România și Georgia deschid Campionatul European pe Naţiuni la rugby
Pe 9 februarie,începând cu ora 14.00,pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca se va desfășura meciul de rugby dintre selecționatele României și Georgiei,contând pentru prima etapă a Campionatului European pe Națiuni.Cele două mari rivale regionale se văd în runda inaugurală,deoarece România,după depunctările de anul trecut,a ajuns în subsolul clasamentului,luptând la baraj pentru evitarea retrogradării.
În mod normal,după ordonarea valorică a ultimilor ani, România și Georgia se întâlneau
în ultima etapă a competiției,când se și decerna titlul continental.Rugbiștii români,antrenați de Marius Tincu,sunt animați de dorința revanșei,după eșecul de anul trecut de la Tbilisi,când gruzinii s-au impus cu 25-16.
Partida va fi transmisă în direct pe Telekom Sport.
Georgia are 11-6 la Cupa Antim Ivireanul
În anul 2002,Federația Română de Rugby a avut o inițiativă aprobată de către forul mondial,aceea de a pune în joc,la disputele anuale
româno-georgiene, Cupa Antim Ivireanul.Stejarii au câștigat primele trei ediții, după care raportul de forțe s-a înclinat în favoarea selecționatei din Georgia, care conduce în acest palmares cu 11 trofee câștigate,față de 6 câte au cucerit rugbiștii români. Ultimul succes românesc în Cupa Antim Ivireanul datează din 2017,când ne-am impus pe Stadionul ”Arcul de Triumf” din București cu scorul de 8-7.
În caz de egalitate,trofeul rămâne la echipa deținătoare, în acest caz la Georgia.Meciurile de la turneele finale de
Cupa Mondială nu intră în această statistică.
Cine este Antim Ivireanul
Părintele spiritual al acestei cupe,Antim Ivireanul,a fost un autor,tipograf,gravor, teolog,episcop și mitropolit român de origine georgiană, născut în Iviria. Mitropolit de București,autor al unor celebre Didahii,ce reprezintă o colecție de predici folosite la marile sărbători de peste an,Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi.A fost cel care
a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi,în secolul XVIII.Prin cele 63 de tipărituri,lucrate de el însuși,coordonate sau patronate,în limbi diferite și de o mare diversitate,prin numeroșii ucenici pe care i-a format,este considerat - alături de Diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.
A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbele bisericești.Deși româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede,
care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.
A fost întemeietor de tipografii în arabă și georgiană,a scris cărți și lucrări bisericești și a condus Tipografia Domnească din Țara Românească.
Antim Ivireanul a murit asasinat în toamna anului 1716,la cererea primului domn fanariot,Nicolae Mavrocordat.Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat prin act sinodal la data de 21 iunie 1992.Antim Ivireanul este prăznuit la data de 27 septembrie.