Proiectul ruso-german împarte Europa în două
Germania și Rusia vor duce la bun sfârșit proiectul gazoductului North Stream 2 chiar cu riscul de a divide Uniunea Europeană (UE) și în pofida opoziţiei acerbe a SUA.
Germania şi Rusia vor duce la bun sfârşit proiectul gazoductului North Stream 2 chiar cu riscul de a diviza Uniunea Europeană şi în pofida opoziţiei acerbe a SUA. Proiectul de construcţie a gazoductului în lungime de 1.200 km va fi realizat de Gazprom împreună cu firme din Germania şi Franţa. Gazele naturale vor fi transportate din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice. Celor două conducte deja existente în primul proiect li se adaugă anul acesta North Stream 2, un proiect cel puţin la fel de discutat şi contestat ca şi fratele său, North Stream 1 (comparat în 2006, de ministrul de Externe al Poloniei, Radoslav Sidorski, cu Pactul Molotov-Ribbentrop), perceput de mulţi ca o cale de divizare a Europei şi mijloc de şantaj din partea Rusiei. Unii comentatori au mers chiar până la prezicerea că North Stream 2 va ridica o nouă cortină de fier între statele din vestul şi din estul Europei. Practic, prin acest proiect, Germania și Rusia scot SUA din vestul Europei, un statu-quo geopolitic european ce a funcționat după al Doilea Război Mondial fiind înlăturat printr-o conductă de gaze.
Proiectul de construcţie a gazoductului în lungime de 1.200 km va fi realizat de Gazprom împreună cu firme din Germania și Franţa. Gazele naturale vor fi transportate din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina și ţările baltice. Valoarea estimată a construcţiei, până în acest moment, este de 9,5 miliarde de euro.
North Stream 2 vine în completarea actualului sistem de conducte Nord Stream amplasat în Marea Baltică, prin care grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei.
Acordul pentru realizarea North Stream 2 a fost semnat în 2015 între Gazprom și un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV și Engie. Proiectul presupune construcţia a încă două conducte în lungime de 1.200 km, pe lângă cele două deja existente. Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul acestui an. Odată terminat, North Stream 2 va transporta până la 110 miliarde de metri cubi pe an. Gazele vor ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. Conform cotidianului conservator german Die Welt, “North Stream 2 va transforma Germania în principalul distribuitor al gazului rusesc în Europa”. „Acest lucru are sens din punct de vedere economic, dar efectele negative politice vor fi semnificative: Moscova își va întări puterea, în timp ce neîncrederea statelor central și est-europene faţă de Germania va spori”, scrie publicaţia.
Parlamentul European nu a dat încă undă verde
Parlamentul European s-a opus până acum proiectului North Stream 2, în forma dorită de Germania, adică fără a se supune Directivei europene
în domeniul gazelor naturale. În pofida opoziţiei Berlinului de a se modifica legislaţia, miercuri, 13 februarie a.c., Președinţia României la Consiliul UE a anunţat că “a avansat într-un timp-record revizuirea Directivei privind gazele naturale, ajungând marţi seară la un acord politic provizoriu cu Parlamentul European. Acest acord provizoriu va fi înaintat reprezentanţilor statelor membre în Consiliul UE pentru aprobare. Președinţia României la Consiliul UE a avut un rol crucial în aceste negocieri care aduc garanţii că regulile Uniunii Energetice se vor aplica și în cazul conductelor de gaze către și din ţările terţe”, a precizat sursa citată.
Cele 28 de state membre ale UE au ajuns încă de vinerea trecută la un acord în ceea ce privește revizuirea reglementărilor europene în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului North Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansate de Franţa și Germania, a transmis AFP, citând surse diplomatice. Pasul următor va fi demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei, lucru pe care Germania
a încercat să îl evite. Scopul modificărilor este aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei și gazoductelor cu punct de plecare în ţări terţe. Este vorba în principal despre transparenţa preţurilor, accesul terţilor la infrastructură și separarea activităţilor între furnizorii de gaze și gestionării infrastructurilor, reguli pe care proiectul North Stream 2 nu le respectă în prezent. „Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa și Germania, sub președinţia română a Consiliului UE”, a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin.
Rusia, marele câștigător al proiectului
Dacă Germania va avea avantaje clare de pe urma North Stream 2, în special prin preţurile mai mici la gaze, dar și prin diversificarea surselor de aprovizionare, Rusia a tras, însă, “potul cel mare”. Potrivit estimărilor oficiale, North Stream 2 va aduce pentru Rusia 51.000 de noi locuri de muncă și tarife atractive de transport al gazelor în inima UE. Mai important, însă, e faptul că actualul coridor nordic de
transport al gazelor va fi cu 2.000 km mai scurt și mult mai eficient decât orice rută alternativă. Totodată, coasta baltică se va dezvolta economic, cu efecte pozitive atât asupra comunităţilor locale, cât și a industriei. Analiști politici germani, citaţi de DPA, au declarat că adevăratul câștig al Rusiei, dincolo de aspectele economice, este acela că își va întări puterea în Europa printr-un mai mare control asupra alimentării cu energie.
Ce se presupune că va câștiga Europa
Potrivit studiului de impact al proiectului, North Stream 2 va crea 31.000 de locuri de muncă în UE și va contribui cu 5 miliarde de euro la Produsul Intern Brut al comunităţii europene. Totodată, se estimează că preţul de vânzare al gazelor în UE va scădea cu până la 13% începând de anul viitor, după darea în folosinţă a noului gazoduct. Un alt aspect benefic invocat este acela că emisiile de carbon rezultate de pe urma gazelor naturale sunt cu 50% mai reduse faţă de cele ale cărbunelui, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea efectelor climatice.
În total, vor rezulta 82.000
de locuri de muncă create de North Stream 2 în UE și Rusia în acest an.
Statele baltice și cele est-europene, principalii opozanţi
Proiectul gazoductului este criticat sever nu doar de Polonia, Ucraina și ţările baltice, ci chiar și de conservatorii germani. Cotidianul Die Welt a scris, zilele trecute, că „Germania și Rusia vor fi principalii câștigători, în timp ce pierzătorii vor fi Polonia, Ucraina și toate acele ţări din Europa care au îngrijorări justificate privind securitatea și vor să limiteze, nu să încurajeze, dorinţa Rusiei de agresiune”.
În opinia liderilor ţărilor care se opun, North Stream 2 pune în discuţie independenţa energetică a UE și securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei. Până la compromisul făcut cu Germania, și Franţa s-a opus acestui proiect,căutând avantaje pe care, probabil, le-a atins după negocieri. În orice caz, North Stream 2 a reușit să împartă Europa în două: statele est-europene pe de o parte și cele vestice, în special Germania, de partea cealaltă. Cancelarul Angela Merkel a subliniat recent la Bratislava, unde s-a întâlnit cu liderii ţărilor din Grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria), că Germania nu va deveni dependentă de gazele rusești din cauza North Stream 2. Ea a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o ţară de tranzit pentru gazele livrate de Rusia.
Trump ameninţă cu sancţiuni firmele implicate
Președintele american, Donald Trump, a criticat proiectul în repetate rânduri, iar luna trecută administraţia de la Washington a trimis o scrisoare companiilor germane implicate în construcţia gazoductului, ameninţându-le cu sancţiuni. Vara trecută, Trump a acuzat Germania că este “prizonieră” a Rusiei din cauza dependenţei faţă de gazele naturale și a cerut oficialilor de la Berlin să renunţe la gazoductul North Stream 2.