ul nu es­te edi­fi­ca­tor, fi­ind co­tat drept cel mai ab­sen­teist scru­tin. Dar anul aces­ta, da­tă fi­ind efer­ves­cen­ţa ca­re bântu­ie, e po­si­bil să avem o par­ti­ci­pa­re sem­ni­fi­ca­ti­vă. PSD va avea un scor ma­re, dar înșe­lă­tor – pro­cen­tul, în de­cem­brie, va fi mai mic. Sunt de aștep­tat și di­ver­se alian­ţe, toc­mai pen­tru că une­le par­ti­de-ba­la­ma (ci­tește: li­de­rii lor scă­pă­ta­ţi) sunt în pe­ri­col să nu prin­dă un loc la o ma­să în Grand-Pla­ce sau la par­la­men­ta­re­le din 2020. Con­trac­ta­te acum, alian­ţe­le sau fu­zi­u­ni­le vor afec­ta, ca un buz­du­gan arun­cat pes­te timp, pre­zi­den­ţia­le­le, adău­gându-se și ele – chiar și cu ju­mă­tă­ţi de pro­cent – bi­lan­ţu­lui fi­nal. Vor mai apă­rea și nis­cai­va ie­puri, bă­gă­tori de se­a­mă și clovni. Va fi spec­ta­col.

În ul­ti­mă in­stan­ţă, scru­ti­nul pre­zi­den­ţial es­te mai mult des­pre can­di­da­ţi și mai pu­ţin des­pre par­ti­de. Din­co­lo de înre­gi­men­ta­rea po­li­ti­că, ce­tă­ţe­a­nul sin­gur în ca­bi­na de vot es­te su­ve­ran. Pri­me­a­ză per­cep­ţia lui per­so­na­lă asu­pra pre­ten­den­tu­lui, ima­gi­nea de ca­re aces­ta se bu­cu­ră – par­ţial ca­re i s-a con­stru­it – în men­ta­lul pu­blic. Nu de­ge­a­ba, de la Ken­ne­dy încoa­ce, ale­ge­ri­le se câști­gă (și se pi­erd) la te­le­vi­zor, de­ci­siv fi­ind nu nu­mai ce spui, ci și cum spui. Tă­ri­ce­a­nu are atuuri. Și im­pu­ne, și tran­smi­te. Tran­smi­te în pri­mul rând echi­li­bru. Du­pă 30 de ani de ex­pe­ri­en­ţă acu­mu­la­tă în toa­te func­ţi­i­le de vârf, tran­smi­te pro­fi­lul de om de Stat.

Fa­ţă de dl Drag­nea, ca­re es­te un per­so­naj ul­tra-de­mo­ni­zat, dl Tă­ri­ce­a­nu nu ca­ră în spi­na­re un epos de mal­ver­sa­ţi­uni (ca­re, din punc­tul de in­te­res al mi­to­lo­gi­ei elec­to­ra­le, nici nu mai con­te­a­ză cât ade­văr de­mon­stra­bil con­ţi­ne) – gen co­mu­nist, ci­u­ma roșie,

Bra­zi­lia, Tel Drum și alte­le ase­me­nea. Asta es­te si­tua­ţia pe ca­re tre­bu­ie s-o înţe­le­a­gă PSD.

Din lun­ga ca­zu­is­ti­că a de­mo­ni­ză­ri­lor ul­ti­mi­lor ani (în Drep­tul ame­ri­can se nu­mește asa­si­na­re de

ca­rac­ter) și a fa­bri­că­rii cu­loa­re­lor de ex­tra­ge­re la co­man­dă, ci­tăm, la întâmpla­re, exe­cu­ţi­i­le con­si­li­e­ru­lui pre­zi­den­ţial Scu­ta­ru, pro­cu­ro­ru­lui ge­ne­ral Ni­ţu, pri­ma­ru­lui Ni­chi­ta de la Iași, pri­ma­ru­lui Gu­tău de la Râmni­cu Vâlcea, ju­de­că­to­ru­lui Gre­blă de la CCR, preșe­din­te­lui Au­to­ri­tă­ţii de Su­pra­ve­ghe­re Fi­nan­cia­ră – Rușa­nu, chiar și a dlui Orban de la PNL, gău­rit și ex­tras din cur­sa pen­tru Pri­mă­ria Bu­cu­rești­lor, apoi reșa­pat etc. Toa­te aces­te ca­zuri – și mul­te alte­le –, du­pă fe­lul cum au fost pre­zen­ta­te, la vre­mea lor, opi­ni­ei pu­bli­ce, pu­te­ai să juri că sunt au­ten­ti­ce și sim­ţe­ai ne­voia de a-i înfi­e­ra pe rău­fă­că­tori. Și to­tuși, încet-încet, fi­e­ca­re se de­mon­stre­a­ză a fi fost un bluf. Ci­ne ma­ni­pu­le­a­ză, ci­ne tran­sfor­mă într-un câmp de joc men­ta­lul pu­blic ro­mânesc?

Oa­re, anul aces­ta, in­te­re­sul na­ţi­o­nal va fi lă­sat to­tuși să pri­me­ze, prin des­fășu­ra­rea unei com­pe­ti­ţii de­mo­cra­ti­ce au­ten­ti­ce, strict po­li­ti­ce, fă­ră in­ter­fe­ren­ţe ope­ra­ti­ve din ni­cio par­te, al că­rei re­zul­tat să ex­pri­me doar voin­ţa ma­jo­ri­tă­ţii elec­to­ra­tu­lui? Afe­rim.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.