Se apro­pie o no­uă pe­ri­oa­dă de con­trac­ţie eco­no­mi­că glo­ba­lă. Ro­mânia va fi afec­ta­tă

Nori ne­gri de re­ce­si­u­ne sau de cri­ză

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

Cel mai nou fo­re­cast al Băn­cii Mon­dia­le se nu­mește chiar așa: „Glo­bal Eco­no­mic Pros­pec­ts - Dar­ke­ning Ski­es”, adi­că des­pre no­rii ne­gri ca­re se apro­pie. Așa cum era pre­vi­zi­bil, se apro­pie deci o no­uă re­ce­si­u­ne, dar une­le voci afir­mă că ace­as­ta va fi mai du­ră de­cât se cre­dea, ajun­gând chiar să fie o cri­ză.

„Sun­te­ţi pre­gă­ti­ţi pen­tru cri­za fi­nan­cia­ră din anul 2019?” – ti­tra The New York Ti­mes încă de la fi­na­lul anu­lui tre­cut. „În ul­ti­me­le luni”, ex­pli­că pu­bli­ca­ţia, „an­xi­e­ta­tea, ca­re amin­tește de o re­lua­re a eveni­men­te­lor din anul 1929 sau din 1987, 2000 sau 2008, a de­venit pal­pa­bi­lă”.

De ce es­te im­por­tant pen­tru Ro­mânia ce se întâmplă în afa­ra Ro­mâni­ei? Arti­co­lul din NYTi­mes se re­fe­ră la si­tua­ţia din SUA. Sta­te­le Uni­te au for­ţa eco­no­mi­că să-și ex­por­te­le cri­ze­le atunci când aces­tea, rit­mic, ata­că eco­no­mia ame­ri­ca­nă. Când, în anul 2007, în SUA a iz­buc­nit cri­za sub­pri­me­lor, pri­ma eco­no­mie a lu­mii a ex­por­tat-o în Eu­ro­pa de Vest, iar de aco­lo a ajuns la noi la fi­na­lul anu­lui 2008-înce­pu­tul anu­lui 2009.Ce a ur­mat știm.

O ex­pan­si­u­ne eco­no­mi­că prea lun­gă

În an­sam­blu, sto­cu­ri­le ame­ri­ca­ne s-au re­dus cu 1,5% anul tre­cut, du­pă ce au atins înă­lți­mi ameți­toa­re la înce­pu­tul lu­nii oc­tom­brie. Fon­du­ri­le de hed­ging au și ele cel mai prost an de la cri­za pre­ce­den­tă,din anul 2008. Da­to­ri­i­le po­pu­lați­ei au atins un nou re­cord, de 13,5 tri­li­oa­ne de do­lari - în crește­re cu 837 de mi­liar­de de do­lari față de vârful pre­ce­dent,ca­re a pre­ce­dat Ma­rea Re­ce­si­u­ne.

„Amin­tiți-vă cum a fost de­cla­nșa­tă cri­za din 2008 de o mul­ţi­me de oa­meni ca­re, pro­ba­bil, nu ar fi tre­bu­it să pri­me­as­că su­me mari de bani împru­mut fă­ră a adu­ce ga­ran­ţii ipo­te­ca­re pen­tru ele. Aces­ta a fost doar fac­to­rul de pre­ci­pi­ta­re”, ex­pli­că The New York Ti­mes.

Pe plan glo­bal, ex­pan­si­u­nea eco­no­mi­că din SUA es­te pe ca­le să de­vi­nă cea mai lun­gă,ca du­ra­tă,în mai mult de un se­col. Pro­ba­bi­li­ta­tea unei re­ce­si­uni în Sta­te­le Uni­te, pe ter­men scurt, es­te încă scă­zu­tă, dar a cres­cut, iar vul­ne­ra­bi­li­tăți­le da­to­ri­ei cor­po­ra­ti­ve sunt în crește­re.

Da­to­ria pri­va­tă din Chi­na de­pășește ni­ve­lu­ri­le ca­re au dus la ajus­tări sem­ni­fi­ca­ti­ve în tre­cut. Iar o înce­ti­ni­re si­mul­ta­nă pu­ter­ni­că atât în Sta­te­le Uni­te, cât și în Chi­na ar pu­tea adu­ce eco­no­mia glo­ba­lă mai aproa­pe de re­ce­si­u­ne, ex­pli­că Ban­ca Mon­dia­lă.

Ca­re sunt însă ce­le mai spi­noa­se pro­ble­me în Eu­ro­pa Cen­tra­lă și de Est? Cu ex­ce­pția Tur­ci­ei, crește­rea me­die re­gi­o­na­lă a ră­mas nes­chim­ba­tă, fi­ind es­ti­ma­tă la 2,9% pen­tru anul tre­cut. Ace­as­ta de­oa­re­ce ac­ti­vi­ta­tea înce­ti­ni­tă în ță­ri­le din ves­tul re­gi­u­nii,ca Bul­ga­ria și Ro­mânia, a com­pen­sat o ac­ce­le­ra­re în par­tea de est a re­gi­u­nii, ca­re a be­ne­fi­ciat de prețu­ri­le ri­di­ca­te ale pe­tro­lu­lui.

Crește­rea co­me­rțu­lui re­gi­o­nal a înce­ti­nit în anul 2018. În Tur­cia, li­ra a scă­zut în ju­rul va­lo­rii de 30%, în cur­sul anu­lui tre­cut, re­flec­tând ieși­ri­le de ca­pi­tal, ca răs­puns la ac­ce­le­ra­rea in­flați­ei, o întârzi­e­re per­ce­pu­tă în strânge­rea mo­ne­ta­ră și crește­rea da­to­ri­ei din sec­to­rul pri­vat.

Se vor­bește des­pre noi și nu e bi­ne

În ge­ne­ral, sunt mo­men­te când es­te de pre­fe­rat să nu se vor­be­as­că des­pre ti­ne. Es­te un semn că lu­cru­ri­le merg bi­ne. Crește­rea eco­no­mi­i­lor din Eu­ro­pa Cen­tra­lă a înce­ti­nit în anul 2018. Di­mi­nua­rea ex­por­tu­ri­lor și pe­nu­ria de fo­rță de mun­că au li­mi­tat crește­rea eco­no­mi­că din Bul­ga­ria,Croația și Ro­mânia, spu­ne Ban­ca Mon­dia­lă.

În Eu­ro­pa Cen­tra­lă, înăs­pri­rea pi­ețe­lor fo­rței de mun­că și crește­rea prețu­ri­lor la ener­gie au cres­cut in­flația, po­li­ti­ca mo­ne­ta­ră ră­mânând sta­bi­lă în ma­jo­ri­ta­tea ță­ri­lor. O ex­ce­pție es­te Ro­mânia, spu­ne Ban­ca Mon­dia­lă, un­de ce­re­rea in­ter­nă ro­bus­tă a împins in­flația pes­te li­mi­ta su­pe­ri­oa­ră a țin­tei pro­pu­se, de­ter­mi­nând o po­li­ti­că mo­ne­ta­ră mai res­tric­ti­vă.

Po­te­nția­lul de stres fi­nan­ciar es­te mai ri­di­cat în ță­ri­le cu vul­ne­ra­bi­li­tăți in­ter­ne, pre­cum Ro­mânia și Be­la­rus, ca­re au de­fi­ci­te de cont cu­rent mari sau da­to­rii în va­lu­tă străi­nă.

Ti­pic pen­tru pre­ce­den­ta cri­ză ca­re a lo­vit Ro­mânia a fost împle­ti­rea din­tre fac­to­rii ex­terni și cei in­terni, ca­re a dus la adânci­rea sen­ti­men­tu­lui ne­ga­tiv pe pi­e­ţe. Cri­za bu­ge­ta­ră in­ter­nă a ali­men­tat acest sen­ti­ment, iar efec­te­le glo­ba­le per­ver­se ale cri­zei sub­pri­me­lor au dus la de­cla­nșa­rea sau adânci­rea cri­zei bu­ge­ta­re, prin con­trac­ta­rea ma­sei mo­ne­ta­re dis­po­ni­bi­le.

Ce­va ase­mă­nă­tor s-ar pu­tea pe­tre­ce anul aces­ta sau, ci­ne știe, poa­te anul vi­i­tor. Con­di­ţi­i­le exis­tă. Cri­za glo­ba­lă nu e o cer­ti­tu­di­ne, ci re­ce­si­u­nea ca­re se apro­pie. Cri­za bu­ge­ta­ră in­ter­nă es­te tot mai vi­zi­bi­lă. Ce­le do­uă ar pu­tea să se ali­men­te­ze re­ci­proc.

Pe­si­miștii pre­zic că­de­rea glo­ba­lă

Phil­lip Inman scrie pen­tru The Guar­dian o ana­li­ză nu­mi­tă „Pe­si­miștii pre­zic o că­de­re glo­ba­lă în anul 2020”. „Exis­tă o ten­di­nță ca in­sti­tuți­i­le ca­re au ra­tat sem­na­le­le de aver­tis­ment di­nain­te de ul­ti­ma cri­ză fi­nan­cia­ră să su­pra­li­ci­te­ze aver­tis­men­te­le acum”, cre­de Inman.

Fon­dul Mo­ne­tar In­ter­nați­o­nal con­du­ce un plu­ton de en­ti­tă­ţi ca­re se tem de sta­bi­li­ta­tea eco­no­mi­ei mon­dia­le, ex­pli­că jur­na­lis­tul The Guar­dian, „pe fon­dul crește­rii ni­ve­lu­lui da­to­ri­ei și al înce­ti­ni­rii crește­rii PIB. Cât timp, se între­a­bă acești ex­per­ţi, ex­pan­si­u­nea ca­re a înce­put du­pă ul­ti­ma cri­ză poa­te con­ti­nua înain­te de o no­uă re­ce­si­u­ne?”.

Și, pe de altă par­te, „da­că o re­ce­si­u­ne glo­ba­lă es­te împin­să mai de­par­te în vi­i­tor de o in­fu­zie și mai ma­re de bani împru­mu­tați din sis­te­mul fi­nan­ciar”,oa­re nu cum­va „ur­mă­toa­rea re­ce­si­u­ne va de­ve­ni ra­pid un ac­ci­dent de pro­po­rții si­mi­la­re sau chiar mai mari de­cât cel ob­ser­vat în anul 2008?”.

Es­te in­te­re­sant, pe de altă par­te,cum to­ţi acești ex­per­ţi, la ca­re se re­fe­ră Inman, sunt foar­te pri­ce­pu­ţi la ci­fre,adi­că la ana­li­za me­ca­nis­mu­lui de de­cla­nșa­re a cri­zei. Nu merg însă la esen­ţa pro­ble­mei: ce a de­ter­mi­nat pre­ce­den­ta cri­ză? Me­ca­nis­me­le de tip Ba­sel, de exem­plu,sunt o pârghie fo­lo­si­tă pen­tru se­cu­ri­za­rea afa­ce­ri­lor de tip ban­car.

Ele însă ni­ci­o­da­tă nu pot fi adu­se la zi, de­oa­re­ce chiar aces­te me­ca­nis­me, apli­ca­te prea dur, pot du­ce la mari di­fi­cul­tă­ţi pen­tru in­sti­tu­ţi­i­le ban­ca­re. „Ro­mânia li­be­ră” a scris des­pre acest lu­cru cel pu­ţin o da­tă. Oda­tă cu de­bu­tul anu­lui 2019, lu­cru­ri­le par a fi foar­te di­fe­ri­te, ob­ser­vă jur­na­lis­tul bri­ta­nic.

Si­mi­la­ri­tă­ţi

Da­to­ri­i­le con­su­ma­to­ri­lor au re­venit la ni­ve­lu­ri­le an­te­ri­oa­re cri­zei în mul­te țări. Împru­mu­tu­ri­le cor­po­ra­ti­ve au cres­cut și gu­ver­ne­le, în timp ce au di­mi­nuat de­fi­ci­te­le anua­le, con­ti­nuă să se așe­ze pe mu­nți de da­to­rii ca­re amin­tesc de împru­mu­tu­ri­le con­trac­ta­te înain­te de cri­ză.

O altă si­mi­la­ri­ta­te cu pe­ri­oa­da an­te­ri­oa­ră anu­lui de cri­ză 2008 es­te de­ter­mi­na­rea băn­ci­lor cen­tra­le de a crește cos­tu­ri­le înda­to­ră­rii. Dis­cur­su­ri­le ofi­cia­li­lor băn­ci­lor cen­tra­le sunt pli­ne de re­fe­riri la ne­ce­si­ta­tea do­bânzi­lor mai mari,atât pen­tru a adu­ce dis­ci­pli­na îna­poi în sec­to­rul împru­mu­tu­ri­lor, cât și pen­tru a împi­e­di­ca o co­lap­sa­re a sec­to­ru­lui.

Ace­as­ta în ca­zul în ca­re o altă cri­ză a cre­di­te­lor se apro­pie de sec­to­rul ban­car, ca­re ar tre­bui să ai­bă in­stru­men­te­le ne­ce­sa­re pen­tru a pre­ve­ni un crah eco­no­mic com­plet. Mark Car­ney, gu­ver­na­to­rul Băn­cii Cen­tra­le a Angli­ei, a spus o se­rie de lu­cruri pe acest su­bi­ect, ex­pli­că Inman, deși ob­ser­vați­i­le sa­le sunt ate­nua­te de ame­ni­nță­ri­le unui Bre­xit fă­ră o înțe­le­ge­re UK-UE. Car­ney a fost re­luat de Je­ro­me Po­well, omo­lo­gul său de la Fed.

În fi­ne, Ban­ca Cen­tra­lă a Sue­di­ei, Rik­sbank, a ma­jo­rat re­cent ra­te­le do­bânzi­lor și a sem­na­lat in­te­nția de a con­ti­nua pe ace­as­tă ca­le, atunci când fir­me­le au anun­ţat ce­le mai mari de­fi­ci­te de fo­rță de mun­că din anul 1996 încoa­ce. Ace­as­ta es­te ca și cum am pa­ra­fra­za un anu­mit bles­tem chi­ne­zesc: „Fie-ţi dat să trăi­ești do­bânzi in­te­re­san­te!”.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.